Despre multilingvism, activitate cu elevi la Prefectură

Ziua Europeană a Limbilor – 26 septembrie – a fost subliniată printr-o acţiune organizată de Prefectura Brăila, Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului Brăila şi desfăşurată în Sala Mare a Prefecturii. Peste 40 elevi de liceu, atât din municipiu cât si judet, au prezentat filme de maximum 10 minute având ca temă „Ziua europeană a limbilor vorbite”.

multilingvism

Despre importanţa evenimentului, Camelia Guşatu – consilier la primarului, precizează: “Multilingvismul şi diversitatea lingvistică au făcut parte dintotdeauna din realitatea cotidiană a Uniunii Europene, dar parcă astăzi dacă privim la această realitate putem spune că mai mult ca oricând multilingvismul este o realitate a vieţii noastre. Trăim într-o lume a globalizării, în care Europa se construieşte ca o uniune din ce în ce mai strânsă între oameni. Dacă ne uităm pe harta lingvistică a lumii, unele limbi de circulaţie internaţională tind să devină dominante pe glob, dar dacă privim în Europa găsim o varietate lingvistică impresionantă. Diversele limbi pe care le vorbim reflectă culturile şi identităţile noastre diferite, dar aceste limbi sunt în acelaşi timp şi instrumente de bază ale comunicării. Prin intermediul lor ne înţelegem unii cu alţii şi suntem în măsură să avem acces la culturile celorlalţi. Trebuie să milităm pentru ca multilingvismul şi plurilingvismul să devină un avantaj pentru toată lumea; Cetăţenii să conştientizeze ce înseamnă să fie plurilingvişti;

Când vorbim despre multilingvism privim contextul social al acestuia, sunt multe origini etnice în oraşul nostru, însă trebuie să recunoaştem că nu toţi brăilenii sunt plurilingvi. Trebuie să facem o campanie prin care multilingvismul şi plurilingvismul să devină un avantaj pentru toată lumea, iar simpozionul de astăzi reprezintă un prim pas. Cetăţenii să-şi dea seama de importanţa şi beneficiile pe care le avem dacă vorbim mai multe limbi străine”. 

Au fost prezenţi şi prefectul Loredana Alexandru, priamarul Aurel Simionecu, vicepimarul Doiniţa Ciocan, secretarul judeţului Nicu Filoti, prof. Viorel Mortu – inspector general al Inspectoratului Şcolar brăilean.

Festival de poezie – invitaţi speciali din Bulgaria

Deschisă vineri, 25 septembrie, la Casa Tineretului, ediţia 2009 – a treia – a Festivalului Poeţilor din Balcani beneficiază de invitaţi speciali din Bulgaria, a treia ţară participantă, după Serbia şi Macedonia, de la inceputul manifestarii. Organizatorii sunt Consiliul Judeţean, Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” şi Filiala Galati-Braila a Uniunii Scriitorilor din Romania.

Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii – a făcut oficiile de gazdă, fiind totodată şi moderator al întâlnirii în prima din cele două seri programate.

De asemenea, în deschidere au rostit alocuţiuni şi Aurel Gabriel Simionescu – primarul municipiului, Nicu Filoti – secretarul Consiliului Judeţean,  doamna Vesela Bancheva de la Ambasada Bulgariei în capitală – care a rostit un discurs în limba română, Corneliu Antoniu – preşedintele Filialei Galaţi-Braila a Uniunii Scriitorilor din România (proaspăt reales în funcţie la şedinţa din această săptămână), Nikolai Petev – preşedintele Uniunii Scriitorilor din Bulgaria, Nicolae Grigore-Mărăşanu – conducător al Cenaclului literar brăilean „Mihail Sebastian”.  Prof. Maria Gancev – presedintele Comunitatii bulgare „Hristo Botev” din Braila – a asigurat traducerea pe tot parcursul editiei.    

DSC05909

După o prezentare a poeţilor înscrişi în festival – şi o competiţie cu premii în acest an, sub atenta privire a juriului condus de balcanologul Mircea Muthu –  a urmat un recital de poezie oferit de Angela Baciu, Nicolae Băciuţ, Angela Furtună, Victoria Milescu, Ofelia Prodan, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Aurel Ştefanachi. Texte ale lor se află şi în numărul editat cu acest prilej al revistei “Caietele Balcanica 2009”, supliment editat pentru prima oara la aceasta editie, cuprinzand versuri ale poetilor participanti in festival care nu au primit premii. Poetii premiaţi se regasesc cu poeme  în volumul “Balcanica 3” care se lansează sâmbătă, 26 septembrie.

