Regele Mihai I, revenire pentru totdeauna în România natală… la înmormântare

*După un zbor cu aeronava Forţelor Aeriene Române, primire cu onoruri militare a sicriului – acoperit cu Stindardul Regelui – la aeroportul Otopeni, deplasare la castelul Peleş, iar spre seară depunerea sicriului Majestății Sale Defuncte în sala tronului la Palatul Regal din Bucureşti unde va sta până sâmbătă, 16 decembrie 2017, când are loc înmormântarea la Curtea de Argeş * În tot acest timp, o mare de tristeţe şi de frumuseţe umană… sute de români au dorit să se închine la trupul Regelui, conform tradiţiei creştine 

Regele Mihai I

Mihai I – ultimul rege al României, s-a întors pentru totdeauna în ţara sa natală miercuri, 13 decembrie 2017, pentru a fi înmormântat. A decedat la puţin peste 96 de ani (împliniţi la 25 octombrie 2017) în localitatea Aubonne, în Elveţia, unde s-a stabilit împreună cu Regina Ana – regretata sa soţie – după ce a fost forţat să abdice la 30 decembrie 1947 şi după un periplu trist şi dureros prin mai multe locuinţe închiriate, în mai multe ţări.

Ziua a fost şi rămâne una plină de emoţie nu doar pentru Familia Regală – cele cinci fiice, nepoţi, gineri etc. – ci şi pentru oficiali, care şi-au luat obligaţia legală de a se ocupa de funeraliile unui fost şef de stat (s-au decretat şi trei zile de doliu naţional, din 14 până 16 decembrie 2017) – Majestatea Sa fiind nu doar rege al ţării, de două ori, ci şi conducător al armatei. Ziua a fost tristă, de assemenea, pentru foarte mulţi români care au ţinut să-şi ia rămas bun de la un om deosebit, un român care a trăit aproape toată viaţa în exil forţat şi care a ştiut să se comporte întotdeauna demn, indiferent de situaţie, care a făcut nenumărate demersuri diplomatice în favoarea intrării României în NATO şi Uniunea Europeană.  Oamenii simpli, mulţi dintre ei care nu au învăţat la şcoală despre regalitate sau au auzit minciuni drespre viaţa regelui, au înţeles în ultimii ani măreţia şi, în acelaşi timp, simplitatea acestui minunat Om căruia abia în regimul Emil Constantinescu i-a fost redată cetăţenia română, abia acum, când presa a dezvăluit amănunte dureroase din trista sa viaţă de exilat şi televiziunile (unele!) au oferit interviuri cu Majestatea Sa în care povesteşte despre copilărie (şi aceea foarte dramatică, părăsit de tată, obligat să stea şi fără mamă o vreme, detronat de tată), despre perioadele când a condus ţara, despre momentul dramatic când a fost obligat să abdice (şantajat că vor fi ucişi 1000 de tineri) şi să părăsească ţara – urmărit de o legendă complet falsă cum că ar fi plecat cu o mulţime de averi, despre viaţa în străinătate unde nu a putut să trăiască aşa cum ar fi fost normal pentru un rege ori fost rege, ci a muncit, având mai multe tipuri de joburi pentru a-şi întreţine familia, ca oricare alt om. 

E demn de subliniat felul în care s-au comportat aceşti români în momentele triste: au aplaudat la apariţia coşciugului, au aşteptat în linişte şi ordine, mulţi cu feţe pline de lacrimi să treacă întreg cortegiul şi apoi să meargă să se închine în faţa trupului neînsufleţit, după datina creştină; s-a scandat şi „Monarhia salvează România”. Ieri, 12 decembrie 2017, de la ora 15.00 (ora Elveției), la Catedrala Ortodoxă Greacă de la Lausanne a avut loc ultima slujbă închinată Majestății Sale Defuncte Regele Mihai I în Confederația Elvețiană care i-a fost patrie adoptivă timp de aproape 70 de ani. La slujba religioasă din Elveţia au participat două dintre fiice – ASR Principesa Elena, ASR Principesa Sofia. Tot acolo au venit şi ambasadorii României la Berna și Geneva, ÎPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, reprezentanți ai Consiliului Regal și ai Casei Majestății Sale, dar și destui români trăitori în Elveţia care au dorit să-i aducă un ultim omagiu.

