“Îmi pasă de ce rămâne după mine”


Maria Dragomiroiu AA, 040       Apreciata şi îndrăgita solistă de muzică populară Maria Dragomiroiu a oferit un recital în cadrul Festivalului-Concurs Internaţional „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” la Brăila, în ediţia din vara anului 2008.

Am avut bucuria să port o scurtă discuţie cu minunata interpretă, pe care o reproduc şi aici. O motivaţie rezidă şi din faptul că vremurile sunt încă tulburi, iar arta capătă uneori accente nu tocmai grozave; de aceea, aceste cuvinte ar putea fi un imbold către căutarea autenticului şi valorii, a calităţii în detrimentul divertismentului facil.

Armanda Filipine – Vă aflaţi la Brăila într-un festival deosebit, cu concurenţi din mai multe ţări şi zone folclorice, cu melodii de autentică tradiţie şi cu un generic superb, care pune dragostea în prim-plan. Cum e?

Maria Dragomiroiu – E bine. Da, aşa este, un loc şi cu oameni deosebiţi, cu public deosebit. Aici se apreciază folclorul şi mă bucur că mai sunt locuri în ţară unde muzica populară este iubită.

 – Să înţeleg, din ce spuneţi, că folclorul autentic, pe care şi dumneavoastră îl promovaţi, nu mai are căutare?

– Nu se pune problema aşa. Oamenii au nevoie de muzică, dar societatea s-a schimbat şi se schimbă şi folclorul, categoric. Dar nordul, Moldova şi partea aceasta de ţară din care face parte şi Brăila, are la suflet folclorul adevărat, dar şi cântecele de petrecere, numai muzică de calitate. Sau în locurile unde oamenii sunt mai săraci şi arta este mai puternică; aşa a fost mereu, nu ştiu de ce, aşa este şi acum. Muzica îi face să se simtă extraordinar şi participă fantastic la actul artistic. Noi, artiştii, am simţit asta de-a lungul timpului. Aici este perceput la valoare maximă şi asta mă bucură.

– Suntem la un festival care doreşte să promoveze şi zona arhaică a folclorului, pe care interpreţii de marcă şi specialiştii îl culegeau direct de la sursă, din popor. Şi dumneavoastră aveţi în repertoriu asemenea melodii. Acum le mai căutaţi astfel? Mai există un spaţiu pentru astfel de cercetare?

– Nu cred că aceasta este problema. Folclorul e viu, el reprezintă o parte din viaţa noastră, şi imaginaţia noastră poate fi folosită, aşa că nu este nevoie de căutare. Eu, spre exemplu, trec prin sentimente mai plăcute, mai neplăcute şi atunci creez, le folosesc în muzică. Folclorul este o creaţie a noastră şi nu putem să mai cântăm despre ciocoi sau alte subiecte de acum 100 de ani. Suntem în secolul vitezei, omul nu mai are răbdare să audă ce se asculta demult. Aceste piese se păstrează în lada de zestre, ca să spun aşa, şi noi, cei care avem acest talent, ne preocupăm de repertoriu. Fiecare artist are grijă de ceea ce aduce în faţa publicului, de aceea aduce şi creaţia sa. Mie îmi pasă de ce rămâne după mine, de aceea colaborez cu oameni deosebiţi, cu textieri buni. Cred că am câteva melodii care merită interes, să rămână ceva şi lumea să înţeleagă mesajul meu.

– Cu repertoriul şi notorietatea dumneavoastră, aveţi deja tineri corifei care încearcă să preia din cântece. Încercaţi să controlaţi fenomenul?

– E o mare bucurie pentru mine când cineva îmi spune că vrea să cânte din cântece mele. Nu încerc să le controlez, mă bucur şi le spun că pot să preia cât mai multe piese. Înseamnă că sunt iubite, le face şi mai mare popularitate, până la urmă.

– Pentru că sunt destui brăileni care nu au ajuns la festival şi nu v-au putut auzi şi vedea, vă rog să le transmiteţi câteva cuvinte; poate îi invitaţi să vă asculte pe un ultim album…

– Am cântece frumoase în albumul „De la suflet la suflet”, dar nu există pe piaţă, numai firma mea îl distribuie, pentru că se piratează foarte mult şi am renunţat la chestia asta. Oricum, toate melodiile mele sunt şi pe Internet. Pe brăileni îi asigur de toată preţuirea mea şi le spun că atât cât mă ţine Dumnezeu voi sluji cântecului şi voi încerca să le ajung la suflete. Să le dea Dumnezeu sănătate, fericire şi să se bucure de ceea ce au!

(final de august 2008)

1 comentariu

  1. interesant interviu si pt. aest lucru, sincere felicitari!
    o singura opinie: intr-adevar folclorul este viu, ceea ce inseamna ca este creat si de anonimi! nu doar de cantareti si textieri!
    pe de alta parte, sunt mii de texte si linii melodice care sunt actuale – si in sensul ca se lipesc de suflet, chiar daca acesta se afla la cateva generatii distanta de vremea cand a fost creat sau cules, ex. repertoriul studentesc – si o alta interpretare poateadauga acel strop de modernitate necesar.
    in rest, salutari cantaretei si bune reveniri in Braila!


Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s