În aceeaşi primă seară a fost lansat volumul “Oglinda secată” al brăileanului Stere Bucovală, apărut la Editura Junimea din Iaşi, cu o grafică deosebită semnată Vasile Gaiţă – artistul plastic brăilean are şi o expoziţie de pictură deschisă în holul Casei Tineretului. Debutul editorial în volum a lui Stere Bucovală a fost salutat de Aureliu Goci, Vasile Spiridon şi Radu Voinescu. Epigramiştii – Stela Şerbu (foto de mai jos), Alex Hanganu, Păun Condruţ, Ionel Negruţ – au oferit, cum fac la aproape toate evenimentele de acest gen, un adevărat recital, cu dedicaţie autorului lansat.

DSC05984

Seara s-a încheiat cu un recital în interpretarea lui Eusebiu Ştefănescu – binecunoscutul actor al Teatrului Naţional Bucureşti – care a oferit celor prezenţi mostre de genialitate din creaţia lui Mihai Eminescu şi a lui Nichira Stănescu, dar şi cu un alt recital deosebit, al cantautoarei Maria Gheorghiu. 

DSC06010

Programul celei de-a doua zi a festivalui este următorul: ora 10.00 – prelegere: “Literatura bulgară în memoria culturală românească” în prezentarea prof. univ. dr. Mircea Muthu; ora 10.30 – lansări de carte:  “Alungând tristeţea, ca Paganini” de Gellu Dorian, “Poeme desfrânate” de Nicolae Grigore-Mărăşanu, “euGenia cosmosului meu” de Constantin Gherghinoiu. Prezentările sunt realizate de Radu Voinescu, Vasile Spiridon, Aureliu Goci, Viorel Mortu; ora 12.00 – expunere: “Contribuţii ale etnicilor bulgari la dezvoltarea culturii brăilene: Societatea Literară Bulgară – 140 de ani de la înfiinţare” prof. Maria Gancev; ora  12.45 – depunere de coroane de flori la statuia lui Hristo Botev; ora 17.00 – recital de poezie cu Corneliu Antoniu, Gheorghe Lupaşcu,  Luminiţa Dascălu, Aurel Furtună,  Adelina Pop,  Paul Sân–Petru, Valeriu Mititelu; ora 18.00 – lansarea  publicaţiilor ”Balcanica 3“ şi “Caietele Balcanica”; ora 19.00 – decernarea Premiilor Balcanica pentru poezie şi a Diplomelor de participare urmată de un recital de poezie al premiaţilor. În spaţiul de desfăşurare a festivalului a fost realizată şi o expoziţie de poezie contemporană, în casetele expoziţionale fiind prezentate volume ale participanţilor la manifestare.

“Zile şi nopţi de teatru european la Brăila“, la start

conf teatru desch festDSC05883

Sâmbătă, 26 septembrie, este momentul de deschidere a unei ediţii jubiliare a Festivalului “Zile şi nopţi de teatru european la Brăila” gândită să marcheze cei 60 de ani de la înfiinţarea Teatrului “Maria Filotti” (TMF), dar şi cele cinci decenii de activitate în slujba Thaliei realizată de regizoarea Cătălina Buzoianu – brăileancă de origine, director onorific al manifestării încă de la prima ediţie, în 2004.

În perioada 26 septembrie – 4 octombrie sunt programate spectaole locale şi invitate, dar si lansări de carte, concerte, colocvii.  Spectacolele vor avea loc, de această dată, doar în incinta teatrului dramatic. Program festivalului se află postat pe site-ul instituţiei www.tmf.ro care poate fi accesat de pe acest blog cu un simplu click pe fotografia TMF aflată în partea dreaptă a paginii Home.

Publicul s-a arătat deja foarte interesat, s-au vândut din vreme biletele pentru spectacole şi concertele susţinute de cantautorul Nicu Alifantis – care este primul programat, chiar sâmbătă, când are loc şi festivitatea de premiere a angajaţilor teatrului – dar şi la cel al lui Johnny Răducanu, spre exemplu, un alt brăilean de notorietate.