Astăzi, sicriul Majestății Sale Defuncte a fost adus în ţară cu aeronava Forțelor Aeriene Române care a decolat dimineaţă, la ora 6.00, de la Geneva şi a aterizat la ora 13.00 pe aeroportul Otopeni fiind întâmpinat cu onoruri militare; la acel moment, toate clopotele au început să bată (în toate bisericile!). Sicriul, acoperit cu Stindardul Regelui – cum a fost aşezat încă din Elveţia, a fost purtat de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Mitropolitul Nifon a oficiat momentul de rugăciune. La ora 13.20 cortegiul funebru a ajuns la domeniul regal de la Sinaia, unde de asemenea Majestatea Sa Defunctă Regele Mihai I a fost primit cu onoruri militare, purtat pe umeri de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Sicriul a fost introdus pe ușa regilor și urcat pe scara de onoare a Castelului Peleş – locul unde regele Mihai I s-a născut. Majestatea Sa Margareta – Custodele Coroanei, fiica sa cea mare și ceilalți membri ai Familiei Regale au urmat cu tristeţe sicriul depus pe catafalcul din holul de onoare, iar deasupra a fost așezată coroana de oțel (o copie a celei pe care toţi regii României au purtat-o începând cu Regele Carol I, una făurită din oţel de tun). Aici au venit să se reculeagă şi personalităţi ale vieţii publice, în frunte cu Klaus Werner Iohannis – președintele României şi alţi oficiali români, membri ai corpului diplomatic acredidat în România, oficiali din Republica Moldova.

Regele Mihai I

După câteva ore, vreo patru, de stat la Peleş, sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost dus la Palatul Regal (actualul Muzeul Naţional de Artă al României) din capitală, după ce a trecut şi pe sub Arcul de Triumf (în calitatea sa de fost şef de stat şi de fost comandat al armatei, Mihai I are acest drept). Mulţime de bucureşteni au venit să-l întâmpine, câteva sute de persoane au aprins lumânări, au aplaudat. Sicriul a fost depus în Sala Tronului din Palatul Regal unde rămâne până sâmbătă, 16 decembrie 2017, când va avea loc înmormântarea la Curtea de Argeş (acolo se va ajunge cu Trenul regal). Toţi cei care doresc să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte au avut acces până la ora 24.00, apoi pot veni şi joi, între 8.00 şi 22.00, dar şi vineri, 15 decembrie 2017, între 8.00 şi 22.00, aşa cum a fost anunţat Casa Regală programul funeraliilor (http://www.familiaregala.ro/stiri/articol/programul-funeraliilor-regelui-mihai-i-al-romaniei) – unul foarte riguros, după uzanţelor.

** * Conform anunţului Casei Regale. Regele Mihai I a murit marți, 5 decembrie 2017, la ora 13.00 (ora României), la reședința sa din Elveția. De atunci, o emoţie frumoasă a cuprins România şi tot mai mulţi români se întreabă dacă nu cumva ţara ar fi avut numai de câştigat dacă sorţii ar fi fost de partea regalităţii şi nu a comunismului după al doilea război mondial.

N. aut (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) E o vorbă a poporului care spune „Despre morţi, numai de bine!”. Se subînţelege că am putea să aducem aminte şi defecte. În cazul Majestăţii Sale Regele Mihai I, nici măcar nu se poate pune problema de a menţiona defecte… nu pentru că nu ar fi avut, doar nu e nimeni perfect, ci pentru că suma calităţilor este incomensurabil mai mare. O tristeţe imensă pune stăpânire, cred, pe cei care revăd toate interviurile cu Regele Mihai, ascultă fragmente din viaţa sa prea dramarică pentru statura unui rege, revăd înregistrări cu momentele când a fost întors din drum atunci când a încercat să revină în ţară – după 1990. Reascultând discursul (Discursul Regelui Mihai I 2011 – cick pe document în format DOCX pentru detalii) rostit în Parlamentul României când a împlinit 90 de ani (când, în sfârşit, i s-a permis să se adreseze românilor!), descoperim acel Om care rămâne un model, care trebuie reintrodus acolo unde îi este locul în pagina de istorie contemporană a ţării. Aleg din acest discurs, un adevărat testament politic şi moral al severanului alungat din propria sa ţară, dar atât de demn şi de supus timpului, următorul citat: „Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie„.

