“Brăila în ochii adolescenţilor” – o provocare multimedia pentru elevi

Sala de conferinţe (sau sala oglinzilor, cum i se mai spune) a Teatrului “Maria Filotti” a găzduit, în după-amiaza zilei de 4 decembrie festivitatea de premiere a Concursului-proiect “Brăila în ochii adolescenţilor”. Organizată de Primăria municipiului Brăila în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ),  competiţia a reunit 44 de lucrări (filme de maxim 10 minute şi lucrări în powerpoin).

Toate lucrările au avut, conform regulamentului, subtitrare în limbi străine. Juriul, alcătuit din reprezentanţi  ai organizatorilor, a selectat 20 dintre acestea, 7 primind Premii speciale şi alte 13 diplome. Elevii şi cadrele didactice coordonatoare care au colaborat la realizarea celor  20 de lucrări au fost recompensate cu premii constând în cărţi, dulciuri, memory stick-uri.  

Prof. Romeo Cezar Mocanu – inspector şcolar general adjunct al ISJ – a mulţumit tinerilor pentru implicare şi interesul acordat temei atât de provocatoare.

Prof. Cornelia Conon – director adjunct la Liceul de Artă “Hariclea Darclee”, membru şi în juriu – s-a adresat participanţilor printr-o “Scrisoare deschisă către Adolescent” din care citez (n.aut. În atenţia TINERILOR):

Am vizionat cu răbdare toate mesajele tale puse pe film şi nu pot să nu îmi manifest uimirea. Eram pregătită să văd lucruri expansive, îndrăzneţe, pline de energie creatoare care să reflecte o abordare modernă (…) M-a suprins faptul că multe filme au semănat între ele (…) Te-a regăsit vesel, dispus să faci mişcare în sala de sport sau aptinouar, să te plimbi în parc, să mergi la muzeu, bibliotecă sau teatru, dar am fost surprinsă când mi-ai arătat sala de jocuri… şi când aceeaşi imagine din acelaşi malll mi-a rămas pe retină…

Nu ezita să-ţi rogi profesorii să te ajute. Sunt oameni din ale căroor experienţe poţi învăţa. Te reprezintă orice produs pe care îţi pui numele cu tot conţinutul său de idei. Documentează-te! Vezi cum au rezolvat astfel de teme adolescenţi francezi, englezi… Te confrunţi cu o lume care acum e mai deschisă ca oricând. Citeşte, nu doar copia! Fii tu cel care ştie să spună cine a pictat <Cina cea de taină> şi de ce Visconti a ales romanul lui Thomas mann ca să facă marele film. Nu marşa la orice promoţie. Fii mai selectiv!

Nu te gândi că eşti tânăr şi slab. Puterea ta stă în curăţenie. Binele poţi fi tu. Nu te resemna. Învaţă legile. Învaţă-ţi drepturile. Învaţă să creezi şi să îndrăzneşti cu argumnete. Pare greu şi cere timp. Dar tu ai timp şi pentru tine nimic nu este greu. Căţiva dintre noi, şi nu suntem puţini, te putem ajuta”.

Premiile au fost înmânate de primarul Aurel Simionescu.

Viceprimarul Doiniţa Ciocan – care a primit (foto mai jos) de la Romeo Mocanu un Premiu de Excelenţă pentru sprijinul deosebit acordat în desfăşurarea acestei acţiuni –

Prof. Romeo Cezar Mocanu – inspector şcolar general adjunct al ISJ – a mulţumit tinerilor pentru implicare şi interesul acordat temei atât de provocatoare.