Merită subliniat că pentru acest amplu eveniment administratia locală si-a arătat deschiderea, Consiliul Local Municipal alocând un miliard de lei vechi, poate nu destui, dar completaţi cu ajutorul unor sponsori, între aceştia Banca Comercială Română, dealerul local Toyota, aşa cum au arătat la conferinţa de presă Veronica Dobrin – directorul TMF, criticul de teatru Doina Papp – directorul şi selecţionerul festivalului – şi viceprimarul Doiniţa Ciocan (in imagine).

Pentru că sosesc directori de festivaluri, de la Novi Sad – Serbia, Butrinti – Albania, Ex Ponto din Ljubijana – Slovenia şi Salonic – Grecia, dar şi critici de gen, sunt incluse in program mai multe piese din repertoriul brăilean: „Identităţi” după şapte piese scurte de Dumitru Solomon, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză – a avut avanpremiera la finele stagiunii trecute (şi are o minicronică pe acest blog); „Opt femei” de Robert Thomas , regia Radu Nichifor – directorul artistic al TMF; “Domnisoara din Amherst” de William Luce, regia Moshe Yassur; „Cum am învăţat să conduc” de Paula Vogel, regia M. Chris. Nedeea; „Omul pernă” de Martin McDonagh şi premiera „Sufletul, puncte de vedere” după un text de Dimitre Dinev (de asemenea, are o minicronică de la vizionare), ambele în regia lui Radu Afrim; premiera „Herr Paul” de Tankred Dorst, regia Alexandra Penciuc şi Mariana Cămărăşan.

Personalităţi teatrale de marcă, cu legături deosebite cu Brăila, reprezintă tot atâtea puncte de interes pe afişul festivalului (si el un element deosebit – creaţia scenografului Dragoş Buhagiar, şi el brăilean): Cătălina Buzoianu, Constantin Codrescu, George Motoi. Aceştia îşi vor lansa şi cărţi proprii, la fel ca şi Monica Mihăescu. Dintre spectacolele invitate amintim „Noiembrie” al Teatrului Naţional Bucureşti, „Richard al III-lea” al Teatrului Bulandra, „Cum gândeşte Emy” al Teatrului Mic, dar si Teatrul „Masca”, în componenţa căruia sunt şase actori brăileni sau cu legături deosebite cu Brăila.

Un alt punct de interes pe afiş va fi, cu diguranţă, şi întâlnirea cu tinerii performeri de la recenta ediţie a Galei “Hop”, unde a participat Veronica Dobrin şi astfel a avut ocazia să-i invite personal la Brăila, întâlnire de bun augur mai ales pentru publicul tânăr. Un alt invitat special va fi şi un teatru din Marsilia, un partener de suflet al regizoarei Cătălina Buzoianu.

Tot în intensa săptămână teatrală se va lansa si „Monografia teatrului” la care trudeşte de un an de zile profesorul şi publicistul brăilean Ioan Munteanu.

Împachetările cu nămol în estetică

de Profira Gagu, cosmetician-estetician, manager

 

Nămolul este cunoscut încă de la începutul secolului trecut pentru proprietăţile sale terapeutice. Împachetările cu nămol constituie o excelentă cură de detoxifiere a organismului. Acesta are un rol deosebit în tratarea unor afecţiuni reumatice, ginecologice; înmoaie pielea aspră la nivelul coatelor, genunchilor, călcâielor. De asemenea, nămolul combate ridurile, preîntâmpină fenomenul de îmbătrânire, purifică pielea în profunzime şi stimulează circulaţia sanguină.

Terapia cu nămol relaxează musculatura şi hidratează foarte bune pielea, îndepărtând excesul de grăsimi de la nivelul epidermei. O împachetare cu nămol „şterge” stresul şi grijile cotidiene adunate într-o săptămână. Scufundarea apoi în apa termală relaxează nu numai ţesutul, ci şi mintea.