Anunțuri

Uniunea Europeană: simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru 2014 – 2020

*S-a avut în vedere reducerea birocrației pentru beneficiari și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene * Comisarul Corina Creţu a reprezentat CE la negocieri * S-a decis şi acordarea de stimulente autorităţilor care administrează proiecte cu bani europeni

Negociatorii Comisiei Europene (CE), ai Parlamentului European și ai Consiliului Europei au ajuns, în 12 decembrie 2017, la un acord cu privire la simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020. Obiectivele cheie ale acestei modificări de regulament au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene cu așa-numitul Plan Juncker, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Comisarul european Corina Crețu, pentru politică regională, a reprezentat Comisia Europeană în negocierile pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene.

Comisar european
Corina Creţu

Salut acest acord, o politică de coeziune mai simplă și mai flexibilă reprezintă o prioritate pentru noi, și în ceea ce privește perioada viitoare de programare, post 2020. Facem acest  lucru pentru cetățeni, antreprenori, mediul de afaceri și toți potențialii beneficiari ai fondurilor europene”, a declarat Corina Crețu (foto, preluare de la https://ec.europa.eu/).

În baza propunerilor făcute de Grupul la nivel înalt pentru simplificare creat, în 2015, la inițiativa comisarului european Corina Crețu, au fost agreate următoarele modificări de regulament: beneficiarii vor putea folosi de acum înainte estimări cum ar fi prețul global pentru anumite categorii de cost ce privesc spre exemplu angajații, asigurările sau chiria.

În ceea ce privește combinarea cu FEIS, negociatorii au decis să aducă clarificări la opțiunile deja existente și să acorde stimulente autorităților naționale și locale care administrează proiecte din fonduri europene. Astfel, de acum înainte fondurile politicii de coeziune deja investite în proiecte FEIS nu vor mai necesita cofinanțare națională. Regulamentul revizuit va deschide posibilitatea unor instrumente financiare combinate în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere.

Probleme pentru transportul gazelor în Europa, de la explozia şi incendiul la terminal de lângă Viena

*Italia deja a declarat stare de urgenţă, fiind dependentă de gazul importat pe această cale * În zona urgiei a murit un muncitor, alţii au fost răniţi * Prin terminal primesc gaze Austria, Italia de nord, Germania de sud 

O explozie puternică, urmată de un incendiu, a izbucnit marţi, 12 decembrie 2017, dimineaţa la Baumgarten – un terminal important de gaze naturale în Austria. Un muncitor a murit, alţii au fost răniţi – cel puţin 18 persoane, după primele informaţii. Incidentul a avut loc în jurul orei 08:45 (07:45 GMT) în  Baumgarten, la est de capitala Viena, lângă granița slovacă. Poliția austriacă a declarat, pe Twitter – citată de BBC (id foto) – că situația era sub control și că o defecțiune tehnică ar fi provocat explozia. 

Prin terminalul din Baumgarten trec gaze venite din Rusia către mai multe țări europene. Instalația primește aproximativ 40 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Imediat după incendiu, Italia a declarat stare de urgență fiind dependentă de gazul rusesc.

Cum fluxul de gaze rusești în Europa a scăzut, a început şi creșterea prețurilor la gaze – în Marea Brizenaie ele au depăşit 20 la sută. Un comunicat al Gazprom anunţa că se fac eforturi să livreze în continjuare gaze către clienţi.  Oficiali români au precizat că în România – care nu este dependentă de gaz rusesc, deocamdată, nu există motive de creşteri ale preţurilor.

