Concursul de creaţii literare de la Şcoala “Eminescu” – un succes, şi participanţi din întreaga ţară

Elevi de la şcoli, palate ale copiilor şi licee din aproape toate judeţele ţării au trimis lucrări la Concursul naţional de creaţii literare “Mihai Eminescu”, ediţia a XIII-a, organizat de Şcoala cu clasele I-VIIi “Mihai Eminescu” din municipiul Brăila în parteneriat cu ISJ Brăila. La fel ca şi ediţia precedentă, când au participat în total 674 de elevi din 20 de judeţe, şi anul acesta s-au înscris câteva sute de elevi. Pentru participanţii din clasele V – VI temele au fost copilăria, călătoria, jocul. Pentru tinerii din clasele VII – VIII au fost alese temele timpul, iubirea, creaţia.

Prof. Evelina Dumitraşcu – director adjunct al şcolii organizatoare – s-a ocupat de desfăşurarea competiţiei la care au participat 87 elevi din clasele V – VI la secţiunea „Proză”, 43 elevi din V – VI la „Poezie”, 86 elevi din VII- VII la „Proză” şi 63 la „Poezie” din clasele VII – VIII.  Festiviatea de premiere a avut loc în cadrul Zilelor şcolii, dar la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, vineri, 15 ianuarie. Succesul competiţiei rezidă în valoarea lucrărilor, copiii demonstrând atenţie, imaginaţie şi curaj în elaborările tematice. 

Palmaresul la clasele V – VI, secţiunea “Proză”

Ella Mădălina Voicu, a VI-a, Palatul Copiilor Piteşti – premiul I; Adela Brezuică, a VI-a la Şcoala “Ion Creangă” Brăila, prof. Angela Olaru şi Ştefan Rareş Tiberiu Ilinoiu, a V-a la Şcoala “Al . I. Cuza” Brăila, prof. Maria Frunză – premiul II; Andreea Teodora Bîrlă, a VI-a, Palatul Copiilor Piteşti şi Diana Elena Cărăşel, a V-a, Şcoala “Avram Iancu” Timişoara – premiul III. S-au oferit şase menţiuni: Diana Dan, a VI-a la Şcoala “Mihai Viteazul”, prof. Daniela Stroe; Ada Rădescu, a V-a, din Timişoara; Diana Gabriela Petre, a VI-a, din Scorţeni, Prahova; Alexandru Tău, a VI-a din Alexandria, Teleorman; Alina Cârloanţă, a V-a, Pojorâta, Suceava; Lavinia Ilina, a V-a, din Deva.

Secţiunea “Poezie”

Elena Damian, a V–a, Şcoala “Eminescu”, prof. dr. Ana Coman – premiul I; Ana Roxana Macovei, a V-a la Şcoala “Cuza” Bacău, Anda Diana Iordache, Liceul Teoretic “Eminescu” Călăraşi – premiul II; Emilia Tocilă, a V-a la Şcoala “Cuza” Bacău – premiul III. Patru menţiuni, pentru elevi din clasa a V-a la Şcoala “Al. I. Cuza” Bacău: Maria Marchiş, Andreea Mălina Creţu, Medeea Radu, Mihai Anton.

Palmaresul la clasele VII – VIII, secţiunea “Proză”

Valentina Voinea, a VIII-a la Şcoala “Eminescu”, prof. Steluţa Gherghinoiu şi Adela Mihaela Rovenschi, a VIII-a la Colegiul “Cuza” Focşani – premiul I; Georgiana Corneanu, a VIII-a la Şcoala “Eminescu” Brăila, prof. Marioara Bălan şi Ecaterina Damian, a VIII-a la Colegiul “Murgoci” Brăila, prof. Camelia Costin – premiul II; Oana Sabina Rotaru, a VIII-a la Şcoala “Creangă” Brăila, prof. Carmen Vlad şi Gabriela Niţă, a VII-a la Liceul de Artă Piteşti – premiul III. S-au acordat patru menţiuni: Cristina Ioana Anghel de la Palatul Copiilor Piteşti; Alina Demetra Sandu de la Şcoala “Cuza” Fălticeni; Roxana Chiocaru, a VIII-a la Şcoala “Eminescu” Brăila, prof. Marioara Bălan; Andra Diaconu, a VIII-a la Şcoala “Eminescu” Brăila, prof. Elvira Stănică;

Raluca Maria Raia, a VIII-a la Şcoala Pojorâta din judeţul Suceava, a primit Premiul Special “Meşterul Manole”.

