Ce minuni face materialul didactic – cerc pedagogic la “Aurel Vlaicu”

Aşa cum a subliniat institutoarea Ecaterina Bonciu (în prim-planul imaginii) – inspector şcolar pentru ciclul primar – despre “Materialul didactic în educaţia elevilor de clasa I”, tema cercului pedagogic al învăţătorilor desfăşurat joi, 12 noiembrie, la Şcoala cu clasele I – VIII “Aurel Vlaicu”, poate părea aridă şi nesemnificativă pentru un neavenit, dar în realitate ea este extrem de importantă în contextul în care accentul se pune pe scopul final al lecţiei la clasă şi anume, educaţia tinerilor. Cati Bonciu i-a invitat chiar pe participanţi să redeschidă manualele de psihopedagogie şi să-şi reamintească necesitatea utilizării la clasă, în special la cele de “boboci”, a instrumentelelor auxiliare care să-i facă pe micuţi să rămână atenţi şi să plece acasă cu noţiuni învăţate.

“Am auzit adesea argumente de genul <nu sunt bani> în sprijinul neutilizării materialelor didactice, alteori am văzut folosindu-se doar planşe şi fişe, dar de puţine ori am văzut învăţătorii să iasă în aer liber şi să utilizeze mediul natural, să prezinte copiilor în amănunt o plantă, cu rădăcina e cu tot, un ecosistem… Dar am văzut, cum s-a întâmplat undeva la marginea judeţului, ore petrecute în parte la calculator, în laborator – ceea ce e bine, dacă nu se abuzează de mijlocul informatic modern, cu toate că multe şcoli din mediul rural nu mai au laboratoare… – şi am văzut copiii care au învăţat să-şi descarce poveşti de pe internet”, a subliniat inspectoarea, dând exemplul unui cadru didactic de la Batogu pe care l-a văzut cu punguţe de seminţe la ora de matematică, seminţe care au fost pe post de material didactic – iată că aşa nu mai contează starea materială…! – şi ele i-au ajutat pe micuţi să-şi dezvolte intuiţia, să vizualizeze numerele.

Rostul materialului didactic – în complexitatea, dar şi farmecul lui, mai ales dacă obiectele sunt realizate de copii – a fost punctat de învăţătoarea Ioana Popescu (foto) de la Şcoala “Aurel Vlaicu” – responsabilul de cerc –

prin câteva expoziţii amenajate în sala de clasă în care a avut loc întrunirea colegilor de breaslă. Astfel, una din expoziţii a fost realizată cu felicitări, alta (pe tablă) cu diverse obiecte bidimensionale – desene, planşe, figurine etc. – şi o a treia (în centrul clasei) cu obiecte tridimensionale – animăluţe, căsuţe, plante, ecosisteme etc.

După o prezentare a temei, de către învăţătoarea Liliana Ionaşcu (foto, în faţa calculatorului) de la şcoala gazdă,

cu ajutorul calculatorului şi al retroproiectorului (care nu le-a fost de mare folos, deoarece în clasă era foarte multă lumină care a împiedicat buna vizibilitate – dar a fost extrem de util tematic, demonstrând cum un instrument din aria materialelor didactice poate deveni lesne prost utilizat…), Ioana Popescu a preluat conducerea întrunirii şi i-a rugat pe colegi să intervină, să dialogheze astfel încât experienţa fiecăruia să devină instrument de lucru şi exemplu de bune practici (un termen des uzitat în context european). Un astfel de exemplu a adus învăţătoarea Steluţa Pintiliescu (foto mai jos, arâtând mapa cu planşe) de la Şcoala “Vlaicu Vodă”

care a adus cu sine o mapă cu planşe, prin intermediul căreia la clasă, sub formă de jocuri sau concurs, dezvoltă copiilor lexicul şi limbajul, imaginaţia, simţul culorii etc. 

