Un grec, doi greci – proiect al Muzeului Brailei si Comunitatii Elene


Muzeul Brailei este gazda, sâmbătă, 31 octombrie, de la ora 11.30, a evenimentului prin care sunt prezentate rezultatele Programului cultural “Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti”, derulat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Partenerul Muzeului, institutie patronata de Consiliul Judetean Braila, este Comunitatea Greaca Braila. Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului Brăilei, Piaţa Traian 3. Sunt aşteptaţi la eveniment: reprezentanţi ai administraţiei publice, membri ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai comunităţilor elene din ţară şi ai altor comunităţi etnice, reprezentanţi ai unor instituţii de cultură, instituţii de învăţământ, asociaţii culturale, oameni de afaceri greci, membri ai Comunităţii Elene Brăila, jurnalişti, brăileni.

 Asa cum precizeaza Camelia Hristian – asistent proiect – in programul evenimentului figureaza  lansarea broşurii şi a volumului “Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… ”, lansarea website-ului “Diversitate Culturală” http://diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro/ şi a Hărţii Virtuale – “Elemente urbane, mărturii ale influenţei culturii elene în oraşul Brăila” http://diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro/05-harta-virtuala/,  prezentarea filmelor: “I. Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. II. Amintiri… Amintiri…”, inaugurarea Centrului Diversităţii Culturale a Muzeului Brăilei.

sediu Muzeu AA, 030

Sponsor principal al Centrului Diversităţii Culturale: dl. Konstantinos Tsoukalidis (Grecia), Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Română. Alţi sponsori ai Centrului Diversităţii Culturale: dl. Athanassios Karafyllidis (Germania), Proprietarul Restaurantului “Stella di Mare bei Toni” din Berlin. Un alt sponsor al evenimentului este firma Matteo SRL Brăila.       

PREZENTARE  PROIECT

 Proiectul intră în sfera diversităţii culturale (spiritul şi tema cheie a proiectului), a iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil şi imobil (upgradarea repertoriului imagistic şi audio-vizual, realizarea de hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor minorităţi – elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc), precum şi patrimoniul imaterial (patrimoniul cultural al minorităţii greceşti din Brăila, parte a patrimoniului naţional). Proiectul intră şi în sfera de activităţi muzeale – digitizarea patrimoniului, respectiv baza de date realizată prin intermediul proiectului.

Realitatea complexă a dezvoltării oraşului nu poate fi înţeleasă antropologic, cultural, istoric, arhitectural, fără stabilirea şi prezentarea raporturilor de coexistenţă a diferitelor culturi care au acţionat asupra acestuia. Muzeul Brăilei oferă un prim proiect din seria celor ce urmăresc valorificarea contribuţiei etniilor care au influenţat decisiv istoria culturală a oraşului, propunând cazul Comunităţii Elene. Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila din perspectiva diversităţii etnice. Proiectul va da astfel posibilitatea culturii elene din oraşul Brăila să-şi capete expresia şi să-şi recâştige valoarea în spaţiul public.

Proiectul propune următoarele acţiuni: cercetare pentru realizarea unei baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video care să prezinte contribuţia culturală şi istorică a comunităţii greceşti la dezvoltarea oraşului Brăila – date istorice esenţializate, viaţă privată (familie, stiluri de viaţă, relaţii inter-personale, şcoală, meserii etc.), arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, descrieri şi funcţiuni de monument, personalităţi, realitatea contemporană; realizarea unei hărţi virtuale care propune elemente urbane cu mărturii ale prezenţei grecilor în oraş – marile edificii private greceşti, edificii industriale greceşti, sediile editorilor şi librarilor greci, case legate de viaţa lui Panait Istrati precum şi de viaţa lui Dumitru Panaitescu Perpessicius la Brăila, frumoasele clădiri de altădată admirate de Nicolae Iorga în drumul lui de la Gară până în Piaţa Sf. Arhangheli şi în port -, precum şi realizarea unui film documentar despre greci brăileni, memorii şi locuri comune ale comunităţii greceşti din Brăila.

Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Un titlu sugestiv pentru că, decenii de-a rândul, grecii au fost acasă la Brăila. Au venit aici, au făcut comerţ, au prosperat, au clădit case, biserică, şcoli, mori, tipografii dar au şi trăit, au suferit, au iubit. Cât de mult s-au simţit ei aici acasă sau cât de mult au tânjit după pierduta patrida este dificil de spus. Un context istoric sau o alegere cu substrat financiar au determinat, în secolul al XIX-lea, zeci de familii să-şi construiască aici viaţa. Şi-au creat propria insulă într-o mare de alte naţii. A fost destul de simplu, pentru că aveau portul şi propriile vapoare care îi legau de Elada.  Dar vremurile s-au schimbat şi, precum alte insule greceşti astăzi puţin locuite şi „insula grecească” din portul Brăila a fost încet, încet părăsită pentru alte locuri mai prielnice pentru comerţ liber sau pentru libertate de exprimare. Mai târziu, evenimentele politice din Grecia, din deceniul V al secolului al XX-lea, au determinat alte familii de greci să se stabilească la Brăila. Indiferent care a fost motivul care i-a determinat să aleagă calea Brăilei sau să părăsească acest oraş, aceşti greci au fost, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, brăileni, au contribuit la evoluţia oraşului, mărturiile trecerii lor fiind extrem de vizibile în centrul istoric al oraşului. Dar câţi dintre brăilenii de astăzi ştiu că, într-un trecut foarte apropiat, pe străzile oraşului se vorbea limba greacă ca la Pireu… Extrem de puţini.

Prin acest proiect am încercat să salvăm, atât cât mai este posibil, fragmente din memoria culturală a oraşului şi să aducem aceste informaţii în atenţia publică. Ne-am dorit să completăm cercetările istoricilor – cu privire la elementul elen de la Brăila, de-a lungul timpului -, cu mărturii ale grecilor care s-au născut sau au trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp aici. Ca să cunoşti cu adevărat o comunitate umană, indiferent de etnie sau de convingeri, este important să vorbeşti cu oamenii şi să le asculţi poveştile de viaţă, să înţelegi ce şi cum au trăit, cum au gândit, cum au simţit, ce vise le-au animat destinele, ce tipare morale le-au coordonat acţiunile, cum au privit pe cei din jur şi cum s-au simţit influenţaţi de ceilalţi, cât de „diferiţi” au fost şi cum sunt, de fapt – pentru că la Brăila comunitatea grecească este o realitate chiar dacă nu mai are atât de mulţi membri, nu mai are nici forţa financiară şi nici strălucirea de altădată. Din păcate, nici Brăila nu mai este cea de altădată!  

„Îmi amintesc că pe strada… era o casă (prăvălie, restaurant, cafenea, şcoală…)  a unui grec…”,  „Îmi amintesc că în port era o agenţie de navigaţie a unui grec…”, „La Brăila în port venea prin anul… vaporul… dinspre Grecia şi era un căpitan grec care povestea că…”,  „Când bunicii au venit la Brăila…”,  „Tata citea un ziar grecesc cu numele…”, „Prima casă în care au locuit bunicii era pe strada…”, „Eram copil şi mă jucam cu alţi copii de greci un joc… regulile erau cam aşa… şi spuneam următoarele versuri în greceşte…”, „Mi-amintesc că am primit de la un grec…”, „La sărbători…”,  „La şcoala grecească era un profesor…”, „Bunica gătea un fel de mâncare… după o reţetă din insula… ”, „Mă duceam la frizeria unui grec şi-l auzeam adesea fluierând un cântec vechi grecesc… Versurile erau cam aşa…”, „Mama nu ne lăsa să…”, „Când am ajuns prima dată în Grecia, mi-amintesc…”, „Se dansa adesea în casa noastră un dans grecesc care…”. Astfel de informaţii sunt inedite, tocmai pentru că nu le putem găsi în cărţi şi arhive ci doar în minţile şi sufletele oamenilor. Iar oamenii sunt trecători şi odată cu ei se pierde şi ce-au trăit dacă nu aleg să împărtăşească experienţele lor colii de hârtie.

Rezultatele cercetărilor istorice şi o sinteză a răspunsurilor pe care le-am obţinut la o sumă de întrebări – structurate într-un interviu scris, foarte amplu şi pe alocuri incomod, pe care l-am trimis pretutindeni –, mărturiile de fapt ale unor greci brăileni care acum locuiesc în Brăila, Galaţi, Bucureşti, Craiova, Grecia, Germania, Franţa, Australia, Noua Zeelandă, SUA fac obiectul unor publicaţii tipărite, realizate în cadrul proiectului.

Interviurile scrise şi video complete, realizate în cadrul acestui program cultural, toate fotografiile – realizate după amintiri de familie, documente, obiecte – pe care aceste familii, cu generozitate, ne-au permis să le folosim pentru acest proiect – precum şi fotografii după documentele din arhiva Comunităţii Elene Brăila, copii după imagini din arhiva video a Comunităţii Elene Brăila, la care am adăugat fotografii şi imagini video din arhiva Muzeului Brăilei, publicaţiile tipărite realizate, precum şi cele două filme realizate în cadrul proiectului pot fi consultate de public în Sala Diversităţii Culturale a Muzeului Brăilei. Centrul va dezvolta, în timp, această bază de date despre grecii din Brăila dar va crea şi alte baze de date, cu mărturii şi material foto şi video, legate de celelalte etnii care au trăit şi influenţat istoria oraşului: ruşii lipoveni, evrei, armeni, bulgari, turci, rromi.

