PNL și brăilenii. De la taxa pe apa de ploaie la… referendum

*Așa cum permite legea, referendum-ul va fi pentru demiterea primarului și dizolvarea Consiliului Local Municipal *Se strâng semnături începând cu 1 iunie 2018 

Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedinte la Organizaţia Judeţeană PNL Brăila, consilier judeţean, fost viceprimar la Primăria municipiului Brăila – a anunțat în conferința săptămânală organizată în 25 mai 2018 că formațiunea politică pe care o conduce pregăteşte la Brăila, începând cu 1 iunie 2018, referendum de demitere a primarului şi dizolvare a Consiliului Local Municipal (CLM), motivat de problemele care nu se mai rezolvă la Compania de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea” – sau Regia de Apă, cum este mai cunoscută. Conferința de presă a fost susținută împreună cu Adrian Tabarac – președinte la Organizația Municipală PNL Brăila, consilier local. 

Alexandru Dănăilă-Zaharia (dreapta) și Adrian Tabarac,
de la PNL Brăila

Liderul PNL Brăila a reamintit multitudinea de aspecte care produc nemulțumire în special locuitorilor orașului și care au legătură directă cu CUP „Dunărea”, probleme care au condus direct la soluția numită refrendum: faptul că propunerea liberală de eliminare a taxei pe apa de ploaie (notă. Sunt destule orașe mari care au renunțat la această taxă), adusă în atenția CLM și a Consiliului Județean (CJ) sub forma unui proiect cu Inițiativă cetățenească susținut de peste 15000 de semnături de la brăileni, a fost respins, faptul că brăileanul Mihail Stafidă – care a câștigat în instanță dreptul de a primi o parte din banii încasați ilegal și greșit de Regia de Apă drept taxă pe apa pluvială – nu și-a primit nici acum banii de la societatea aflată sub jurisdicția CLM, faptul că această taxă este colectată inechitabil – unii o plătesc, alții nu, unii plătesc mai mult, alții mai puțin.
Pentru că problemele amintite nu se rezolvă – ba mai mult, oamenii nu primesc ajutor când merg să ceară sprijin la CUP „Dunărea” pentru recalcularea facturilor sau plata eșalonată etc., liberalii sunt deciși să meargă mai departe. Și pentru că în CLM și CJ nu au fost ascultați – Inițiativa cetățenească neprimind câștig de cauză, pentru că legea nu permite un referendum pe tema eliminării taxei pe apa pluvială, pentru că liberalii sunt prea puțini în CLM (ar fi necesar două treimi din Consiliu să fie membri PNL…) ca să propună referendum-ul acolo, PNL Brăila va strânge semnături de la cetățeni pentru demararea referendum-ului și va merge cu ele la Prefectură spre validare unde ar fi culmea ca prefectul (Notă. Propus de PSD, partid care are și majoritate în CLM, în CJ… de aceea nu trec propunerile liberale) să nu aprobe – legea spune că prefectul poate să dea curs propunerii de referendum. 

       „Am încercat tot ce este omenește posibil pentru a dezbate în Consiliul Local Municipal aceste probleme. Nu s-a dorit; nu a existat nicio dezbatere reală. Am încercat și în Consiliul Județean unde a fost amânat luni și luni de zile, dar a fost respins și acolo. PSD, din păcate, are aceeași linie de abordare a problemelor, inclusiv pentru că nu mai au bani; nu sunt bani de investiții, nu sunt bani de salarii…„, a precizat Alexandru Dănăilă-Zaharia. 


Nota red. Iată cum o propunere care putea să scutească buzunarul brăilenilor de o cheltuială, devine o piatră de încercare pentru primarul social democrat Marian Viorel Dragomir care, așa cum a precizat în mai multe rânduri, ar fi putut să propună colegilor din PSD să voteze proiectul susținut de peste 15.000 de brăileni. Sunt la acest moment mai multe orașe unde Consiliul Local a votat pentru eliminarea taxei pe apa pluvială: ex. Buzău, Craiova, Râmnicu Sărat. De asemenea, CJ Dolj a eliminat această taxă.  