Nu aplicaţi niciodată pe faţă nămolul colectat direct de la sursă. Acesta trebuie sterilizat în laboratoare speciale. După împachetările cu nămol nu recomand clienţilor să facă saună, deoarece acesta îşi va continua activitatea şi postîmpachetare. Nămolul fiind bogat în minerale, dezintoxică pielea, exfoliază indepartand celulele moarte şi conferă pielii un aspect „cald” şi sănătos.

Împachetarea cu nămol tratează şi previne celulita.

În cazul în care clienta s-a expus mult la soare nu subscriu la împachetarea cu nămol. Vom face aceasta doar după ce pielea va fi calmată. Puteţi recurge, de asemenea, la o cură de înfrumuseţare pe bază de ierburi şi arome.

 

Reţeta zilei

 

Am apelat de nenumărate ori la combinaţia următoare: se macerează în ulei de migdale dulci câteva fire de salvie şi rozmarin, câteva rămurele de ienuperă şi câteva spice de lavandă. După opt zile se filtrează şi se distribuie uniform pe piele. Fluidul obţinut se foloseste pentru impachetare.

Fundaţia “Pro Homini”, la Forumul Donatorilor

Joi, 24 septembrie, s-a desfăşurat în capitală ceremonia de decernare a premiilor pentru “Cele Mai Bune Rapoarte Anuale”, competiţie organizată de Forumul Donatorilor din România pentru organizaţiilor neguvernamentale şi companiilor implicate în proiecte de responsabilitate socială. A fost a VIII-a ediţia a festivităţii, patronată de Excelenţa Sa, Øystein Hovdkinn – Ambasadorului Regatului Norvegiei la Bucureşti – şi prezentată de Elisabeta Roman. Norvegia contribuie major la sprijinirea sectorului neguvernamental românesc, fiind donatorul principal al Fondului ONG din cadrul Mecanismului Spaţiul Economic European pentru România (SEE) cu o sumă totală de 1,1 milioane euro, prin care cele trei ţări EFTA-EEA (Norvegia, Liechteinstein şi Islanda) oferă finanţare pentru proiecte dezvoltate de ONG-uri româneşti în câteva domenii de interes.
 La această ediţie a Concursului „Cele mai Bune Rapoarte Anuale” s-au înscris 30 de organizaţii neguvernamentale la capitolul „cea mai bună reflectare a activităţii voluntarilor” în raportul anual.

Parteneri pt viitor - AA, 003

Printre cele trei fundatii nominalizate a fost şi ”Pro Homini” Brăila (în prima imagine, amintire de la o activitate cu elevi la sediul fundaţiei, în a doua imagine – altă activitate, de această dată cu persoane de vârsta a treia) care s-a înscris pentru prima data la competiţie. Nominalizaţii şi câstigătorii au fost anunţaţi în cadrul ceremoniei care a reunit reprezentanti ai ambasadelor, finantatorilor, companiilor private, sectorului neguvernamental, oficialităţilor şi presei.
În total, la concurs s-au înscris 41 ONG-uri şi 4 companii, între ele, cum spuneam, şi Fundaţia “Pro Homini”, doamnele brăilence din comitetul director fiind mândre că au putut fi alături de prestigioase organisme similare, chiar dacă nu s-au aflat printre câştigători. Liliana Caruz – preşedintele fundaţiei – a fost prezentă la festivitatea de premiere, si a primit incurajările colegilor cu mai multă experienţă sau notorietate naţională.

Pro Homini AA, 036

Pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei, merită cunoscut palmaresul concursului în ideea că se va urma exemplul organizaţiilor laureate.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri mari  – Fundatia Cote, premiul fiind înmânat de Radu Furnica, preşedinte Leadership Development Solutions.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri medii – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă ViitorPlus, înmânat de Corina Vasile, director comunicare Raiffeisen Bank Romania.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri mici – Asociaţia Evolution, înmânat de Andreea Rotaru – director Fundaţia Alexandrion Group.

Premiul pentru raportul cu cea mai bună reflectare a activităţii de voluntariat – organizaţia Caritas Eparhial, înmânat de Corina Pintea, de la Pro Vobis – Centrul National pentru Voluntariat, iniţiatorul premiului.

Premiul pentru cea mai bună reflectare a activităţii de instruire – ADES, înmânat de Ionut Sibian, director la Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, iniţiatorul premiului.

