Aşa cum a subliniat institutoarea Ecaterina Bonciu (în prim-planul imaginii) – inspector şcolar pentru ciclul primar – despre “Materialul didactic în educaţia elevilor de clasa I”, tema cercului pedagogic al învăţătorilor desfăşurat joi, 12 noiembrie, la Şcoala cu clasele I – VIII “Aurel Vlaicu”, poate părea aridă şi nesemnificativă pentru un neavenit, dar în realitate ea este extrem de importantă în contextul în care accentul se pune pe scopul final al lecţiei la clasă şi anume, educaţia tinerilor. Cati Bonciu i-a invitat chiar pe participanţi să redeschidă manualele de psihopedagogie şi să-şi reamintească necesitatea utilizării la clasă, în special la cele de “boboci”, a instrumentelelor auxiliare care să-i facă pe micuţi să rămână atenţi şi să plece acasă cu noţiuni învăţate.
“Am auzit adesea argumente de genul <nu sunt bani> în sprijinul neutilizării materialelor didactice, alteori am văzut folosindu-se doar planşe şi fişe, dar de puţine ori am văzut învăţătorii să iasă în aer liber şi să utilizeze mediul natural, să prezinte copiilor în amănunt o plantă, cu rădăcina e cu tot, un ecosistem… Dar am văzut, cum s-a întâmplat undeva la marginea judeţului, ore petrecute în parte la calculator, în laborator – ceea ce e bine, dacă nu se abuzează de mijlocul informatic modern, cu toate că multe şcoli din mediul rural nu mai au laboratoare… – şi am văzut copiii care au învăţat să-şi descarce poveşti de pe internet”, a subliniat inspectoarea, dând exemplul unui cadru didactic de la Batogu pe care l-a văzut cu punguţe de seminţe la ora de matematică, seminţe care au fost pe post de material didactic – iată că aşa nu mai contează starea materială…! – şi ele i-au ajutat pe micuţi să-şi dezvolte intuiţia, să vizualizeze numerele.
Rostul materialului didactic – în complexitatea, dar şi farmecul lui, mai ales dacă obiectele sunt realizate de copii – a fost punctat de învăţătoarea Ioana Popescu (foto) de la Şcoala “Aurel Vlaicu” – responsabilul de cerc –
prin câteva expoziţii amenajate în sala de clasă în care a avut loc întrunirea colegilor de breaslă. Astfel, una din expoziţii a fost realizată cu felicitări, alta (pe tablă) cu diverse obiecte bidimensionale – desene, planşe, figurine etc. – şi o a treia (în centrul clasei) cu obiecte tridimensionale – animăluţe, căsuţe, plante, ecosisteme etc.
După o prezentare a temei, de către învăţătoarea Liliana Ionaşcu (foto, în faţa calculatorului) de la şcoala gazdă,
cu ajutorul calculatorului şi al retroproiectorului (care nu le-a fost de mare folos, deoarece în clasă era foarte multă lumină care a împiedicat buna vizibilitate – dar a fost extrem de util tematic, demonstrând cum un instrument din aria materialelor didactice poate deveni lesne prost utilizat…), Ioana Popescu a preluat conducerea întrunirii şi i-a rugat pe colegi să intervină, să dialogheze astfel încât experienţa fiecăruia să devină instrument de lucru şi exemplu de bune practici (un termen des uzitat în context european). Un astfel de exemplu a adus învăţătoarea Steluţa Pintiliescu (foto mai jos, arâtând mapa cu planşe) de la Şcoala “Vlaicu Vodă”
care a adus cu sine o mapă cu planşe, prin intermediul căreia la clasă, sub formă de jocuri sau concurs, dezvoltă copiilor lexicul şi limbajul, imaginaţia, simţul culorii etc.
Prof. Carmen Guşatu (în centrul fotografiei) – directorul Şcolii „Aurel Vlaicu” –
datorită căreia am ajuns să vă pot relata această întâmplare (n.aut. Şi îi mulţumesc foarte mult, inclusiv pentru că m-am simţiţ ca un învăţăcel care a căpătat cunoştinţe utile) deosebită din viaţa şcolii (deosebită, cred, pentru că are un rost pozitiv, pentru că a subliniat şi plusuri şi minusuri, dar şi pentru că, sigur, va pune pe gânduri pe cei prezenţi şi îi va mobilize să facă mai mult pentru copii) s-a dovedit o gazdă desăvârşită, fiind prezentă alături de colegele şi colegii din ciclul primar la atractivul şi constructivul dialog pe tema materialului didactic – ce poate să-şi dezvolte calităţi de “pedagog” şi dacă este alcătuit din… scaune şi mese, dar şi dacă este o simplă planşă sau o plantă din grădină.