Prof. Cornelia Conon – director adjunct la Liceul de Artă “Hariclea Darclee”, membru şi în juriu – adapt citire unei “Scrisori deschise către Adolescent” din care citez (n.aut. În atenţia TINERILOR):

Am vizionat cu răbdare toate mesajele tale puse pe film şi nu pot să nu îmi manifest uimirea. Eram pregătită să văd lucruri expansive, îndrăzneţe, pline de energie creatoare care să reflecte o abordare modernă (…) M-a suprins faptul că multe filme au semănat între ele (…) Te-a regăsit vesel, dispus să faci mişcare în sala de sport sau aptinouar, să te plimbi în parc, să mergi la muzeu, bibliotecă sau teatru, dar am fost surprinsă când mi-ai arătat sala de jocuri… şi când aceeaşi imagine din acelaşi malll mi-a rămas pe retină…

Nu ezita să-ţi rogi profesorii să te ajute. Sunt oameni din ale căroor experienţe poţi învăţa. Te reprezintă orice produs pe care îţi pui numele cu tot conţinutul său de idei. Documentează-te! Vezi cum au rezolvat astfel de teme adolescenţi francezi, englezi… Te confrunţi cu o lume care acum e mai deschisă ca oricând. Citeşte, nu doar copia! Fii tu cel care ştie să spună cine a pictat <Cina cea de taină> şi de ce Visconti a ales romanul lui Thomas mann ca să facă marele film. Nu marşa la orice promoţie. Fii mai selectiv!

Nu te gândi că eşti tânăr şi slab. Puterea ta stă în curăţenie. Binele poţi fi tu. Nu te resemna. Învaţă legile. Învaţă-ţi drepturile. Învaţă să creezi şi să îndrăzneşti cu argumnete. Pare greu şi cere timp. Dar tu ai timp şi pentru tine nimic nu este greu. Căţiva dintre noi, şi nu suntem puţini, te putem ajuta”.

Premiile au fost înmânate de primarul Aurel Simionescu.

Viceprimarul Doiniţa Ciocan – care a primit (foto mai jos) de la Romeo Mocanu un Premiu de Excelenţă pentru sprijinul deosebit acordat în desfăşurarea acestei acţiuni –

a ţinut să sublinize că filmele şi prezentările realizate de tineri vor fi postate pe site-ul primăriei Brăila spre a fi vizionate de cât mai multă lume. De asemenea, Camelia Guşatu – director executiv din cadrul Primăriei, din aparatul Cabinetului primarului – a fost prezentă la eveniment, supraveghind cu atenţie derularea activităţii de premiere. Şi Veronica Dobrin -directorul TMF gazdă – a fost de faţă la premiere, unul din motive fiind şi acela că a fost multă vreme cadru didactic, director şi se simte foarte bine în preajma tinerilor.

Cele 7 echipe de premianţi (după criterii precum Calitatea artistică, originalitatea aspectelor surprinse, calitatea tehnică, complexitatea mesajului, unitatea compoziţiei, originalitatea prezentării temei) au fost:

Andra Elena Ichim, Denise Sabina Mărgean de la Colegiul „Murgoci”, prof. Elena Emilia Lica (foto); 

Claudiu Moldoveanu şi Cristian Ştefan Simion de la Liceul „Cerna”, prof. Felicia Măciucă

Adrian Nenu, Dragoş Orzan, Ana Maria Stoe, Ioana Păun de la Colegiul „Bălcescu”, prof. Gabriela Barnovschi;

Ionuţ Oprea de la Grupul Şcolar „Edmond Nicolau”, prof. Anişoara Moise;

Alexandra Evelyn Popa, Alexandra Prodan de la „Murgoci”, prof. Emilia Elena Lica;

Andreea Mădălina Farcaş, Mădălina Gina Iosif, Cristina Maria Mândrilă de la „Murgoci”, prof. Elena Emilia Lica;

Cristina Stănilă, Bianca Sandu, Diana Tuleş, Ramona Ţuţuianu, Alina Mardale (a căror lucrare a fost considerată de unii ce mai interesantă) de la Şcoala Bărăganu, prof. Daniel Mihai Muşat (foto)

Ca o concluzie, aş zice că tinerii merită toate laudele – dar le recomand să citească atent şi citatele din Scrisoarea către ei a Corneliei Conon – şi sper să îi regăsesc mai des pe culoarele Muzeului Brăilei, la teatru, la Biblioteca Judeţeană (dacă măcar atât avem, de ce să nu le folosim la maximum?)