Premiul “Un pas spre sustenabilitate” – Asociaţia Handicapatilor Neuromotori din  judeţul Hunedoara, înmânat de Roxana Braga, director la Eurosucces Consulting, initiatorul premiului.

Premiul special pentru cel mai bun raport de responsabilitate socială – Petrom SA, înmânat de Tincuta Baltag, preşedinte al Forumului Donatorilor din România.

Diploma specială pentru organizaţii foarte mari – Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie,  înmânată de Romina Rosu de la Provident Financial Romania. În total, premiile au cumulat  valoare de 4.300 euro. Se poate observa că mediul de afaceri – chiar dacă nu în măsura în care ar merita – se implică atât în ceea ce priveşte activitatea socială, cât şi cea de răsplată a activităţilor de voluntariat în sprijinul celor năpăstuiţi. 

Jurizarea rapoartelor înscrise în concurs a fosta sigurată de Costel Slave – Eurosucces Consulting SRL, Andreea Rotaru – Fundaţia Alexandrion, Monica Loloiu – reprezentanta Comisiei Europene în Bucureşti, Corina Printea – ProVobis, Aurelia Grigore – Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Emanuela Pendiuc – TVR3, Eli Roman – TMCTV, Mihaela Rădulescu – membru de onoare al fundaţiei organizatoare.

Concursul de rapoarte a fost inţiat în 2002, Forumul Donatorilor din România sperând că astfel se intensifică activitate de gen.

Un nou “Pescăruşul” sau Despre importanţa credinţei

Mihai Fusu - rox foto sesie ok

Armanda Filipine – Stimate domnule Mihai Fusu, de ce aţi ales Brăila şi de ce Pescăruşul lui Cehov?

Mihai Fusu – Aşa s-a întâmplat, că în ultimul an am putut să cunosc repertoriul şi trupa Teatrului din Brăila. În 2007, doamna Veronica Dobrin, directoarea Teatrului  Maria Filotti, a văzut la Chişinău spectacolul meu Poveşti de familie, l-a invitat la Brăila, după care mi-a facut şi o invitaţie să montez ceva. Am simţit aici o atmosferă mai deosebită, un interes real pentru lucrul meu. Dacă e să vorbim despre piesă, am propus teatrului mai multe titluri, le-am discutat şi teatrul l-a ales pe acesta.
Am preluat zilele trecute un citat din revista Contrafort în care făceaţi o comparaţie a artei teatrale din Est cu cea din Vest, dumneavoastră având şansa experienţei în străinătate. Credeţi că publicul contemporan mai gustă ARTA THALIEI în profunzimea ei, mai este interesat de marile întrebări existenţiale sau se caută mai mult facilul? Credeţi că realizatorii se mai apleacă asupra actului de profunzime artistică sau caută mai mult experimentalul strălucitor, aşa-zisele reţete de succes gen piese cu text din care nu lipsesc aluziile la sex etc.?

– Cred că omul a fost şi va fi în continuare interesat de marile întrebări existenţiale. Ele reprezintă esenţa vieţii lui. Omul iubeşte emoţia şi frumosul, dar totodata omului îi place să experimenteze. Astăzi trăim într-o societate în care prevalează libertatea asupra moralei şi imaginea asupra esenţei. Dar e loc şi pentru sentimente, şi pentru valori fundamentale. În fond, în orice societate există o ideologie oficială care modelează şi relaţiile dintre oameni şi impune stilul «spectacolului » (dacă e să ne amintim aici de Guy Debord şi de Societatea spectacolului).  Dacă e să revenim la spectacolul nostru de teatru, important este ca artistul să fie sincer cu el însuşi, să creeze spectacole interesante şi să afirme valori pozitive.

 

– Cunoaşteţi destul de bine teatrul brăilean; aţi fost prezent la ediţiile Festivalului Zile şi nopţi… . Cum îl vedeţi în comparaţie cu alte teatre din ţară, din străinătate?

– Îmi  vine greu să compar cu alte teatre din ţară, e prima mea montare în România. Din experienţa proprie pot spune că e un teatru plăcut pentru lucru, în care am simţit din partea direcţiei un interes pentru creaţie şi un respect pentru actul artistic. Trupa are o echipă de actori şi actrite talentaţi, deschişi şi muncitori.
Fiind şi actor, nu numai regizor, cum abordaţi lucrul cu actorii? Le lăsaţi multă libertate, discutaţi mult pe rol?