În context, s-a vorbit şi despre necesitatea revenirii asupra proiectului privind construirea Conductei Transadriatice (Trans Adrian Pipeline – TAP), proiect care ar oferi Italiei o nouă rută de aprovizionare, dar care a fost amânat din cauza protestelor din statele nordice.

Moş Nicolae, cu daruri la Şcoala „Naum” Brăila

*Cu sprijinul unui generos sponsor, elevi cu CES au avut bucuria nu a unor aplauze… ci a unor cadouri! 

      Moş Nicolae a fost cu daruri şi la elevii din Şcoala Gimnazială „Gheorghe Naum” Brăila, dar mai ales la cei cu cerinţe educaţionale speciale (CES). Pentru ca bucuria să fie şi mai mare, Moşul (n.red. Sfântul ierarh Nicolae, serbat în calendarul creştin ortodox la 6 decembrie, şi pe care tradiţia populară l-a îmbrăţişat şi transformat într-un darnic moş, oferind cadouri mai ales copiilor cuminţi… celor care au mai făcut şi trăsnăi oferindu-le şi o nuieluşă) a avut un ajutor – firma brăieană SC Cimbrişor.

Bineînţeles că momentul a fost pregătit special, elevii prezentând şi un scurt program artistic realizat împreună cu profesor Maravela Teodoraela, profesor Emilia Secan şi director Dorel Onosa.

Mai mult foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1623583671067549 Nota red. (Armanda Filipine, administrator şi redactor unic revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) Ne facem o datorie de onoare din a prezenta astfel de activităţi în care instrucţia se îmbină cu educaţia şi, în plus, prezintă şi un aspect mai rar în societatea de astăzi – generozitatea.

Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Brăila, vizită Erasmus în Spania

*În perioada 27 noiembrie – 1 decembrie 2017 * Prin proiectul „The Change Stars with Us”, finanţat cu fonduri europene, în care sunt parteneri din Grecia, Marea Britanie, Portugalia, România, Spania, Turcia

Programul european Erasmus+ se dovedeşte un real plus pentru Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă (CSEI) din Brăila, partener în proiectul „The Change Start With Us” – „Schimbarea începe cu noi” (anunţat în revista noastră la https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/19/la-centrul-scolar-de-educatie-incluziva-braila-proiect-erasmus/). 

Experienţele din prima vizită (mobilitate) a calendarului activităţilor comune din proiect, derulată în perioada 27 noiembrie – 1 decembrie 2017 la Boiro, în Spania, şi-au demonstrat utilitatea mai ales în ceea ce priveşte scopul proiectului – dezvoltarea unor mai bune relaţi între elevii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) şi colegii lor – dar şi în împlinirea obiectivelor (creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a tinerilor cu dizabilităţi la nivelul comunității locale, in vederea egalizarii sanselor; consolidarea cooperării internaționale prin împărtășirea bunelor practici de predare și învățare; încurajarea cetățeniei active și a spiritului antreprenorial, desfășurate în comun de două sau mai multe grupuri de tineri din ţări diferite; cresterea nivelului de incluziune socială a copiilor / adolescenţilor cu dizabilităţi prin dezvoltarea interactiunii între aceştia şi elevii din învăţământul de masă).

   În această mobilitate Erasmus+, CSEI Brăila a fost reprezentat de profesor David Anca – coordonator al proiectului la nivelul unităţii de învăţământ brăilene, profesor Staicu Lidia Atena şi profesor Maravela Teodora. Reprezentanţii partenerilor din proiect – din Grecia, Marea Britanie, Portugalia, România, Spania, Turcia – au fost găzduiţi de Asociaţia Amicos Spania. În activităţile desfăşurate împreună cu profesorii spanioli s-a pus accentul pe noi metode şi tehnici educationale utilizate în procesul instructiv-educativ al copilului cu CES. De asemenea, ca în toate vizitele Erasmus, gazdele au arătat oaspeţilor diverse aspecte reprezentând bogăţia culturală şi geografică a ţării.