Prof. Carmen Guşatu  (în centrul fotografiei) – directorul Şcolii „Aurel Vlaicu” –

datorită căreia am ajuns să vă pot relata această întâmplare (n.aut. Şi îi mulţumesc foarte mult, inclusiv pentru că m-am simţiţ ca un învăţăcel care a căpătat cunoştinţe utile)  deosebită din viaţa şcolii (deosebită, cred, pentru că are un rost pozitiv, pentru că a subliniat şi plusuri şi minusuri, dar şi pentru că, sigur, va pune pe gânduri pe cei prezenţi şi îi va mobilize să facă mai mult pentru copii) s-a dovedit o gazdă desăvârşită, fiind prezentă alături de colegele şi colegii din ciclul primar la atractivul şi constructivul dialog pe tema materialului didactic – ce poate să-şi dezvolte calităţi de “pedagog” şi dacă este alcătuit din… scaune şi mese, dar şi dacă este o simplă planşă sau o plantă din grădină.

La Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”: când poezia vine din Bulgaria şi din Grecia…

Biblioteca Judeţeană  „Panait Istrati” din municipiul Brăila a organizat şi găzduit, zilele acestea – mai precis joi, 12 noiembrie – o manifestare literară deosebită sub genericul „Dialogul poetic – Bulgaria, Grecia, România”. Cu acest prilej a fost  lansată şi antologia „Jubileul cuvintelor”, volum apărut la Editura Proilavia a Bibliotecii „P. Istrati” ce cuprinde texte ale unor poeţi din Plevna (oraş înfrăţit cu Brăila): Vesela Dimova, Filip Filipov, Hristina Hristova, Ivan Docev, Katya Nikolova, Lalka Pavlova, Stefan Mollov – preşedinte al Filialei Plevna a Uniunii Scriitorilor din Bulgaria, Valentina Atanasova, Zdravka Şeiretova. Poemele au fost traduse în limba română de Mihaela Deşliu – preşedinte al Comunităţii bulgare din România, care a fost de altfel prezentă la manifestare; celălalt traducător a fost Dumitra Negruşa.

În imagine (de la stânga) Maria Gancev,  Stefan Mollov, Rodica Drăghici, Mihela Deşliu.

De altfel, era şi firesc să fie anul acesta punctată prietenia cu bulgarii, deoarece în 2009 se împlinesc şi 140 de ani de la înfiinţarea la Brăila a Academiei Bulgare de Ştiinţe – în curtea Bisericii „Înălţarea Domnului”, bulgărească, există o plăcuţă care menţionează inclusiv faptul că acolo, în curtea din Bulevardul Al. I. Cuza, a avut loc evenimentul în secolul XIX.

În imagine (de la stânga), Mihaela Deşliu, Dragoş Neagu, Vasile Datcu, Ilias Demirtzoglou, Tasos Makratos .

Dintre poeţii publicaţi, Lalka Pavlova, Stefan Mollov, Valentina Atanasova şi Zdravka Seiretova s-au aflat la Brăila, alături de ei fiind şi conaţionalul Petka Petkov, dar şi grecii Ilias Demirtzoglou – preşedinte al Filialei UNESCO pentru artă şi literatură de la Athena, profesor la Conservatorul din Athena, Stella Leontiadou, Tasos Makratos – şi specialist în bizantologie. Pentru grupul de bulgari oaspeţi a realizat traducerea şi prof. Maria Gancev – preşedinte al Comunităţii Bulgare din Brăila. Au fost prezenţi la manifestare scriitori şi publicişti brăileni, liceeni de la Grupul Şcolar „Edmond Nicolau” împreună cu prof. Gabriela Andriev – vicepreşedinte al Comunităţii bulgare brăilene. De asemenea, a fost prezentă şi Niculina Moisescu – ex-vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Brăila – care s-a implicat serios în realizarea primelor ediţii ale Festivalului Poeţilor în Balcani de la care nu au lipsit bulgarii (o ediţie cu grecii urmează).

Aici îi puteţi vedea, (de la stânga) pe Constantin Gherghinoiu,  Sterian Vicol, Corneliu Antoniu,  în spatele său Lalka Pavlova, Zdravka Şeiretova,   Valentina Atanasova, o elevă, Nicolina Moisescu.