– Am lucrat un timp asupra textului. Îmi place să lucrez cu actorii, să discutăm, să căutam. Dar la un moment dat trebuie să fixăm o formă a personajului şi atunci se cere precizia.
Aveţi un anume mesaj de transmis în acest spectacol sau lăsaţi publicului posibilitatea să guste singur din savoarea lui?

– E o piesă prin intermediul căreia autorul a vrut să ne transmită un mesaj. Despre iluzia valorilor în care credem în tinereţe şi despre realitatea dură care le sparge. Despre idealuri nobile şi despre realizari brutale. Despre cum ar trebui să fie relaţiile dintre oameni şi cum se întâmplă să fie. Despre importanţa credinţei şi a forţei de a îndura, şi despre cei care nu au această forţă şi această credinţă şi cedează.
 
Multumesc pentru răspunsuri. Sper ca publicului să răsplătească aceste intenţii minunate .şi să găsească la rândul său răspunsuri vizionând spectacolul  “Pescăruşul” montat de dumneavoastră la dramaticul brăilean.

 

( în preambulul premierei spectacolul care a avut loc în februarie 2009)

D’ale educaţiei TV

de Jean Neagu

 

Tocmai când Guvernul vrea să-şi asume noul Cod al Educaţiei, dacă nu şi l-o fi asumat deja, telecomanda mi-a poposit, chiar în miez de zi, pe Taraf TV. Acolo, un clip, poate nou, nu am de unde să ştiu, cu maestrul manelelor, Nicolae Guţă. Cu o faţă de fante în amurg, Guţă se plângea ascultătorilor că iubita lui, o anume Tanţa, este fluierată la apariţiile stradale de toţi golanii. Fapt care, normal, e de natură să-i aducă prejudicii la nivel umoral, încât îi vine să pună mâna pe brişcă şi să le facă câteva „buzunare” nesimţiţilor. Deci, din start, două contravenţii pedepsite de lege: port ilegal de armă albă şi instigare la vătămare corporală gravă, poate chiar omor. În imagini apare chiar şi Tanţa, o demoazelă minijupistă cu ochelari tip cocalară de PECO, un pic plictisită de amorul absolut al lui Guţă, dar şi de avansul fanţilor de cartier. Aşa că, nu ar fi de mirare, ca peste câţiva ani, la vreo teză de română, să apară o astfel de recenzie la Baltagul: „Enervat la creierii capului de avansurile făcute mioarei Tanţa de un ungurean şi un vrâncean, ciobanul Guţă le ia respectivilor Wassermanul pe cuţit.”

Masajul cosmetic

de Profira Gagu, cosmetician-estetician, manager

 

 

Masajul cosmetic este o combinaţie de mişcări şi presiuni, executate manual sau cu ajutorul aparatelor asupra unei persoane sănătoase în scop igienic şi estetic, pentru a păstra un timp cât mai îndelungat strălucirea pielii, elasticitatea şi vitalitatea dermei şi a muşchilor pieloşi. Originea cuvântului „masaj” se găseşte în limba arabă, provenind de la cuvântul „mas” care înseamnă „a pipăi”.

Masajul e practicat de aproximativ 4.000 de ani. Era practicat la toate marile popoare: la greci, egipteni, arabi şi romani. Astăzi, mişcările de masaj sunt complexe, adecvate naturii tenului, calităţii pielii, vârstei şi stării psihice ale apcientului. Se aplică pe o piele curată, se execută ştiinţific, cu produse adecvate şi de bună calitate. Se poate completa cu ajutorul aparatelor. Dar, este foarte important să nu uităm nici noi, specialiştii, şi nici pacienţii, că atingerea umană este de neînlocuit.

Rolul masajului este prevenitor. Scopul este acela de a întreţine vitalitatea ţesutului elastic din derm şi a muşchilor pieloşi. Masajul nu poate împiedica definitiv îmbătrânirea. La vârste înaintate are rol moral, producând o relaxare nervoasă.

