D’ale educaţiei TV

de Jean Neagu

 

Tocmai când Guvernul vrea să-şi asume noul Cod al Educaţiei, dacă nu şi l-o fi asumat deja, telecomanda mi-a poposit, chiar în miez de zi, pe Taraf TV. Acolo, un clip, poate nou, nu am de unde să ştiu, cu maestrul manelelor, Nicolae Guţă. Cu o faţă de fante în amurg, Guţă se plângea ascultătorilor că iubita lui, o anume Tanţa, este fluierată la apariţiile stradale de toţi golanii. Fapt care, normal, e de natură să-i aducă prejudicii la nivel umoral, încât îi vine să pună mâna pe brişcă şi să le facă câteva „buzunare” nesimţiţilor. Deci, din start, două contravenţii pedepsite de lege: port ilegal de armă albă şi instigare la vătămare corporală gravă, poate chiar omor. În imagini apare chiar şi Tanţa, o demoazelă minijupistă cu ochelari tip cocalară de PECO, un pic plictisită de amorul absolut al lui Guţă, dar şi de avansul fanţilor de cartier. Aşa că, nu ar fi de mirare, ca peste câţiva ani, la vreo teză de română, să apară o astfel de recenzie la Baltagul: „Enervat la creierii capului de avansurile făcute mioarei Tanţa de un ungurean şi un vrâncean, ciobanul Guţă le ia respectivilor Wassermanul pe cuţit.”

Anunțuri

Masajul cosmetic

de Profira Gagu, cosmetician-estetician, manager

 

 

Masajul cosmetic este o combinaţie de mişcări şi presiuni, executate manual sau cu ajutorul aparatelor asupra unei persoane sănătoase în scop igienic şi estetic, pentru a păstra un timp cât mai îndelungat strălucirea pielii, elasticitatea şi vitalitatea dermei şi a muşchilor pieloşi. Originea cuvântului „masaj” se găseşte în limba arabă, provenind de la cuvântul „mas” care înseamnă „a pipăi”.

Masajul e practicat de aproximativ 4.000 de ani. Era practicat la toate marile popoare: la greci, egipteni, arabi şi romani. Astăzi, mişcările de masaj sunt complexe, adecvate naturii tenului, calităţii pielii, vârstei şi stării psihice ale apcientului. Se aplică pe o piele curată, se execută ştiinţific, cu produse adecvate şi de bună calitate. Se poate completa cu ajutorul aparatelor. Dar, este foarte important să nu uităm nici noi, specialiştii, şi nici pacienţii, că atingerea umană este de neînlocuit.

Rolul masajului este prevenitor. Scopul este acela de a întreţine vitalitatea ţesutului elastic din derm şi a muşchilor pieloşi. Masajul nu poate împiedica definitiv îmbătrânirea. La vârste înaintate are rol moral, producând o relaxare nervoasă.

Masajul cosmetic se deosebeşte fundamental de masajul dermatologic. Acseta din umă este curativ; el corectează sau tratează anumite alteraţii ale pielii. El este indicat în acneea polimorfă, eritroză facială, celulite, tebangetagzii, neurodermite. Tensiunea acumulată zilnic din cauza stresului poate spori în muşchii noştri faciali gesturile repetitive şi exprimarea emoţiilor ar putea diminua activitatea normală a anumitor muşchi. Acest lucru ar putea cauza blocarea unor muşchi specifici, de aici reultând îmbătrânirea, lăsarea pielii şi ridurile. Cu masajul facial vom îmbunătăţi eliberarea constrângerilor în muşchii faciali şi ţesuturile corectoare. Masajul netezeşte şi relaxează pielea, stimulează glandele, fibrele muşchilor se întăresc, circulaţia sângelui creşte, nervii sunt calmaţi, ridurile apar mai greu şi pielea devine mai frumoasă. Totodată, îmbunătăţeşte flexibilitatea pielii, reduce emisiile şi toate tipurile de tensiune musculară, reduce liniile de expresie şi ridurile, elimină insomnia, durerile de cap, tensiunea oculară, intensifică circulaţia limfatică, spoeşte eliminarea toxinelor, grăbeşte înnoirea celulară, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

 

Reţeta zilei

 

Folosiţi coajă de lămâie la baie, apoi masaţi pielea cu ulei de măsline. Această combinaţie este aliatul ideal al sănătăţii ţesuturilor corpului dumneavoastră.