Odiseea unei prietenii – Panait Istrati şi Nikos Kazantzakis

O temă generoasă, plină de semnificaţii istorice, literare, sociale şi chiar politice a fost aceasta, “Odiseea unei prietenii: Istrati – Kazantzakis”; altfel spus mobilul unei acţiuni deosebite, menite să marcheze în chip cu totul special aniversarea celor 125 ani de la naşterea lui Panait Istrati – scriitorul român (brăilean prin naştere) şi francez (a debutat şi s-a consacrat în limba lui Moliere, iar ţara Regelui Soare şi-l revendică în egală măsură) cel mai tradus, se pare, dintre toţi reprezentanţii români ai Literelor.  

Un dublet cultural – la rândul lui dublu ca impact, pentru ca a fost organizat atât în România (în Brăila şi Bucureşti), dar şi în Grecia, ţara de origine a lui Gherasim Valsamis – tatălui lui Panait Istrati, nu doar a lui Kazantzakis – a semnificat manifestarea menţionată. Astfel, expoziţii cu fotografii realizate de însuşi Panait Istrati – din colecţiile Muzeului Literaturii Române din Bucureşti şi ale Casei Memoriale „P. Istrati” din cadrul Muzeul Brăilei – au fost deschise la sediile celor două instituţii muzeale menţionate, în zilele de 3 şi 4 decembrie. La Brăila s-a vernisat expoziţia „Panait Istrati – fotografii din Rusia sovietică (1927 – 1929)” în prezenţa oaspeţilor care au şi dezvoltat mai apoi în colocviu temele propuse: Lucian Chişu – brăilean, critic literar şi profesor universitar în capitală, acum şi director al Muzeului Literaturii, Andrei Grigor, Florin Vasilescu.

 Invitaţia către public a lui Lucian Chişu (foto) a sunat mai mult decât cuprinzător: “Vă invit să priviţi aceste fotografii cu ideea că suntem astfel în apropierea lui Panait Istrati – cel mai important ambasador al Brăilei!”

La Bucureşti, expoziţia deschisă este organizată sub genericul „Panait Istrati – 125 de ani de la naştere” (fotografii şi documente) şi este realizată de Casa memorială “Panait Istrati” – Muzeul Brăilei.

De asemenea, la sediile Muzeului Brăilei şi al Muzeului Literaturii  au avut loc colocvii-evocări care au pus în lumină tema aleasă. Joi, 3 decembrie, la Brăila, evocare: Zamfir Bălan, director adjunct la Muzeului Brăilei  – “Panait Istrati despre oameni, omenire şi umanitate”; Lucian Chişu  – “Posteritatea istratiană”; Andrei Grigor – “Chipuri ale umanităţii în opera istratiană”; Viorel Mortu  – “Ultimul Istrati”; Fănuş Neagu (pe care l-ama vut alături graţie unei înregsitrări video ralizată prin grija lui Lucian Chişu) – “Panait Istrati, nomadul”; Florin Vasilescu – “Povestirea şi Viaţa povestitorului Panait Istrati şi Nikos Kazantzakis”. Amfitrionul şi moderatorul evenimentului a fost Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei.

Zamfir Bălan a vorbit despre cercetarea sa în arhivele de corespondenţă, dezvăluind cele scrise de afaceristul Gh. Cristescu (şi personaj în scrierile istratiene) despre Istrati, în prăvăliile lui de plăpumi făcând scriitorul o primă ucenicie, la fel şi în docuri, dar şi redacţie unei reviste, fie ea chiar şi cea a sindicatului lucrătorilor. Cercetarea lui Zamfir Bălan în universul epistolar va deveni destul de curând şi volum – ne promite, aşa că va trebui să urmărim apariţiile editoriale.

În public, ascultând cu atenţie, îi descopăr pe scriitorul Ioan Munteanu, dar şi pe prof. Maria Gancev – preşedinte al Comunităţii Bulgare din Brăila, bibliotecarul şi scriitorul Aurel Furtună, Cecilia Chivu, prof. Andrei Puia – directorul Colegiului Economic „Ion Ghica”, partener al Muzeului la multe din acţiuni.