Masajul cosmetic se deosebeşte fundamental de masajul dermatologic. Acseta din umă este curativ; el corectează sau tratează anumite alteraţii ale pielii. El este indicat în acneea polimorfă, eritroză facială, celulite, tebangetagzii, neurodermite. Tensiunea acumulată zilnic din cauza stresului poate spori în muşchii noştri faciali gesturile repetitive şi exprimarea emoţiilor ar putea diminua activitatea normală a anumitor muşchi. Acest lucru ar putea cauza blocarea unor muşchi specifici, de aici reultând îmbătrânirea, lăsarea pielii şi ridurile. Cu masajul facial vom îmbunătăţi eliberarea constrângerilor în muşchii faciali şi ţesuturile corectoare. Masajul netezeşte şi relaxează pielea, stimulează glandele, fibrele muşchilor se întăresc, circulaţia sângelui creşte, nervii sunt calmaţi, ridurile apar mai greu şi pielea devine mai frumoasă. Totodată, îmbunătăţeşte flexibilitatea pielii, reduce emisiile şi toate tipurile de tensiune musculară, reduce liniile de expresie şi ridurile, elimină insomnia, durerile de cap, tensiunea oculară, intensifică circulaţia limfatică, spoeşte eliminarea toxinelor, grăbeşte înnoirea celulară, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

 

Reţeta zilei

 

Folosiţi coajă de lămâie la baie, apoi masaţi pielea cu ulei de măsline. Această combinaţie este aliatul ideal al sănătăţii ţesuturilor corpului dumneavoastră.

“Pro Homini”, la seminarul Fundatiei “Principesa Margareta”

 

Problemele persoanelor din categoria a treia de vârstă au fost dezbătute in ultima săptămână la Galati, Gheorgheni, Cluj si Oradea in cadrul Seminarului regional intitulat sugestiv “Pentru seniorii nostri – Servicii oferite persoanelor vârstnice” si organizat de Fundatia Principesa Margareta a Romaniei (FPMR). Evenimentul a reunit reprezentanti ai institutiilor publice din judetele respective si ai mai multor organizatii nonguvernamentale din Brăila, Harghita, Bihor, Cluj.

pro-homini-la-seminar1

Fundatia brăileană Pro Homini a făcut parte dintre invitati, mai multe doamne din comitetul director (in imagine) fiind prezente la evenimentele prieljuite de seminar. La intâlnirea de la Galati au participat si Laura Tupea – directorul Directiei de Muncă Brăila, dar si doi reprezentanti ai Protectiei Sociale. Au fost abordate probleme precum situatia vârstnicilor din România, modele de bune practici in domeniul programelor pentru vârstnici selectate la nivel national, scopul actiunii fiind recunoasterea si promovarea ONG-urilor in domeniu, facilitarea schimbului de experientă intre institutiile care implementează programe pentru varstnici si, nu in ultimul rind, sensibilizarea comunitatii la problematica serviciilor pentru persoanele varstnice. Seminarul se desfăsoară in cadrul Proiectului “Pentru seniorii nostri – retea de ONG-uri furnizoare de servicii pentru persoanele varstnice”, implementat de FPMR in asociere cu Consiliul National al Persoanelor Varstnice si finantat de Uniunea Europeana prin Programul Phare. Fundatia “Pro Homini” a fost selectata la nivel national, ca model de buna practica privind serviciile acordate persoanelor varstnice.

“Identităţi” sau Geometria variabilă a artei

Marcel si Monica IMG_7516[1] Fotografie de Adriana Grand, cea care semnează scenografia şi costumele spectacolului; în această imagine, actorii Monica Zugravu-Ivaşcu şi Marcel Turcoianu 

Scriam la finele stagiunii trecute de la Teatrul brăilean “Maria Filotti”, când a fost prezentat publicului în avanpremieră spectacolul “Identităţi”, aceste rânduri:

 