“Pro Homini”, la seminarul Fundatiei “Principesa Margareta”

 

Problemele persoanelor din categoria a treia de vârstă au fost dezbătute in ultima săptămână la Galati, Gheorgheni, Cluj si Oradea in cadrul Seminarului regional intitulat sugestiv “Pentru seniorii nostri – Servicii oferite persoanelor vârstnice” si organizat de Fundatia Principesa Margareta a Romaniei (FPMR). Evenimentul a reunit reprezentanti ai institutiilor publice din judetele respective si ai mai multor organizatii nonguvernamentale din Brăila, Harghita, Bihor, Cluj.

pro-homini-la-seminar1

Fundatia brăileană Pro Homini a făcut parte dintre invitati, mai multe doamne din comitetul director (in imagine) fiind prezente la evenimentele prieljuite de seminar. La intâlnirea de la Galati au participat si Laura Tupea – directorul Directiei de Muncă Brăila, dar si doi reprezentanti ai Protectiei Sociale. Au fost abordate probleme precum situatia vârstnicilor din România, modele de bune practici in domeniul programelor pentru vârstnici selectate la nivel national, scopul actiunii fiind recunoasterea si promovarea ONG-urilor in domeniu, facilitarea schimbului de experientă intre institutiile care implementează programe pentru varstnici si, nu in ultimul rind, sensibilizarea comunitatii la problematica serviciilor pentru persoanele varstnice. Seminarul se desfăsoară in cadrul Proiectului “Pentru seniorii nostri – retea de ONG-uri furnizoare de servicii pentru persoanele varstnice”, implementat de FPMR in asociere cu Consiliul National al Persoanelor Varstnice si finantat de Uniunea Europeana prin Programul Phare. Fundatia “Pro Homini” a fost selectata la nivel national, ca model de buna practica privind serviciile acordate persoanelor varstnice.

“Identităţi” sau Geometria variabilă a artei

Marcel si Monica IMG_7516[1] Fotografie de Adriana Grand, cea care semnează scenografia şi costumele spectacolului; în această imagine, actorii Monica Zugravu-Ivaşcu şi Marcel Turcoianu 

Scriam la finele stagiunii trecute de la Teatrul brăilean “Maria Filotti”, când a fost prezentat publicului în avanpremieră spectacolul “Identităţi”, aceste rânduri:

 