** *  Proiectul „The Change Start Wirh Us” se derulează până în 2019 şi continuă cu alte activităţi care au drept scop mai buna integrare socială a copiilor/ adolescenţilor cu dizabilităţi (CES). Calendarul brăilean în proiectul „Schimbarea începe cu noi” este supervizat de profesor Copae Stelinina – director CSEI, manager al proiect.

Scrisori de la UE pentru România, toate pentru neîndeplinirea obligațiilor

*Adaptarea normelor în domeniul transportului la legislaţia UE, aplicarea corectă a directivelor privind migraţia legală, gestionarea colectivă a drepturilor de autor şi transpunerea normelor privind combaterea spălării banilor sunt domeniile în care ţara noastră nu stă tocmai confortabil * Şi alte ţări au primit aceleaşi atenţionări şi impuneri de posibile sancţiuni finaciare: Grecia, Olanda, Portugalia, Bulgaria, Olanda, Polonia, Luxemburg s.a.

     România primeşte, în pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor către Uniunea Europeană (UE) publicat în 7 decembrie 2017  o sesizarea a Curții de Justiție a Uniunii Europene și o scrisoare de punere în întârziere privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor,   o scrisoare de punere în întârziere privind aplicarea corectă a directivelor privind migrația legală, o scrisoare de punere în întârziere privind adaptarea normelor în domeniul transportului la legislația UE, un aviz motivat și o scrisoare de punere în întârziere privind transpunerea normelor privind combaterea spălării banilor

  ** *  Astfel, Comisia Europeană (CE) a solicitat Curții Europene să impună sancțiuni financiare către patru state membre România (42 377,60 euro pe zi), Bulgaria ( 19 121,60 euro pe zi), Luxemburg (12 920,00 euro pe zi) și Spania (123 928,64 euro pe zi) deoarece încă din luna mai 2016 au fost declanșate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor acestor țări privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor (Collective Rights Management – CRM). Până în prezent, aceste state nu au notificat CE asupra adoptării măsurilor necesare pentru transpunerea directivei în dreptul național – Directiva privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor, Directiva 2014/26/UE și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă. În mai 2016, într-un caz separat de neîndeplinire a obligațiilor de către România, CE a decis, de asemenea, să trimită o scrisoare de punere în întârziere cu privire la implementarea sistemului de gestiune colectivă obligatorie a operelor muzicale. Comisia consideră că dreptul român nu respectă dispozițiile directivei în ceea ce privește armonizarea anumitor aspecte referitoare la drepturile de autor și la drepturile conexe în cadrul societății informaționale și al Directivei privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor (Collective Rights Management – Directiva privind CRM adoptată la 4 februarie 2014, cu termen de transunere 10 aprilie 2016, vizează îmbunătățirea modului în care sunt gestionate toate organizațiile de gestiune colectivă, prin stabilirea unor standarde comune de guvernanță, transparență și gestiune financiară. Aceasta stabilește, de asemenea, standarde comune pentru acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale în cazul unor utilizări online pe piața internă. Directiva reprezintă o componentă esențială a legislației privind drepturile de autor în Europa. Toate organizațiile de gestiune colectivă trebuie să își îmbunătățească standardele în materie de guvernanță și transparenţă).

  ** *   Tot  joi, 7 decembrie 2017, CE a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, pentru transpunerea și punerea în aplicare incorecte a anumitor dispoziții privind respingerea cererilor de permise de ședere și obligația de a justifica motivele de refuz, impuse în cadrul directivelor UE privind migrația legală. De asemenea, CE a trimis scrisori de punere în întârziere şi Greciei, Olandei și Portugaliei pentru impunerea de taxe excesive și disproporționate pentru acordarea de permise de ședere în temeiul directivelor UE privind migrația legală. Directivele în cauză sunt Directiva privind reîntregirea familiei (Directiva 2003/86/CE), Directiva privind studenții (Directiva 2004/114/CE), Directiva privind cercetătorii (Directiva 2005/71/CE), Directiva privind cartea albastră (Directiva 2009/50/CE) și Directiva privind permisul unic (Directiva 2011/98/UE), punerea în aplicare a Directivei privind rezidenții pe termen lung (Directiva 2003/109/CE a Consiliului) și a Directivei privind reîntregirea familiei (Directiva 2003/86/CE a Consiliului). Aceste directive vizează condițiile de intrare și de ședere pentru anumite categorii de migranți, precum studenți, cercetători și lucrători cu înaltă calificare, însă și pentru rezidenții pe termen lung și beneficiarii normelor privind reunificarea familiei. Deși statelor membre li se permite să perceapă taxe administrative pentru prelucrarea cererilor, taxele excesive și disproporționate încalcă drepturile solicitanților.  Grecia, Olanda, Portugalia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