<<Directorul de scenă Victor Ioan Frunză şi echipa din distribuţie ne dau, cu acest spectacol, speranţe că se va vorbi din nou despre Brăila şi teatrul dramatic în întreaga ţară. Stagiunea 2008 – 2009 se încheie, la Teatrul „Maria Filotti”, cu un superb spectacol – „Identităţi” după şapte piese scurte de Dumitru Solomon, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia şi costumele Adriana Grand, muzica originală Tibor Cari. La acesta, cu siguranţă, vor apărea reacţii cu preponderenţă pozitive, sperăm şi din partea criticii – de altfel Doina Papp, selecţionerul Festivalului internaţional „Zile şi nopţi de teatru la Brăila” a urmărit spectacolul şi a confirmat că el merită să se impună. Asemănătoare a fost percepţia tuturor celor care l-au urmărit, în serile de 26, 27 şi 28 iunie, în avanpremieră. Şi nu doar viziunea regizorală – despre care oricine cunoaşte domeniul şi a urmărit celelalte creaţii ale lui Frunză nu poate spune decât că este mereu inedită, meritând atenţia – a uimit audienţa, şi modul cum a rezolvat Adriana Grand situaţiile scenice şi costumele – multe din piele, ci şi jocul actorilor. Aşa cum comentam împreună cu directorul Veronica Dobrin, se vede din modul cum joacă actorii atât faptul că le place piesa, dar şi că sunt acolo, în distribuţie, directorul de scenă reuşind şi de această dată să-i facă să se apropie de starea de graţie a rolului fără fisură. Alin Florea, Monica Zugravu-Ivaşcu, Marcel Turcoianu, Silvia Tariq şi Radu Micu joacă multiple personaje – de la simpli cetăţeni care se ceartă pe holul unui bloc, la cumpărători şi vânzători de imobiliare, cămile etc. – al căror farmec este indiscutabil. Cel şapte piese piese sunt „Holul comun”, „Vânzări-cumpărări”, „Dialog fără partener”, „Pinacle”, „Orient-Express”, „Superba, nevăzuta cămilă”, „Apa”. Ele se performează pe diverse scene: Scara B, sala de conferinţe, Foaierul mic, Foaierul mare, Holul monumental, Holul B, Sala Studio. Dumitru Solomon a reuşit să surprindă atractive caractere umane, în secvenţe nemuritoare, iar cei care vor urmări spectacolul vor remarca şi talentul regizoral de a pune în lumină deosebită aceste superbe texte. Din când în când, scena – ca în „Pinacle” – este tratată cu delicateţea de care dădea dovadă aristrocraţia când îşi mobila interiorul şi îşi alegea garderoba. Alteori, povestea nu are decor, dar hazul este evident şi publicul nu se poate abţine să nu râdă cu poftă, ca în „Superba, nevăzuta cămilă”. Iar finalul este de-a dreptul apoteotic, în beznă – piesa „Apa” – şi umed cât cuprinde, iar protagoniştii stau efectiv în apă până-n gât. Poate că ochiul lui Frunză a văzut nereguli, dar noi, publicul, am urmărit cu sufletul la gură tăvălugul celor şapte poveşti fără legătură între ele, am râs în multe situaţii, am aplaudat la scenă deschisă de câteva ori şi am ieşit, conform indicaţilor regizorale, afară, în stradă, la finalul celor două ore fără pauză şi de plimbat de colo-colo, prin diversele spaţii cu gustul amar de a nu fi putut aplauda îndelung la final, aşa cum meritau toţi protagoniştii – şi Cornel Cristei de la pian, şi Ioana Dragu, Ionuţ Roşca, Ştefănuţ Radu, Neluţu Spălatu, Cosmin Cosma, aflaţi în scurte apariţii, şi ceilalţi din spatele scenei. A fost un „spectacol cu geometrie variabilă”, după cum l-a prezentat directorul de scenă, un inedit performance teatral pentru Brăila, şi pe care abia aşteptăm să-l revedem>> (Armanda Filipine – şi în zbr.ro)

.

 

Ele rămân repere, mai ales că în Festivalul “Zile şi nopţi de teatru European la Brăila”, din perioada 26 octombrie – 4 octombrie, el revine pentru premieră. Ieri, concomitent cu desfăşurarea conferinţei de presă care anunţă festivalul, Victor Ioan Frunză şi o parte  distribuţiei se pregăteau de repetiţii. Conferinţa, desfăşurată în Foaierul Mare – deja decorat pentru una din secvenţele din “Identităţi” – a reunit în faţa jurnalistilor o triadă feminină cu Veronica Dobrin – directorul TMF, criticul de teatru Doina Papp – directorul şi selecţionerul Festivalului “Zile şi nopţi… ” – şi viceprimarul Doiniţa Ciocan.