Gazdele manifestării au fost Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii brăilene – şi Rodica Drăghici – directorul adjunct al bibliotecii, poetul Constantin Gherghinoiu şi prozatorul Vasile Datcu (a susţinut financiar, împreună cu poetul Stere Bucovală apariţia antologiei, acest aspect a fost subliniat de Rodica Drăghici, el este menţionat şi pe volum). Reamintesc cu acest prilej că scriitorii Constantin Gherghinoiu şi Vasile Datcu sunt membrii în Comitetul director al Filialei Galaţi-Brăila a Uniunii Scriitorilor din România (USR). Numeroşi scriitori locali s-au reunit după lansarea antologiei într-o şedinţă festivă a Cenaclului literar „Mihail Sebastian”. 

De asemenea, au venit special de la Galaţi poeţii Corneliu Antoniu – preşedintele Filialei Galaţi-Brăila a USR şi Sterian Vicol – preşedinte al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri”.

Dragoş Neagu a fost moderatorul primei părţi a reuniunii din seara de joi, în care a fost lansată antologia „Jubileul cuvintelor”. Au susţinut mici prelegeri Constantin Gherghinoiu,  Vasile Datcu, Mihaela Deşliu, Ilias Demirtzoglou, Stella Leontiadou – fiecare încercând, în stilul personal caracteristic, să sublinieze bucuria acestei întâlniri şi a colaborăriii trecute, prezente şi viitoare. Astfel, Gherghinoiu s-amenţinut în lina uşor didactică – doar erau şi elevi de faţă, nuanţând demersul literar cu elemente de istorie a relaţiilor în special româno-bulgare; V. Datcu a făcut apologia prieteniei pe un ton şugubăţ – „această relaţie cu bulgarii a început ca o glumă aproape băşcălie, neştiind fostul primar Anton Lungu că a trimis la Plevna doi oamnei serioşi care să se ocupe de această glumă… ”. Ilias Demirtzoglou a promis că va contribui la dezvoltarea relaţiilor Brăila – Grecia şi, ca un argument în favoarea ideii, a oferit (foto mai jos) lui Dragoş Neagu o medalie din partea clubului UNESCO pe care îl conduce la Athena.

În cadrul şedinţei festive de cenaclu care a urmat, Corneliu Antoniu şi Sterian Vicol au salutat oaspeţii din partea întregii grupări scriitoriceşti şi au oferit celor două delegaţii cel mai recent număr al revistei „Antares”, volume „Opt plus unu pentru Europa” (în care se regăsesc şi poeme ale lui Constantin Gherghinoiu, dar şi ale lui Nicolae Grigore Mărăşanu – conducătorul Cenaclului „Mihail Sebasian”) publicate recent de Fundaţia culturală Antares; totodată, i-a invitat să trimită texte spre a fi publicate în revista gălăţeană. 

În acelaşi spirit al bunei colaborări, Ilias Demirtzoglou a anunţat că există posibilitatea de a se traduce texte ale scriitorilor brăileni şi să fie publicate în Grecia. Un prim dar, din partea gazdelor, a venit de la epigramistul Vasile Mandric – catrenele cu pricina ajungând direct în… mapa oaspeţilor.

Şi nu în ultimul rând, oaspeţi şi gazde au oferit un regal poetic – Maria Gancev, Mihaela Deşliu şi Florentina Muşat – membră a Comunităţii Greceşti brăilene, responsabilul cu domeniile Învăţământ şi Cultură din Comunitate – ajutând la traducere. Dintre membrii Cenaclului „Mihail Sebastian” – şi nu numai, acum fiind prezenţi şi alţi publicişti – au prezentat câte o poezie proprie, în ordinea intrării în „scenă”, Val Perianu, Ion Ţâru, Luminiţa Dascălu, Violeta Craiu, Maria Cogălniceanu, Ioan Pop Lerescu, Aurel Furtună, Dragoş Ionescu, Vasile Mandric, Rodica Alexandrov, Sterian Vicol, Vasile Datcu, şi cu voia dumneavoatră subsemnata – cea care vă povesteşte… Armanda Filipine,  Constantin Gherghinoiu, Stere Bucovală. De asemenea, a recitat şi Jenică Drăgan – gălăţean, grec de origine, care trăieşte în Bucureşti (era în drum spre Galaţi).