Reclame

Vădeni Fly-In „Borş de peşte” 2018

*În comuna brăileană Vădeni, sâmbătă – 26 mai 2018 *Este a XI-a ediţie a evenimentului ce reuneste iubitori ai zborului din Brăila şi Galaţi * Vor putea fi admirate şi urmărite în zbor aeronave miliare româneşti, elicopterul SMURD tip EC 135

Iubitorii aviaţiei sunt asteptaţi sâmbătă, 26 mai 2018, de la ora 10,00 la evenimentul „Vădeni Fly-In”, ediţia 2018, a XI-a. Aşa cum ne confirmă principalul organizator, Albert Malaxa – instructor de zbor, preşedinte Aerial Club Galaţi, la fel ca şi în anii trecuţi, Forţele Aeriene Române au confirmat participarea la sărbătoarea zborului de la Galaţi şi Brăila. Aeronave de luptă MIG 21 Lancer, avioane de antrenament IAR 99 şi YAK 52, elicoptere IAR 316 B şi IAR 330 Puma Socat de la Baza 86 Aeriană Borcea, Baza 95 Aeriană Bacău, Aerodromul „Mihail Kogălniceanu” din Constanţa, Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene Buzău vor încanta publicul la aerodromul Aerial Club.

         Surpriza Vădeni Fly-In 2018 va fi, cu siguranţă, vedeta Forţelor Aeriene Române – F 16 Falcon, în evoluţie la verticala aerodromului. Aeronavele vor evolua individual şi în formaţii, aceasta fiind una dintre ocaziile rare pentru spectatorii din zonă să vadă în zbor aeronavele militare româneşti. De asemenea, publicul va putea admira şi elicopterul SMURD, tip EC 135, care va stationa la aerodromul Aerial Club de la Vădeni, în măsura în care nu va fi solicitat pentru intervenţii specifice. 

         Albert Malaxa: „În timpul Vădeni Fly-In 2018, spectatorii pot vedea peste 30 de motoparapante, motodeltaplane şi avioane de agrement din toata ţara. Din reţeta întâlnirii zburătorilor nu vor lipsi nici apreciatele salturi ale paraşutiştilor. După ora 14.00, când motoarele vor fi oprite, spectatorii vor putea să vadă de aproape toate aparatele de zbor prezente la aerodromul dintre Galaţi şi Brăila, vor putea să dialogheze cu piloţii şi să facă fotografii. Suntem siguri că multi dintre ei vor reveni la Vădeni să mai zboare sau chiar să urmeze cursurile şcolii de zbor Aerial Club„.

       * *  * Aerial Club Galati este o asociatie non-profit, apolitica, ce are ca scop promovarea si dezvoltarea sporturilor aviatice. A luat fiinta in anul 2003, ca urmare a dorintei comune a catorva entuziasti de a da o forma legitima si legala activitatilor de tip aeronautic in zona de sud-est a tarii. Activitatea Aerial Club Galati este diversificata atat ca aparate de zbor (parasute, parapante, deltaplane, motoparapante, motodeltaplane, avioane ultrausoare) cat si ca activitatile legate de zbor (scoala de zbor sportiv, zboruri de agrement dar si misiuni de zbor in folosul activitatilor ecologice sau pentru cautare sau observare in situatii de urgenta, activitati in scop turistic, publicitate aeriana, consultanta in achizitia de aparate de zbor, echipamente si accesorii specifice). Aerial Club Galati, singurul aeroclub privat din zona Galati-Braila-Vaslui-Tulcea-Vrancea, dispune de propriul teren de zbor, in comuna Vadeni din judetul Braila, unde ofera capacitati de hangarare (sub paza 24 de ore din 24), alimentare si mentenanta aparate de zbor ultrausoare, sala de pregatire teoretica, informare meteo.

La Biblioteca Judeţeană Brăila, ediţia a II-a a proiectului “Cartea vie a profesiei” dedicat elevilor

*Tinerii din clasele terminale de liceu se întâlnesc, în 23 şi 24 mai 2018, cu reprezentanţi din diferite profesii şi primesc informaţii despre domenii pe care şi le-ar putea alege după terminarea studiilor 

Biblioteca Județeană “Panait Istrati” din Brăila este organizatorul Proiectulului “Cartea vie a profesiei”, a doua ediție ăn 23 şi 24 mai 2018, cu scopul de a oferi elevilor brăileni din clasele a XI-a și a XII-a o viziune asupra profesiilor pentru care pot opta după terminarea studiilor. Coordonatorii proiectului “Cartea vie a profesiei” sunt bibliotecarii Roxana Neagu și Teodora Soare – fost jurnalist. Elevii din 11 licee brăilene, însoțiți de profesori, sunt beneficiarii proiectul deschis tuturor doritorilor, poate şi de la alte clase care doresc să afle amănunte despre profesii ca cele de polițist, avocat, medic, asistent, profesor, arhitect, specialist IT, psiholog, scriitor, jurnalist, economist, inginer, pompier, antreprenor, actor/ regizor, agent turism, jandarm etc.