** * Referitor la transport, CE a transmis României o scrisoare de punere în întârziere din cauza deficiențelor în aplicarea normelor UE de instituire a spațiului feroviar unic european (Directiva 2012/34/UE). Scrisoarea de punere în întârziere se referă la noile servicii internaționale de transport feroviar de călători, la acordarea de licențe întreprinderilor feroviare, la furnizarea de informații privind condițiile de acces și la tarifarea serviciilor din terminale, gări și ateliere.  Aceasta deoarece legislația națională nu prevede obligația de a consulta sectorul feroviar privind noile acorduri contractuale și alinierea acordurilor existente la noile norme. Legislația națională ar trebui să prevadă, de asemenea, o procedură transparentă pentru selectarea personalului decizional din cadrul organismului de reglementare în domeniul feroviar. România are la dispoziție două luni pentru a se conforma legislației UE; în caz contrar, Comisia poate trimite un aviz motivat pe această temă.

** * Alături de România, CE a transmis şi Bulgariei, Ciprului, Greciei, Luxemburgului, Maltei, Poloniei și Olandei să transpună în legislația națională  „A patra directivă privind combaterea spălării banilor ” [Directiva (UE) 2015/849]. Noile norme europene vor consolida cerințele existente, respectiv eforturile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Toate statele membre trebuiau să transpună această directivă până la 26 iunie 2017. Cele 8 state membre nu au notificat nicio măsură de transpunere, iar proiectele de legi se află încă în procesul legislativ național. Prin urmare, după ce a acordat acestor 8 țări posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la scrisorile de punere în întârziere transmise în iulie 2017, Comisia invită acum aceste țări să ia măsurile necesare pentru a se conforma pe deplin directivei. În cazul în care aceste state membre nu își aliniază legislația națională la legislația UE în termen de două luni, Comisia poate decide să înainteze cazurile Curții de Justiție a UE. În afară de procedurile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva anumitor state membre, pe care Comisia le-a deschis în luna iulie a anului trecut, Comisia a mai deschis, în 23 noiembrie 2017, noi proceduri și a transmis scrisori de punere în întârziere Belgiei și Spaniei. Acestea au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

La Lyra, fantezia muzical distractivă „Ceata lui Zambilici în căutarea lui Moş Crăciun”

*Sâmbătă, 9 decembrie 2017, de la ora 17.00; spectacol al Teatrului Junior din Târgovişte

     Copiii şi nu doar ei sunt invitaţi la un spectacol deosebit, sâmbătă – 9 decembrie 2017 – de la ora 17.00, când Teatrul Junior din Târgovişte prezintă la Brăila fantezia muzical-distractivă „Ceata lui Zambilici în căutarea lui Moş Crăciun”.
După cum subliniază organizatorii – loco, Filarmonica „Lyra – George Cavadia” condusă de Ionuţ Săndel Balaban, evenimentul va cuprinde muzică, teatru, personaje de poveste, jocuri, baloane de săpun, lasere, efecte speciale şi invitaţi surpriză. În plus, publicul participă la o tombolă cu premii. Altă bucurie: Moş Crăciun va oferi daruri tuturor copiilor prezenţi la spectacol.
Pret bilet, 25 lei – special pentru Brăila. Biletele pot fi achizitionate de la Palatul „Lyra” zilnic intre orele 16.00 – 19.00 şi sâmbătă începând cu ora 9.00.