<<Directorul de scenă Victor Ioan Frunză şi echipa din distribuţie ne dau, cu acest spectacol, speranţe că se va vorbi din nou despre Brăila şi teatrul dramatic în întreaga ţară. Stagiunea 2008 – 2009 se încheie, la Teatrul „Maria Filotti”, cu un superb spectacol – „Identităţi” după şapte piese scurte de Dumitru Solomon, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia şi costumele Adriana Grand, muzica originală Tibor Cari. La acesta, cu siguranţă, vor apărea reacţii cu preponderenţă pozitive, sperăm şi din partea criticii – de altfel Doina Papp, selecţionerul Festivalului internaţional „Zile şi nopţi de teatru la Brăila” a urmărit spectacolul şi a confirmat că el merită să se impună. Asemănătoare a fost percepţia tuturor celor care l-au urmărit, în serile de 26, 27 şi 28 iunie, în avanpremieră. Şi nu doar viziunea regizorală – despre care oricine cunoaşte domeniul şi a urmărit celelalte creaţii ale lui Frunză nu poate spune decât că este mereu inedită, meritând atenţia – a uimit audienţa, şi modul cum a rezolvat Adriana Grand situaţiile scenice şi costumele – multe din piele, ci şi jocul actorilor. Aşa cum comentam împreună cu directorul Veronica Dobrin, se vede din modul cum joacă actorii atât faptul că le place piesa, dar şi că sunt acolo, în distribuţie, directorul de scenă reuşind şi de această dată să-i facă să se apropie de starea de graţie a rolului fără fisură. Alin Florea, Monica Zugravu-Ivaşcu, Marcel Turcoianu, Silvia Tariq şi Radu Micu joacă multiple personaje – de la simpli cetăţeni care se ceartă pe holul unui bloc, la cumpărători şi vânzători de imobiliare, cămile etc. – al căror farmec este indiscutabil. Cel şapte piese piese sunt „Holul comun”, „Vânzări-cumpărări”, „Dialog fără partener”, „Pinacle”, „Orient-Express”, „Superba, nevăzuta cămilă”, „Apa”. Ele se performează pe diverse scene: Scara B, sala de conferinţe, Foaierul mic, Foaierul mare, Holul monumental, Holul B, Sala Studio. Dumitru Solomon a reuşit să surprindă atractive caractere umane, în secvenţe nemuritoare, iar cei care vor urmări spectacolul vor remarca şi talentul regizoral de a pune în lumină deosebită aceste superbe texte. Din când în când, scena – ca în „Pinacle” – este tratată cu delicateţea de care dădea dovadă aristrocraţia când îşi mobila interiorul şi îşi alegea garderoba. Alteori, povestea nu are decor, dar hazul este evident şi publicul nu se poate abţine să nu râdă cu poftă, ca în „Superba, nevăzuta cămilă”. Iar finalul este de-a dreptul apoteotic, în beznă – piesa „Apa” – şi umed cât cuprinde, iar protagoniştii stau efectiv în apă până-n gât. Poate că ochiul lui Frunză a văzut nereguli, dar noi, publicul, am urmărit cu sufletul la gură tăvălugul celor şapte poveşti fără legătură între ele, am râs în multe situaţii, am aplaudat la scenă deschisă de câteva ori şi am ieşit, conform indicaţilor regizorale, afară, în stradă, la finalul celor două ore fără pauză şi de plimbat de colo-colo, prin diversele spaţii cu gustul amar de a nu fi putut aplauda îndelung la final, aşa cum meritau toţi protagoniştii – şi Cornel Cristei de la pian, şi Ioana Dragu, Ionuţ Roşca, Ştefănuţ Radu, Neluţu Spălatu, Cosmin Cosma, aflaţi în scurte apariţii, şi ceilalţi din spatele scenei. A fost un „spectacol cu geometrie variabilă”, după cum l-a prezentat directorul de scenă, un inedit performance teatral pentru Brăila, şi pe care abia aşteptăm să-l revedem>> (Armanda Filipine – şi în zbr.ro)

.

 

Ele rămân repere, mai ales că în Festivalul “Zile şi nopţi de teatru European la Brăila”, din perioada 26 octombrie – 4 octombrie, el revine pentru premieră. Ieri, concomitent cu desfăşurarea conferinţei de presă care anunţă festivalul, Victor Ioan Frunză şi o parte  distribuţiei se pregăteau de repetiţii. Conferinţa, desfăşurată în Foaierul Mare – deja decorat pentru una din secvenţele din “Identităţi” – a reunit în faţa jurnalistilor o triadă feminină cu Veronica Dobrin – directorul TMF, criticul de teatru Doina Papp – directorul şi selecţionerul Festivalului “Zile şi nopţi… ” – şi viceprimarul Doiniţa Ciocan.

“Îmi pasă de ce rămâne după mine”

Maria Dragomiroiu AA, 040       Apreciata şi îndrăgita solistă de muzică populară Maria Dragomiroiu a oferit un recital în cadrul Festivalului-Concurs Internaţional „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” la Brăila, în ediţia din vara anului 2008.

Am avut bucuria să port o scurtă discuţie cu minunata interpretă, pe care o reproduc şi aici. O motivaţie rezidă şi din faptul că vremurile sunt încă tulburi, iar arta capătă uneori accente nu tocmai grozave; de aceea, aceste cuvinte ar putea fi un imbold către căutarea autenticului şi valorii, a calităţii în detrimentul divertismentului facil.

Armanda Filipine – Vă aflaţi la Brăila într-un festival deosebit, cu concurenţi din mai multe ţări şi zone folclorice, cu melodii de autentică tradiţie şi cu un generic superb, care pune dragostea în prim-plan. Cum e?

Maria Dragomiroiu – E bine. Da, aşa este, un loc şi cu oameni deosebiţi, cu public deosebit. Aici se apreciază folclorul şi mă bucur că mai sunt locuri în ţară unde muzica populară este iubită.

