Împachetările cu nămol în estetică

de Profira Gagu, cosmetician-estetician, manager

 

Nămolul este cunoscut încă de la începutul secolului trecut pentru proprietăţile sale terapeutice. Împachetările cu nămol constituie o excelentă cură de detoxifiere a organismului. Acesta are un rol deosebit în tratarea unor afecţiuni reumatice, ginecologice; înmoaie pielea aspră la nivelul coatelor, genunchilor, călcâielor. De asemenea, nămolul combate ridurile, preîntâmpină fenomenul de îmbătrânire, purifică pielea în profunzime şi stimulează circulaţia sanguină.

Terapia cu nămol relaxează musculatura şi hidratează foarte bune pielea, îndepărtând excesul de grăsimi de la nivelul epidermei. O împachetare cu nămol „şterge” stresul şi grijile cotidiene adunate într-o săptămână. Scufundarea apoi în apa termală relaxează nu numai ţesutul, ci şi mintea.

Nu aplicaţi niciodată pe faţă nămolul colectat direct de la sursă. Acesta trebuie sterilizat în laboratoare speciale. După împachetările cu nămol nu recomand clienţilor să facă saună, deoarece acesta îşi va continua activitatea şi postîmpachetare. Nămolul fiind bogat în minerale, dezintoxică pielea, exfoliază indepartand celulele moarte şi conferă pielii un aspect „cald” şi sănătos.

Împachetarea cu nămol tratează şi previne celulita.

În cazul în care clienta s-a expus mult la soare nu subscriu la împachetarea cu nămol. Vom face aceasta doar după ce pielea va fi calmată. Puteţi recurge, de asemenea, la o cură de înfrumuseţare pe bază de ierburi şi arome.

 

Reţeta zilei

 

Am apelat de nenumărate ori la combinaţia următoare: se macerează în ulei de migdale dulci câteva fire de salvie şi rozmarin, câteva rămurele de ienuperă şi câteva spice de lavandă. După opt zile se filtrează şi se distribuie uniform pe piele. Fluidul obţinut se foloseste pentru impachetare.

Anunțuri

Fundaţia “Pro Homini”, la Forumul Donatorilor

Joi, 24 septembrie, s-a desfăşurat în capitală ceremonia de decernare a premiilor pentru “Cele Mai Bune Rapoarte Anuale”, competiţie organizată de Forumul Donatorilor din România pentru organizaţiilor neguvernamentale şi companiilor implicate în proiecte de responsabilitate socială. A fost a VIII-a ediţia a festivităţii, patronată de Excelenţa Sa, Øystein Hovdkinn – Ambasadorului Regatului Norvegiei la Bucureşti – şi prezentată de Elisabeta Roman. Norvegia contribuie major la sprijinirea sectorului neguvernamental românesc, fiind donatorul principal al Fondului ONG din cadrul Mecanismului Spaţiul Economic European pentru România (SEE) cu o sumă totală de 1,1 milioane euro, prin care cele trei ţări EFTA-EEA (Norvegia, Liechteinstein şi Islanda) oferă finanţare pentru proiecte dezvoltate de ONG-uri româneşti în câteva domenii de interes.
 La această ediţie a Concursului „Cele mai Bune Rapoarte Anuale” s-au înscris 30 de organizaţii neguvernamentale la capitolul „cea mai bună reflectare a activităţii voluntarilor” în raportul anual.

Parteneri pt viitor - AA, 003

Printre cele trei fundatii nominalizate a fost şi ”Pro Homini” Brăila (în prima imagine, amintire de la o activitate cu elevi la sediul fundaţiei, în a doua imagine – altă activitate, de această dată cu persoane de vârsta a treia) care s-a înscris pentru prima data la competiţie. Nominalizaţii şi câstigătorii au fost anunţaţi în cadrul ceremoniei care a reunit reprezentanti ai ambasadelor, finantatorilor, companiilor private, sectorului neguvernamental, oficialităţilor şi presei.
În total, la concurs s-au înscris 41 ONG-uri şi 4 companii, între ele, cum spuneam, şi Fundaţia “Pro Homini”, doamnele brăilence din comitetul director fiind mândre că au putut fi alături de prestigioase organisme similare, chiar dacă nu s-au aflat printre câştigători. Liliana Caruz – preşedintele fundaţiei – a fost prezentă la festivitatea de premiere, si a primit incurajările colegilor cu mai multă experienţă sau notorietate naţională.

Pro Homini AA, 036

Pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei, merită cunoscut palmaresul concursului în ideea că se va urma exemplul organizaţiilor laureate.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri mari  – Fundatia Cote, premiul fiind înmânat de Radu Furnica, preşedinte Leadership Development Solutions.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri medii – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă ViitorPlus, înmânat de Corina Vasile, director comunicare Raiffeisen Bank Romania.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri mici – Asociaţia Evolution, înmânat de Andreea Rotaru – director Fundaţia Alexandrion Group.

Premiul pentru raportul cu cea mai bună reflectare a activităţii de voluntariat – organizaţia Caritas Eparhial, înmânat de Corina Pintea, de la Pro Vobis – Centrul National pentru Voluntariat, iniţiatorul premiului.

Premiul pentru cea mai bună reflectare a activităţii de instruire – ADES, înmânat de Ionut Sibian, director la Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, iniţiatorul premiului.