             Mulţumim tuturor celor care au înţeles importanţa acestui program cultural şi mai ales celor care au avut răbdarea şi bunăvoinţa să-şi deschidă sufletele şi să ne împărtăşească experienţe de viaţă, fericite sau mai puţin fericite: fam. Andreescu Jana (Galaţi), fam. Bartaloş Lidia (Brăila), fam. Băjenică Eli (Brăila), fam. Bonicioli Cleopatra (Brăila), fam. Caravia Haralambie (Bucureşti), fam. Cochino Vasile (Brăila), fam. Diamandi Maria (Brăila), fam. Dimofte Lidia Maria (Bucureşti), fam. Dumitriu Nicolae (Brăila), fam. Dumitru Aspasia (Brăila), fam. Exarhu Marius (Brăila)

, fam. Fotiadis Adriana (Wellington – Noua Zeelandă), fam. Ganea Maria (Brăila), fam. Guleamachis Adrian (Brăila), fam. Gavaz-Nicolae Florentina Octavia (Brăila), fam. Haraga Elefteria (Brăila), fam. Irimia Amalia (Brăila), fam. Ispir (Caligas) Reghina (Brăila), fam. Ion Ana-Maria (Bucureşti), fam. Karafyllidis Athanassios (Berlin – Germania), fam. Lichiardopol Corina (Craiova), fam. Mandas Constantinos (Brăila), fam. Mihăilescu Elena (Bucureşti), fam. Mija Nicoleta (Brăila), fam. Muşat Florentina-Cristina (Brăila), fam. Nicolae Panait (Brăila), fam. Pana Ştefan Panait (Stuttgart – Germania), fam. Papas Artemiza Carmen (Brăila), fam. Paraschiv Caliopi (Brăila), fam. Pieratos Anisia (Brăila), fam. dr. Poenaru Constantin (Brăila), fam. Portocală Radu (Paris – Franţa), fam. Raftopol Stelian (Brăila), fam. Samaras Neculai (Brăila), fam. Saridache Marica (Brăila), fam. Saridache Nicolae (Brăila), fam. Spiridon Nicolas (Brăila), fam. Stefanidis Constantin (Brăila), fam. Stroe Antonette Rodica (Brăila), fam. Stroe Elena (Brăila), fam. Teodorescu Victoria (Brăila), fam. Theodoru Maria-Denise (Bucureşti), fam. Turculeţ Dumitra (Brăila), fam. Ţigaridis Panait (Brăila), fam. Vertoudakis (Caridi) Alexandra (Australia), fam. Vâlcu Silvia (Brăila), fam. V. A. (Detroit – S.U.A.).

Pentru informaţii suplimentare:

Prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, manager de proiect 0339.40.10.02, 0339.40.10.03

Camelia Hristian, sef Serviciu Relatii Publice al Muzeului Brailei, asistent de proiect, 0339.40.10.02, 0339.40.10.03

Ghena Pricop, Şef Secţie Istorie, Muzeul Brăilei, expert patrimoniu (004)0339.40.10.02, (004)0339.40.10.03

Haralambie Răzvan Caravia, preşedintele Comunităţii Elene Brăila

 

Anunțuri

3 comentarii

  1. Multumesc MUZEULUI BRAILEI. CONSILIIULUI JUDETEAN SI COMUNITATII ELENE PENTRU CEA AU FACUT. Dupa multi, multi ani am reusit sa vad la un loc multi greci – din pacate batrani – si romani cu zambetul pe buze si cu speranta in suflet. Multumesc sponsorilor care nu au uitat Braila. Poate spiritul elen o sa devina ce a fost .Pana la urma, lucrul care conteaza cel mai mult este ca acest spirit sa nu se volatilizeze niciodata, ba dimpotriva, sa fie imbogatit cu si mai multe fapte. Ajunge poate sa il vezi pe Alexis Zorba cu ce placere isi cadenteaza pasii la syrtaki si cu ce entuziasm isi traieste viata pentru a intelege in mare macar ce inseamna spiritul grecesc absolut impresionant. Sau, daca nu, ajunge sa te uiti cu ochii “sufletului” la drapelul alb-albastru, ale carui culori simbolizeaza albul caselor deopotriva cu albastrul marii si al cerului, toate binecuvantate de crucea din colt, inca o dovada a spiritualitatii din “Inima Ortodoxiei”.

  2. un sincer bravo tuturor celor care au contribuit la acest mare eveniment !

  3. bunica mea casatorita neagu a plecat din braila acum vreo 100 de ani (am aflat ca a chemat-o poenaru ..daca aveti date in arhiva despre poenaru ana (anicuta…as dori sa mai aflu cate ceva


Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s