Cuvântul lui Fănuş Neagu, emoţionant, ne-a introdus în lumea istratiană prin obişnuita metaforă de care scrisul lui Fănuş nu poate să trăiască – cred – şi care ne face atâta plăcere ori de câte ori o descoperim. Îi mulţumim maestrului pentru prezenţă, pentru cuvintele pline de dragoste întru literatură, ăi dorim şi ep acestă acel sănătate multă şi putere să ne mai încânte şi cu alte ocazii cu verbul cel plin de farmec care-i poartă deja o amprentă imposibil de trecut cu vederea.

Florin Vasilescu şi-a prezentat ideile într-o formă foarte accesibilă ca limbaj, fără somptuozităţi şi întortocheri inutile de fraze, dar într-un text cu fraze bine plasate şi înalte ca ideatică – din care rezultă şi că nu trebuie să ne împiedicăm (aviz chiar şi unor critici…) de amestecul de ficţiune şi realitate din opera istratiană sau a lui Kazantzakis, ba din contră…

Viorel Mortu a reiterat ideea – atât de valabilă – precum că opera lui Istrati conţine „o poetică a prozei greu de regăsit în alte scrieri”.  

Andrei Grigor a dorit să sublinieze că se desparte de ideea ades vehiculată cum că Istrati ar fi vagabondul de geniu, termenul vagabond aducând conotaţii nelalocul lor şi neconforme cu înalţimea morală, reală, a lui Istrati.

Nu în ultimul rând, Lucian Chişu – vorbind despre „Posteritatea istratiană” – a menţionat că, în opinia sa, atunci când a „murit” Gherasim Panait Istrati (cum s-a semnat mult timp autorul sărbători) s-a născut „acel Gorki al Balcanilor” pe care îl redescoperim mereu cu plăcere, cu mândrie chiar noi, brăilenii (n.aut. Chiar dacă nu am făcut mare lucru cât timp încă mai trăia scriitorul ca să-i arătăm recunoştinţa noastră! Dar niciun profet nu-i recunoscut în ţara lui, nu-i aşa?…)

La finalul întâlnirii, fiecare oaspete a primit de la Ionel Cândea medalia jubiliară bătută de Muzeul Brăilei cu ocazia celor 125 ani de la naşterea lui Istrati şi noua ediţie a volumului „Chira Chiralina”, îngrijit de Zamfir Bălan şi apărut la Editura Istros.  

Vineri, 4 decembrie, la Bucureşti, evocare: Elena Lazăr – “Kazantzakis vorbind despre Dumnezeu”; Zamfir Bălan – “Istrati în corespondenţa lui Gheorghe Cristescu”; Ionel Cândea – “Panait Istrati. Fundal istoric naţional şi european”; Constandina Stoian – “Temeiul unei prietenii: Istrati- Kazantzakis”; Fănuş Neagu (prezent tot prin intermediul înregistrării video) – “Nikos, grecul”; Florin Vasilescu – “Scriitori printre sirene”. Amfitrion: Lucian Chişu.

Şi ei sunt semenii noştri – semnalul persoanelor cu dizabilităţi ar trebui să nu ne lase indiferenţi

Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi – stabilită din 1992 pe 3 Decembrie – a fost serbată la Brăila de Primăria municipiului, Organizaţia pentru Copii şi Tineri  „TREBUIE!”, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi Teatrul „Maria Filotti” (TMF). Evenimentele s-au derulat sub genericul “Diferiţi, dar unici în felul nostru de a fi”. Cu acest prilej, prof. Teodora Ilie – preşedintele filialei Brăila a “TREBUIE!”, director şi al Grupului Şcolar “Edmond Nicolau” –

a pregătit o Diplomă pentru primarul Aurel Simionescu în semn de recunoştinţă pentru ajutorul acordat persoanelor cu handicap.