Premiul “Un pas spre sustenabilitate” – Asociaţia Handicapatilor Neuromotori din  judeţul Hunedoara, înmânat de Roxana Braga, director la Eurosucces Consulting, initiatorul premiului.

Premiul special pentru cel mai bun raport de responsabilitate socială – Petrom SA, înmânat de Tincuta Baltag, preşedinte al Forumului Donatorilor din România.

Diploma specială pentru organizaţii foarte mari – Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie,  înmânată de Romina Rosu de la Provident Financial Romania. În total, premiile au cumulat  valoare de 4.300 euro. Se poate observa că mediul de afaceri – chiar dacă nu în măsura în care ar merita – se implică atât în ceea ce priveşte activitatea socială, cât şi cea de răsplată a activităţilor de voluntariat în sprijinul celor năpăstuiţi. 

Jurizarea rapoartelor înscrise în concurs a fosta sigurată de Costel Slave – Eurosucces Consulting SRL, Andreea Rotaru – Fundaţia Alexandrion, Monica Loloiu – reprezentanta Comisiei Europene în Bucureşti, Corina Printea – ProVobis, Aurelia Grigore – Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Emanuela Pendiuc – TVR3, Eli Roman – TMCTV, Mihaela Rădulescu – membru de onoare al fundaţiei organizatoare.

Concursul de rapoarte a fost inţiat în 2002, Forumul Donatorilor din România sperând că astfel se intensifică activitate de gen.

Un nou “Pescăruşul” sau Despre importanţa credinţei

Mihai Fusu - rox foto sesie ok

Armanda Filipine – Stimate domnule Mihai Fusu, de ce aţi ales Brăila şi de ce Pescăruşul lui Cehov?

Mihai Fusu – Aşa s-a întâmplat, că în ultimul an am putut să cunosc repertoriul şi trupa Teatrului din Brăila. În 2007, doamna Veronica Dobrin, directoarea Teatrului  Maria Filotti, a văzut la Chişinău spectacolul meu Poveşti de familie, l-a invitat la Brăila, după care mi-a facut şi o invitaţie să montez ceva. Am simţit aici o atmosferă mai deosebită, un interes real pentru lucrul meu. Dacă e să vorbim despre piesă, am propus teatrului mai multe titluri, le-am discutat şi teatrul l-a ales pe acesta.
Am preluat zilele trecute un citat din revista Contrafort în care făceaţi o comparaţie a artei teatrale din Est cu cea din Vest, dumneavoastră având şansa experienţei în străinătate. Credeţi că publicul contemporan mai gustă ARTA THALIEI în profunzimea ei, mai este interesat de marile întrebări existenţiale sau se caută mai mult facilul? Credeţi că realizatorii se mai apleacă asupra actului de profunzime artistică sau caută mai mult experimentalul strălucitor, aşa-zisele reţete de succes gen piese cu text din care nu lipsesc aluziile la sex etc.?

– Cred că omul a fost şi va fi în continuare interesat de marile întrebări existenţiale. Ele reprezintă esenţa vieţii lui. Omul iubeşte emoţia şi frumosul, dar totodata omului îi place să experimenteze. Astăzi trăim într-o societate în care prevalează libertatea asupra moralei şi imaginea asupra esenţei. Dar e loc şi pentru sentimente, şi pentru valori fundamentale. În fond, în orice societate există o ideologie oficială care modelează şi relaţiile dintre oameni şi impune stilul «spectacolului » (dacă e să ne amintim aici de Guy Debord şi de Societatea spectacolului).  Dacă e să revenim la spectacolul nostru de teatru, important este ca artistul să fie sincer cu el însuşi, să creeze spectacole interesante şi să afirme valori pozitive.

 

– Cunoaşteţi destul de bine teatrul brăilean; aţi fost prezent la ediţiile Festivalului Zile şi nopţi… . Cum îl vedeţi în comparaţie cu alte teatre din ţară, din străinătate?

– Îmi  vine greu să compar cu alte teatre din ţară, e prima mea montare în România. Din experienţa proprie pot spune că e un teatru plăcut pentru lucru, în care am simţit din partea direcţiei un interes pentru creaţie şi un respect pentru actul artistic. Trupa are o echipă de actori şi actrite talentaţi, deschişi şi muncitori.
Fiind şi actor, nu numai regizor, cum abordaţi lucrul cu actorii? Le lăsaţi multă libertate, discutaţi mult pe rol?

– Am lucrat un timp asupra textului. Îmi place să lucrez cu actorii, să discutăm, să căutam. Dar la un moment dat trebuie să fixăm o formă a personajului şi atunci se cere precizia.
Aveţi un anume mesaj de transmis în acest spectacol sau lăsaţi publicului posibilitatea să guste singur din savoarea lui?

– E o piesă prin intermediul căreia autorul a vrut să ne transmită un mesaj. Despre iluzia valorilor în care credem în tinereţe şi despre realitatea dură care le sparge. Despre idealuri nobile şi despre realizari brutale. Despre cum ar trebui să fie relaţiile dintre oameni şi cum se întâmplă să fie. Despre importanţa credinţei şi a forţei de a îndura, şi despre cei care nu au această forţă şi această credinţă şi cedează.
 
Multumesc pentru răspunsuri. Sper ca publicului să răsplătească aceste intenţii minunate .şi să găsească la rândul său răspunsuri vizionând spectacolul  “Pescăruşul” montat de dumneavoastră la dramaticul brăilean.

 

( în preambulul premierei spectacolul care a avut loc în februarie 2009)