Oaspeţilor străini le-au fost arătate punctele de interes cultural şi istoric ale urbei, plecarea lor având loc sâmbătă, 14 noiembrie.

Expoziţia Concursului „Naum” la Galeriile de Artă

Nu se poate să ocoliţi în această perioadă Galeriile de Artă, pe simezele căreia se află lucrările premiate la recenta ediţie a Concursului naţional de artă „Gheorghe Naum”. Evenimentul organizat de Liceul de Artă „Hariclea Darclee” a reunit lucrări din întreaga ţară şi a prilejuit, ca de fiecare dată, amenajarea expoziţiei unde pot fi admirate lucrări deosebite, reprezentative pentru secţiunile competiţiei.  

Astfel, pot fi admirate lucrările premianţilor ale căror nume le prezint aici după lista oferită de profesor Cornelia Conon, artist plastic, şi profesor Ionel Filip – directori adjuncţi ai Liceului „Darclee”.

Secţiunea „Grafică”: Flavia Popescu, a XII-a, Ploieşti – Premiul I; Constantina Soca, XII B, Liceul „Darclee” Brăila – Premiul II; Florina Oprescu, a XII-a, Ploieşti; Albert Koan Tilikioglu, a IX-a, Bucureşti – Menţiune I.

Secţiunea „Pictură”: Miruna Constantin, a X-a, Ploieşti – Premiul I; Sebastian Şoptelea, a X-a, prof. Angelica Deacu, Liceul „Darclee” Brăila – Premiul II; Mihai Teodorescu, a X-a, Ploieşti – Menţiune I; Andreea Traciu, a X-a, Ploieşti – Menţiune II.

Secţiunea „Modă”: Alina Balint, a XII-a – Premiul II şi Oana Cucu, a XI-a – Premiul III, ambele din Timişoara.

Secţiunea  „Arte Decorative”: Ana Raluca Măndiţa, a XII-a, Piteşti – Premiul I; Raluca Florina Pătru, a XII-a, Piteşti – Premiul II; Ramona Mariana Mărinică, a XII-a, Piteşti – Premiul III;  Auraş Niţă, a XI-a, Buzău – Menţiune I; Iulia Ghindă, IX B, prof. Trandafira Cojocaru, Liceul „Darclee” – Menţiune II; Mara Lorina Ionaşcu, XII B, prof. Ana Maria Iordache, Liceul „Darclee” – Menţiune III.

Secţiunea  „Arhitectură”: Alexa Andrei şi Bogdan Secăreş, XII C, Liceul „Darclee” – Premiile I şi II Ex equo; Alexandra Ţepeneu, Reşiţa – Menţiune I;  Georgiana Apetrii, Bacău – Menţiune II.

Secţiunea „Design”: David Guzu, XII C – Premiul I; Mădălin Antohi, XII C – Premiul II; lucrare colectivă, XI C – Menţiune I; Camelia Filipov, XII C – Menţiune II. Toţi elevii sunt de la „Darclee”, pregătiţi de prof. Constantin Manole.

Secţiunea „Foto”: Adriana Băcanu, XI C, clasă prof. Manole, Liceul „Darclee” – Premiul I; Ema Mărgineanu – Premiul II şi Constantina Soca – Premiul III, ambele de la XII C, prof. Ana Maria Iordache, „Darclee”.

Măşti, confecţionate de tinerii de la PMT, la Casa Corpului Didactic

Câţiva tineri de la Penitenciarul de Minori şi Tineri (PMT) Tichileşti expun la Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila măşti tradiţionale, pirogravate, pictate şi traforate. Aceste obiecte au foost confecţionate de tinerii privaţi de libertate în cadrul atelierelor de terapie ocupaţională coordonate de educatorii Viorel Coteţ şi Iulian Stroe. Expoziţia a fost vernisată joi, 12 noiembrie.

Cinci dintre minorii artizani au vizitat CCD cu acest prilej.