întâlnirea cu Vera Maxim

întâlnirea cu
prof. dr. Ana Coman

        În prima zi, printre cei care s-au întâlnit cu tinerii şi au răspuns la întrebările curioşilor au fost şi Vera Maxim – antreprenor, proprietar Cofetăria „Poem Caffe”, dr. Ana Coman – profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Gh. Munteranu-Murgoci”, Anca Cismaru – regizor la Teatrul „Maria Filotti”, Ion Bobaru – farmacist,  proprietar farmacia „Faltis”, conf. univ. dr. Camelia Vechiu de la Universitatea “Constantin Brâncoveanu” Brăila etc.

       „Beneficii pentru participanți: descoperirea secretelor profesiei; discuții față în față cu specialiști din domenii diverse; răspunsuri la întrebările legate de necunoscutul profesiei; identificarea studiilor și a pașilor necesari pentru abordarea unei anumite profesii în viitor;orientarea în carieră„, subliniază Laura Caplea – purtător de cuvânt la Biblioteca Județeană „Istrati”.

        La prima ediție a proiectului, în anul 2017, au participat în cele două zile, 15 și 16 mai, un număr de 200 de elevi, 14 profesori însoțitori și peste 30 de “cărți vii”.

Partidul Național Liberal – partidul care a modernizat România Mare, la 143 ani de existență

*Actul oficial de formare este datat 24 mai 1875, dar originile mișcării liberale datează încă din vremea Revoluției de la 1848

    Partidul Naţional Liberal (PNL) este singurul partid istoric de pe scena actuală a vieţii politice româneşti, iar liberalismul românesc s-a clădit pe dorința de independență și unitate a României și a românilor, dar și din nevoia de a avea școli, instituții ale statului, drepturi consfințite prin legi – subliniază într-un comunicat Biroul de presă al Organizaţiei PNL Brăila:

PNL a fost oficial fondat la 24 mai 1875, dar originile mișcării liberale datează încă din vremea Revoluției de la 1848. Potrivit datelor istorice, după 1866 liberalii au jucat, practic, rolul principal în procesul de modernizare a României, iar principiile liberale au însemnat libertate individuală, egalitatea în faţa legii, garantarea proprietăţii. Liberalii au scris istoria României moderne, pentru că liberalismul a însemnat Revoluția de la 1848, Unirea de la 1859, înființarea Monarhiei, Independența României de la 1877, recunoașterea României ca stat independent, transformarea României în Regat, în 1881, primele politici economice, financiare, sociale, comerciale, înființarea Băncii Naționale, a caselor de economii, a creditelor rurale, urbane și agricole, reforma agrară din 1918, reforma electorală din 1918, prin care a fost introdus votul universal, Unirea de la 1918, Constituția de la 1923, legea pentru organizarea administrativă unitară din 1925, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul naţional, în 1925, legea electorală din 1926 prin care a fost introdus votul universal, inclusiv pentru femei, magistraţi şi reprezentanţii armatei, relansarea economică de după criza mondială din 1929 – 1933. reclădirea  economică a României s-a realizat după principiul „Prin noi înşine”, iar în 1938 industria a atins nivelul maxim de dezvoltare din perioada interbelică. Sub guvernările liberale, societatea românească a dobândit profilul unei societăţi moderne, o Românie preocupată nu doar de dezvoltarea internă, dar şi de poziţia pe care o ocupa în planul relaţiilor internaţionale, ceea ce a permis inclusiv realizarea Marii Uniri, prin recunoaşterea de către Marile Puteri a dreptului istoric al românilor asupra unor teritorii precum Transilvania, Banatul şi Bucovina. Marea Unire de la 1918 nu a fost jocul unui hazard, ci expresia viziunii şi tenacităţii unor lideri politici dedicați, un vis împlinit datorită loialităţii, curajului şi iscusinţei liberalilor români.

          Reluarea activității politice după 1990 a fost călăuzită de aceleași valori și principii reformatoare și modernizatoare pentru societatea românescă. În tumultoasa perioadă de tranziție, PNL a apărat valorile fundamentale ale națiunii române: libertatea individuală, dreptul la proprietate, libertatea economică, egalitatea în drepturi, separația puterilor în stat, economia de piață etc. Actualii liberali consider că misiunea lor este de  a aduce în actualitate și de a păstra valorile și principiile liberale și de a păstra misiunea PNL, de principal motor al dezvoltării, progresului, modernizării şi afirmării naţiunii române în lume”.