 – Să înţeleg, din ce spuneţi, că folclorul autentic, pe care şi dumneavoastră îl promovaţi, nu mai are căutare?

– Nu se pune problema aşa. Oamenii au nevoie de muzică, dar societatea s-a schimbat şi se schimbă şi folclorul, categoric. Dar nordul, Moldova şi partea aceasta de ţară din care face parte şi Brăila, are la suflet folclorul adevărat, dar şi cântecele de petrecere, numai muzică de calitate. Sau în locurile unde oamenii sunt mai săraci şi arta este mai puternică; aşa a fost mereu, nu ştiu de ce, aşa este şi acum. Muzica îi face să se simtă extraordinar şi participă fantastic la actul artistic. Noi, artiştii, am simţit asta de-a lungul timpului. Aici este perceput la valoare maximă şi asta mă bucură.

– Suntem la un festival care doreşte să promoveze şi zona arhaică a folclorului, pe care interpreţii de marcă şi specialiştii îl culegeau direct de la sursă, din popor. Şi dumneavoastră aveţi în repertoriu asemenea melodii. Acum le mai căutaţi astfel? Mai există un spaţiu pentru astfel de cercetare?

– Nu cred că aceasta este problema. Folclorul e viu, el reprezintă o parte din viaţa noastră, şi imaginaţia noastră poate fi folosită, aşa că nu este nevoie de căutare. Eu, spre exemplu, trec prin sentimente mai plăcute, mai neplăcute şi atunci creez, le folosesc în muzică. Folclorul este o creaţie a noastră şi nu putem să mai cântăm despre ciocoi sau alte subiecte de acum 100 de ani. Suntem în secolul vitezei, omul nu mai are răbdare să audă ce se asculta demult. Aceste piese se păstrează în lada de zestre, ca să spun aşa, şi noi, cei care avem acest talent, ne preocupăm de repertoriu. Fiecare artist are grijă de ceea ce aduce în faţa publicului, de aceea aduce şi creaţia sa. Mie îmi pasă de ce rămâne după mine, de aceea colaborez cu oameni deosebiţi, cu textieri buni. Cred că am câteva melodii care merită interes, să rămână ceva şi lumea să înţeleagă mesajul meu.

– Cu repertoriul şi notorietatea dumneavoastră, aveţi deja tineri corifei care încearcă să preia din cântece. Încercaţi să controlaţi fenomenul?

– E o mare bucurie pentru mine când cineva îmi spune că vrea să cânte din cântece mele. Nu încerc să le controlez, mă bucur şi le spun că pot să preia cât mai multe piese. Înseamnă că sunt iubite, le face şi mai mare popularitate, până la urmă.

– Pentru că sunt destui brăileni care nu au ajuns la festival şi nu v-au putut auzi şi vedea, vă rog să le transmiteţi câteva cuvinte; poate îi invitaţi să vă asculte pe un ultim album…

– Am cântece frumoase în albumul „De la suflet la suflet”, dar nu există pe piaţă, numai firma mea îl distribuie, pentru că se piratează foarte mult şi am renunţat la chestia asta. Oricum, toate melodiile mele sunt şi pe Internet. Pe brăileni îi asigur de toată preţuirea mea şi le spun că atât cât mă ţine Dumnezeu voi sluji cântecului şi voi încerca să le ajung la suflete. Să le dea Dumnezeu sănătate, fericire şi să se bucure de ceea ce au!

(final de august 2008)

Sâmbătă – Ziua Europeană a Limbilor

      

Pe 26 septembrie, sâmbătă, când în întreaga Europă se desfăşoară manifestări dedicate Zilei Europene a Limbilor, la Brăila are loc un simpozion menit să sublinieze sărbătoarea. Evenimentul este organizat de Prefectură, Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului. Tema simpozionului este “Limbile străine – paşaport pentru lumea modernă“.

De asemenea, în cinstea zilei europene vor fi organizate în unităţile de învăţământ ore de lectură, jocuri şi concursuri în limbi străine şi în limba română, concursuri de desen şi multe altele.

Sărbătoarea a fost iniţiată în 2001, la iniţiativa Consiliului Europei, scopul ei fiind să  atragă atenţia asupra importanţei învăţării limbilor străine, să-i unească pe cetăţenii Europei prin intermediul celebrării diversităţii.