„Organizarea acestei expoziţii la sediul CCD nu este întâmplătoare, în strategia instituţiei fiind  formulată explicit deschiderea Casei Corpului Didactic către comunitate cu obiective operaţionale privind colaborarea cu autorităţile locale precum şi cu alte instituţii sau dezvoltarea şi menţinerea imaginii CCD ca principală instituţie de formare prin informări, comunicate de presă, interviuri si invitaţii la diferite manifestări”, subliniază Cristina Anton.

„Strategia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor  indică faptul că efortul prioritar al sistemului penitenciar este de natură socială. Unul din aceste principii este cel al încurajării şi atitudinii proactive în raport cu participarea societăţii civile la efortul de reinserţie socială a persoanelor private de libertate, sistemul penitenciar înţelege importanta şi dreptul societăţii civile de a şti ce se întâmplă în penitenciare şi de a ajuta la rezolvarea problemelor unităţilor, probleme care sunt de altfel ale societăţii în ansamblul ei”, afirmă Ionel Dincă – purtător de cuvânt al PMT. .

De asemenea, Ionel Dincă menţionează şi că „Penitenciarul de Minori ţine seama de faptul că procesul instructiv-educativ constituie o condiţie de bază a recuperării persoanelor care au comis infracţiuni, prin transmiterea unor valori fundamentale şi formarea unor deprinderi şi atitudini care să determine un comportament pro-social si personalul acestei instituţii conştientizează faptul că majoritatea persoanelor private de libertate au avut puţine experienţe educaţionale eficiente şi, că din acest motiv, au multiple nevoi în domeniul educaţional si înţelege că un proiect individualizat de asistentă psihosocială nu poate fi conceput în absenţa procesului de învăţământ şi că doar în cadrul acestuia pot fi oferite posibilităţi pentru persoanele private de libertate de a-şi realiza aspiraţiile şi nevoile de dezvoltare care să le permită reintegrarea în societate”.

            Tinerii au fost întâmpinaţi de prof. dr. Cristina Elena Anton – directorul instituţiei – care i-a ssigurat că lucrările lor votr fi admirate de cadrele didactice ori de câte ori acestea intră în sediul CCD. La vernisaj au luat parte şi prof. Chiper, dar şi Rodica Nisipeanu (în imagine, la mijloc fiind Cristina Elena Anton).  

Expoziţia rămâne deschisă pe parcursul întregii lunii noiembrie.

Mesaj de la Marele Inca

Brăilenii care au trecut pe fosta Regală şi mai ales prin faţa Winmarkt au avut parte de o distracţie deosebită. Mai precis, a fost o întâlnire specială, ca un adevărat mesaj de la Marele Inca.

Chiar dacă tinerii care dansau şi cântau nu erau adevăraţi artişti, aşa cum înţelegem noi termenul şi îl utilizăm pentru profesioniştii genului, ei au adus în faţa publicului ad-hoc un alt fel de artă populară pe care de obicei o vedem doar în filme – şi acelea americane…  Incaşii, maiaşii, locuitorii vechi ai Peru-ului sunt înaintaşii acestor tineri care parcă i-au hipnotizat pe brăileni (mai ales pe cei care nu au mai văzut pe viu aşa ceva… ).

De fapt, tinerii sunt veniţi din ţări sud-americane să studieze la noi în ţară, iar unii îşi prelungesc mult peste termen şederea pentru că e mai bine la noi decât la ei acasă, iar „ajutorul” primit de la public sub formă de plată pentru spectacolul stradal, la care se adaugă contravaloarea bijuteriilor manufacturate prezentate spre vânzare, îi ajută să supravieţuiască fără dificultăţi în jungla socială de care nici noi nu scăpăm.  Dar cel puţin ei fac ceva deosebit şi pozitiv, nu fură, nu vând droguri…

Şi să nu uităm că ei vin din spaţiile unde au fost ridicate piramidele Soarelui, unde se folosea unul din cele mai vechi calendare şi, de asemenea, spaţii socio-culturale cu destule mistere rămase necercetate suficient de europeni nici în prezent.