A fost un spectacol, regizoarea Anca Cismaru de la TMF s.a ocupat de organizarea lui, actori fiind chiar beneficiarii activităţilor de terapie prin artă, apoi un program susţinut de  membrii filialelor brăilene a Asociaţiei Nevăzătorilor şi ai Asociaţia Naţională a Surzilor. Şi Centrul de zi “Elpida II” al DGASPC a avut un moment artistc. De asemenea,  ansamblul “Steluţe dunărene” condusă de Liliana Toader a prezentat un program de cântece şi dans, Ca de fiecare dată, nu au lipsit nici voluntarii, majoritatea lor fiind elevi de la “Edmond Nicolau”.

În holul TMF a fost vernisată o expoziţie cu lucrări care arată că şi ei, semenii cu dizabilităţi se pot descurca în lumea doar aparent altfel a artei, la fel s-ar putea descurca mult mai bine şi în viaţă dacă ar fi ajutaţi mai mult, dacă ar fi trataţi cu înţelegere şi dragoste… Au expus lucrări şi tinerii sprijiniţi de Asociaţia „Speranţa” şi Centrul pentru Educaţie Incluzivă.

Lansare de carte. “Fulg de nea” de Carmen Macovei

Cu această ocazie, Carmen Macovei şi-a lansat încă o carte pentru copii.

Intitulată “Fulg de nea” şi publicată la Editura Edmunt, povestea picăturii de apă imaginată de Camen a beneficiat de o punere în pagină specială, având desene realizate de tineri cu dizabiltăţi care sunt sprijinţi zi de zi al Centrul CATI al “TREBUIE!”.  Prof. Constantin Gherghinoiu – director al Liceului Pedagogic, membru al Uniunii Scritorilor – a prezentat cartea, iar prof. Ion Pirnog a descoperit nenumărate virtuţi desenelor.

Istoria Cadrilaterului – restituiri semnate Cătălin Negoiţă

Restituiri necesare, aşa au fost catalogate volumele prezentate în după-amiaza zilei de 3 decembrie la Secţia Împrumut pentru Copii şi Tineret a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”. Acestea sunt „Ţara uitată – Cadrilaterul în timpul administraţiei româneşti în perioada 1913 – 1940” şi „Între Stânga şi Dreapta. Comunism, iredentism şi legionarism în Cadrilater (1913 – 1940)”, ambele apărute la Editura Fundaţiei „Scrisul românesc” din Craiova. Autorul – Cătălin Negoiţă, este conducător al unui post de televiziune din Galaţi şi cadru didactic la Universitatea din Galaţi, unde predă istorie.

Mai mulţi vorbitori au subliniat importanţa acestor cărţi – una dintre ele teza de doctorat a lui Cătălin Negoiţă. Primul a fost Corneliu Antoniu – preşedinte al Filialei Galaţi – Brăila a Uniunii Scriitorilor din România, care a anunţat cu acest prilej inclusiv faptul că sediul Filialei s-ar putea muta la Brăila. Prof. Elena Emilia Lica  (în iamgiena de mai sus, vorbind) s-a referit atât la bogăţia de informaţii din cărţi, dar şi la importanţa ca documente a acestora, în condiţiile în care nici cercetătorii de specialitate nu prea s-au aplecat asupra subiectului, nici autorii de manuale – dovadă stă faptul că nu exită un capitol dedicat Cadrilaterului. Aşa că profesoara a amplificat puţin referinţele, mai cu seamă că în auditoriu erau destui elevi. Prof. Constantin Pricop a subliniat mai ales capitolul referitor la aromâni – extrem de atractiv, precum şi ideea că volumul se citeşte ca un roman, fiind rezultatul unei îmbinări ingenioase între munca de scriitor şi cea de istoric.

Autorul (foto mai sus) s-a referit şi la dorinţa sa de a fi în lumina noilor cerinţe, tocmai pentru că lucrează în presă şi în învăţământ a realizat că informaţia trebuie să fie accesibilă, prezentată în limbaj accesibil pentru a putea circula în medii cât mai largi. La final a fost prezentat şi un film, realizat de autorul cărţilor, despre Cadrialter.