La Brăila, elevi în Flashmob împotriva discriminării

*Acţiune a Colegiului Economic „Ghica”, în 22 mai 2018, în Săptămâna de prevenire a criminalității

      Sub genericul „Spune NU abuzului asupra copiilor!”, elevi de la Colegiul Economic „Ion Ghica” – prof. Doiniţţa Zafiu director, prof. Narcisa Liliana Leiciu director adjunct – împreună cu profesorii lor au realizat un flashmob în Săptămâna de prevenire a criminalității. Evenimentul s-a derulat în parteneriat cu Inspecttoratul Judeţean de Poliţie Brăila.

Tinerii au transmis mesaje tematice prin intermediul desenelor, cu baloane, muzică, flori şi mult alb – atrăgând atenția asupra diferitelor forme de abuz asupra minorilor. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1793382410754340 pe pagina din reţeaua Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

La activitatea desfăşurată, după-amiază, din Piaţa Traian (centrul vechi al Brăilei) au participat şi reprezentanti ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila.

 

Deputatul brăilean Emilia Meiroşu, plecare din PSD

*Anunţul a fost făcut în plenul Camerei Deputaţilor în 22 mai 2018 

Prof. Emilia Meiroşu – deputat al Partidului Social Democrat (PSD) ales pe listele brăilene, fost consilier judeţean, fost director al Şcolii Gimnaziale „Fănuş Neagu”, a anunţat astăzi, 22 mai 2018, că părăseşte echipa social-democrată în care s-a format, de altfel fiind şi singura formaţiune în care a activat.

prof. Emilia Meiroşu, deputat

Se pare că Emilia Meiroşu se va înscrie în partidul „Pro România” iniţiat de Victor Ponta – fost coleg în PSD. Până la această acţiune, deocamdată Emilia Meiroşu va fi unul dintre deputaţi neafiliaţi politic ca urmare a demisiei din PSD.

În Parlament, cadrul didactic deputat activează în Comisia de învăţământ unde a avut până acum câteva intervenţii.  Foto din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei de la un eveniment (https://brailachirei.wordpress.com/2017/10/28/balul-toamnei-cu-prescolari-si-educator-stefana-caldarus-editia-2017/) organizat de educatoarea de la grădiniţa unde învaţă feta cea mică şi unde Emilia Moirosu a fost unul dintre puţinii părinţi care s-a îmbrăcat în costum popular românesc, aşa cum a fost rugămintea Ştefanei Căldăruş (un inimos om al Şcolii, care iubeşte tradiţia şi încearcă să le insufle celor mici această dragoste).

Sărbătoarea de Hârdelezi, la Secţia Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”

*Din tradiţia ţiganilor (rromilor) spoitori și rudari, activitate comună pentru proiectele de educație muzeală „Șuțești maskar tradicia vi somvaxutnipen” și „Prin Cultură, mai aproape de copiii din Lacu Dulce” *Partaneri ai instituţiei muzeale sunt Școala Șuțești și Centrul Social Multifuncțional

Muzeul Brăilei „Carol I” găzduieşte marţi, 22 mai 2018, ora 13.00 la Secția Etnografie (str. Polonă nr. 14) – şef muzeograf Gabriela Dorina Cloşcă – o activitate comună pentru două proiecte desfăşurate în parteneriat cu Școala Gimnazială Șuțești și Centrul Social Multifuncțional, respectiv proiectele de educație muzeală „Șuțești maskar tradicia vi somvaxutnipen” și „Prin Cultură, mai aproape de copiii din Lacu Dulce”. Coordonator din partea Muzeului Brăilei „Carol I” este dr. Brânduşa Ilie, muzeograf la Secţia Etnografie. 

Hârdelezi este numele unui importante sărbători a ţiganilor (rromilor sau romi) spoitori și rudari care se desfășoară, tradiţional, la o săptămână după Paștele ortodox sau de Înălțarea Domnului. Elementul principal al ritualului este sacrificarea mielului: acesta este sacrificat pentru însănătoșirea unui membru din familie, pentru protecția familiei de necazuri și boli, sau se taie câte un miel pentru fiecare copil spre binele și protecția acestuia. Se crede că mielul trebuie să vină de bunăvoie la sacrificat, de aceea se angajează un lăutar care să-i cânte și să-l facă să vină singur și să îngenuncheze în locul unde urmează să fie tăiat.