Secţiunea “Poezie”

Andreea Potinteu, a VIII-a la Colegiul “A. Iancu” Câmpeni Alba – premiul I; Ica Dumbravă, a VIII-a la Şcoala “D. Zamfirescu” Focşani şi Andrada Diana Rus, a VII-a la Iceul Pedagogic Deva – premiul II; Cornelia Andreea Pantazică,  a VIII-a la Liceul “Darclee” Brăila , prof. Geta Pasici – premiul III. S-au acordat patru menţiuni: Ana Maria Milea, a VIII-a la Şcoala “Eminescu” Brăila, prof. Ana Coman; Amiela Bucur, a VII-a la Liceul de Artă Brăila, prof. Adrian Simion; Alexandra Nicoleta Vasile, a VII-a la Şcoala “Gh, Naum” Brăila, prof. Mădălina Danciuc; Cristi-Ana Popescu din Păuleşti, Prahova.

Cu Eminescu la bibliotecă – preşcolarii de la Grădiniţa „Sf. Nicolae”

Educaţia este foarte bine să înceapă de la vârstele cele mai mici. Şi nu mă refer aici la cei „şapte ani de-acasă”, ci la informaţiile privind apartenenţa noastră culturală şi socială, la modul cum să ne comportăm atunci când avem în faţă un eveniment sau altul… spre exemplu, la aniversarea poetului Mihai Eminescu.

Preşcolarii de la Grădinţa „Sf. Nicolae” nu au fost lăsaţi deoparte în această importantă zi pentru cultura română, nu degeaba a fost numit Eminescu „Poetul naţional”. Educatoarea Ştefana Căldăruş – directorul unităţii – i-a invitat pe micuţi la secţia din cartierul Radu Negru a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”. Aici, copiii au recitat versuri eminesciene împreună cu Ramona Guţu şi Alexandra Tarasov – eleve de la Şcoala „Vlaicu Vodă”, şi au împărtăşit cu doamnele educatoare emoţia – sau doar bucuria zilei, în funcţie de temperament şi personalitatea fiecărui copil. Învăţătoarea  Mariana Mangiurea de la Şcoala „Vlaicu Vodă” a fost, de asemenea, prezentă la eveniment, ca una care s-a preocupat şi de organizarea lui.

Primii care au derulat un moment poetic la secţia bibliotecii, unde nu este destul spaţiu pentru vizitatori, au fost copiii de la grupa pregătitoare împreună cu educatoarea Firica Ionescu.

Bibiotecara Mihaela Ghelase l-e oferit ciocolate copiilor, iar doamnelor educatoare câte o diplomă care certifică participarea lor la un moment atât de special din viaţa culturală.

Următorii vizitatori, de asemenea cu program poetic, au fost copiii de la grupele coordonate de educatoarele Anişoara Pruneanu şi Mihaela Vasile din cadrul Grădiniţei „Sf. Nicolae”, ei fiind întâmpinaţi de Ştefana Căldăruş.

Am fost alături de ei şi a fost minunat. Astfel, am avut încă un motiv să mă bucur la aniversarea Poetului: câtă vreme copiii îi vor recita versurile, chiar la vârste atât de mici, e semn că societatea nu a anchilozat; şi poate îşi vor aminti peste ani, şi poate vor deschide din când în când şi ca adulţi o carte de versuri.

„Dor de Eminescu” la Grădiniţa nr. 47

Vineri, 15 ianuarie, toţi preşcolarii şi educatoarele Grădiniţei cu Program Prelungit nr.47 din municipiul Brăila au marcat trecere a 160 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu printr-o serie de activităţi derulate în cadrul Proiectului educaţional naţional „Împreună în lumea fanteziei”.

Îndrumaţi de educatoarele Tudoriţa Corbu, Maria Horneţ şi Irina Anca Ispas, copiii gupelor (cu program normal) mijlocie, mare şi mare pregătitoare au susţinut un moment artistic sub genericul „Dor de Eminescu”, împletind dramatizarea povestirii „O mare şi frumoasă prietenie”de Dumitru Almaş cu versuri din poeziile eminesciene. Momentul s-a încheiat cu un dans tematic pe melodia „Eminescu” compusă şi interpretată de Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

După cum precizează Paula Ştergărel – directorul unităţii – „universul liric eminescian a fost inedit ilustrat în picturile şi desenele copiilor, întregind decorul în care s-a desfăşurat acţiunea”.