Moderatorul evenimentului a fost Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii, iar gazdă Adelina Pop – şef de secţie. Tinerii din public, cei mai mulţi de la Colegiul „Murgoci” – unde predau Elena Lica şi Constantin Pricop – au venit pregătiţi ca pentru o întâlnire cu prieteni, au adus buchete de flori pe care le-au oferit autorului, vorbitorilor.

Biblionet – o şansă pentru mediul rural: mai mulţi cititori, acces la informaţie pentru categorii largi de populaţie

 În această perioadă au loc cursurile de perfecţionare în cadrul Programul Biblionet – cel mai important, cu caracter internaţional, de până acum în ţara noastră – prin intermediul căruia se oferă acces gratuit la Internet în biblioteci publice din 12 judeţe.

Cum Brăila, prin Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” s-a calificat în selecţia pentru program, Bogdan Grigore – trainer în cadrul Fundaţiei IREX al cărui rol este de a implementa în România programul finanaţt de Fundaţia „Bill and Melinda Gates”– s-a ocupat împreună cu colegi de organizarea cursurilor pentru cei 31 de bibliotecari brăileni – 20 din judeţ, unde se află un acelaşi număr de biblioteci rurale incluse în Programul Biblionet, şi 11 de la Biblioteca Judeţeană. Cursanţii au fost organizaţi în trei grupe; ei primesc informaţii despre IT şi managementul centrului de Internet. La finalul ultimului curs vor fi primite şi calculatoarele din partea Fundaţiei „Bill şi Melinda Gates”. În total, Brăila va primi 87 de calculatoare care vor deservi cititorii din cele 20 de biblioteci rurale incluse în program.

Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii Judeţene brăilene: „Am anunţat pentru finalul lunii ianuarie 2010 deschiderea oficială a Programului Biblionet în judeţul Brăila, prima lansare având loc săptămâna trecută la Ocnele Mari”.

Corina Ciuraru – coordonatorul Biblionet la Brăila – subliniaz alte atu-uri:  „Unul din realizările programului este, cu siguranţă, accesul liber la Internet al cititorilor din mediul rural”.

În imagine: Corina Ciuraru, Bogdan Grigore, Dragoş Neagu – în holul de la parterul Bibliotecii Judeţene.

„Un efect pozitiv al programului va fi întărirea rolului bibliotecii publice în viaţa comunităţilor pe care le deservesc, prin creşterea gradului de acces la informaţie atât în modul tradiţional cât şi din punctul de vedere al integrării de servicii noi – scanarea de documente, listarea de documente etc. Deocamdată, între cititorii din mediul rural ponderea o formează elevii. Se preconizează ca implementarea acestui program să aducă mai mulţi cititori în biblioteci şi din alte categorii de populaţie. Şi nu în ultimul rând, un alt atu al programului – prin centrele Internet – este detensionarea socială, prin crearea punţilor între cei care rămaşi acasă şi cei plecaţi în străinătate”, subliniază Dragoş Neagu.

Un alt argument în favoarea programului finanţat de fundaţia celui mai important om de pe planetă din lumea virtuală – creatorul Microsoft, ne place sau nu… – este şi rolul deosebit în alfabetizarea tehnologică pentru uenle categorii de populaţie din emdiul rural – cei care nu au avut până acum şansa să se apropie măcar de un calculator.

Bodgan Grigore: „Locuitorii din judeţ vor avea ocazia să acceseze de acum înainte, fără nicio plată, informaţii medicale, liste cu locuri de muncă din judeţele ţării dar şi din străinătate, dicţionare, hărţi şi multe altele”.

Sesiune de comunicări ştiinţifice la Şcoala Tichileşti

La Şcoala cu clasele I-VIII Tichileşti s-a desfăşurat în data de 3 decembrie, în cadrul Zilelor Şcolii, sesiunea de comunicări ştiinţifice pentru elevi cu titlul ,,Biodiversitatea, declinul ecosistemelor’’.

Organizatorul evenimentului, Florena Urse – profesor de biologie – ne prezintă motivaţia alegerii acestei teme: „Deoarece este anul internaţional al biodiversităţii şi, desigur, datorită avertizărilor cercetătorilor prin care aflăm că dezechilibrul ecologic puternic produs în principal de activitatea umană reduce resursele naturale ale mediului înconjurător. Este alarmant să ştim că din cauza  ritmului actual de consum şi de poluare, în jurul anului 2030 umanitatea va avea nevoie de resurse naturale echivalente a două planete de Terra pentru menţinerea stilului actual de viaţă. Indiferent dacă elevii sunt sceptici în ceea ce priveşte mediul, ecologişti convinşi sau simpli elevi preocupaţi în această sesiune de comunicări, ei avut ocazia să disemineze activităţile practice derulate în anul trecut şcolar cu impact la nivel local sau judeţean, să prezinte informaţii cât mai actuale privind declinul ecosistemelor ca urmare a schimbărilor climatice produse de efectul de seră”.

Au fost prezenţi nu doar elevi din clasele primare şi gimnaziale de la şcoala gazdă, ci şi de la Şcolile Chiscani, Gropeni şi de la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din municipiul Brăila. Ei au prezentat în format electronic materiale diversificate privind biodiversitatea în ecosistemele forestiere, acvatice, alpine, agricole cât şi impactul antropic asupra acestora.

Mesaje „Pronatura” au fost adresate elevilor şi de prof. Costea Camelia – inspectorul şcolar de specialitate – prezentă la activitate,  prin care le-a sugerat elevilor să aprecieze mediul înconjurător respectându-l, participând cu familia, cu prietenii la acţiuni de voluntariat de plantare, însămânţare, ecologizare sau selectare şi reciclare pentru că numai aşa vom ajuta natura de la declinul general al ecosistemelor.

„Exil în pământul uitării” – spectacol interdisciplinar

Sâmbată, 5 decembrie şi duminică, 6 decembrie, la Sala Ronda a Centrului Naţional al Dansului (www.cndb.ro/ accesibil si de pe această pagină în lista de link-uri) are loc spectacolul „Exil în pământul uitării”. Transmit invitatia aşa cum sună ea pe Facebook.

Dansatori: Vanda Stefanescu, Sanno Momo Peter, Andreea Tanasescu, Valentin Stoica
Actori: Alexandra Ionita, Richard Bovnoczky
Papusar: Ana Craciun
Artist Media: Vali Chincisan
Scenografie: Andreea Tanasescu, Nela Voicu
Muzica: Bang On A Can, Arwind Aarset, Richard Wagner, Accordion Tribe, Kurt weil
Management: United Experts

„Exil in pamintul uitarii” este un spectacol interdisciplinar creat prin juxtapunerea unor forme diferite de arte (dans, teatru, arte vizuale). Proiectul, initiat si condus de Andreea Tanasescu (o coregrafa care in ultimii ani a studiat si lucrat in Franta si Canada) isi propune realizarea unor succesiuni de experimente sonore, vizuale si coregrafice pornind de la texte scrise de scriitorul, eseistul, filozoful român de origine ebraica Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane), emigrat in Franta la inceputul secolului XX.

Proiectul a fost prezentat la Luxemburg intr-o etapa de lucru anterioara si a primit o invitatie de a fi prezent in festivalul international de dans Bacau 2009 realizat cu suportul CNDB si Centrului G. Apostu, Bacau, prin programul ArtistNest.

„Exil in pamintul uitarii” a fost realizat cu ocazia Anului European dedicat creativitatii si inovatiei artistice si a implinirii a 65 de ani de la moartea scriitorului Barbu Fundoianu, fiind cofinantat de Asociatia Opus, CNDB si Centrul G. Apostu, Bacau.

Pretul unui bilet este de 10 lei/7 lei redus. Biletele se pot achizitiona de la sediul CNDB inainte de inceperea spectacolului.
Rezervari se pot face la adresa rezervari@cndb.ro fiind valabile doar dupa confirmarea scrisa din partea organizatorilor. Nu se pot face rezervari prin e-mail in ziua reprezentatiilor.