Ţigările de contrabandă… la control

În ultimele două zile, mai précis miercuri şi joi, 14 ianuarie, jandarmii brăileni au depistat zece persoane, care comercializau ilicit pachete cu ţigări, în diferite zone aglomerate ale oraşului. Plt. Neftode Sorin de la Compartimentul Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila ne oferă câteva exemple din activitatea de “curăţenie” în domeniul comerţului illicit cu ţigarete.

Miercuri, 13 ianuarie, în jurul orei 10.00, o patrulă de jandarmi l-a depistat pe D. Costel, în vârstă de 26 ani, în timp ce comercializa ambulant 169 pachete cu ţigări, fără a avea timbru de accize pentru România. Bărbatul a fost depistat pe strada Roşiori, iar pentru fapta sa a fost amendat cu 1.000 lei, ţigaretele fiind confiscate.

Joi, 14 ianuarie, în jurul orei 11.30, o patrulă de jandarmerie a depistat-o pe Niculina B., de 31 ani, care oferea spre vânzare 156 pachete cu ţigări diferite mărci, fără a avea acte care să ateste provenienţa acestora. Cea în cauză a fost identificată în Piaţa Săracă din Brăila, iar pentru comerţul ilicit cu ţigări a fost sancţionată contravenţional cu amendă de 1.000 lei, conform Legii 12/ 1990 republicată.

Ar mai fi de precizat faptul că sunt prea puţine acţiunile de acest gen şi că, mai  ales în zona Pieţei Mari, acest gen de fapte se petrec cu regularitate, de ani buni… Dacă Poliţia ar colabora cu jandarmii, şi dacă guverrnanţii ar gândi politici coerente de rederesare economică,  poate că persoanele surprinse vânzând marfă ilegală s-ar duce să-şi caute un job… sau cel puţin cineva ar trebui să facă acest lucru posibil…

Ruşii lipoveni au serbat trecerea în Noul An

Ruşii lipoveni au petrecut în noaptea de 14 spre 15 ianuarie, motivul fiind unul datorat tradiţiei şi culturii de care ei sunt mândrii şi la care nu doresc să renunţe. Astfel, pentru că ei respectă tradiţia ortodoxiei de rit vechi, în această noapte au serbat trecerea în Noul An. O petrecere a fost organizată, ca şi în ceilalţi ani, la sediul Comunităţii ruşillor lipoveni din zona Pisc, iar prof. Fenia Jipa Rubanov – preşedintele Comunităţii – a avut ca invitaţi pe primarul Aurel Gabriel Simionescu, dar şi pe Valeriu Partene – liderul Sindicatului Învăţământului Brăila “Gh. Corneliu Caranica”.  

“Primarul municipiului a fost întâmpinat cu tradiţionala plăcintă cu răvaşe şi o ceaşcă cu rachiu. O veche tradiţie în comunităţile de ruşi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri preparate special pentru sărbători: plăcintă cu brânză şi cu carne, salată de boeuf,  plachia lipovenească de peşte. În rest, şi rusoaicele gătesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale”, precizează Camelia Guşatu – director în cadrul primăriei brăilene.

De asemenea,  Camelia a păstrat câteva instantanee de la evenimentul derulat conform calendarului iulian după care se ghidează întreaga comuniate lipovenească, “o noapte albă şi strălucitoare, plină chef, bunătăţi pe săturate, distracţie maximă, muzică şi dans”, imagini pe care le puteţi viziona şi dvs. stimaţi cititori şi prieteni ca să nu uităm că trăim într-o societate diversificată, încă îmbogăţită de prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai comunităţilor etnice la fel ca şi în trecut – un trecut care ne demonstrează că această bogăţie etnică ne-a dus, pentru Brăila, o mulţime de avantaje, de la cele economice până la cele de ordin patrimonial şi cultural.

De menţionat este şi faptul că ruşii lipoveni brăileni sunt reuniţi într-o comunitate destul de numeroasă, poate cea mai mare din ţară, numărând cam 3.000 de familii. Despre sărbătorile religioase ale lipovenilor  am mai scris aici

https://brailachirei.wordpress.com/2010/01/07/craciunul-de-rit-vechi-%e2%80%93-printre-participantii-la-sarbatoare-rusii-lipoveni-ucrainienii-macedonenii-sarbii-armenii/