La Muzeul Brăilei – mai aproape de Eminescu: expoziţii, “Luceafărul” editat de Istros, seminar, film vechi de 100 de ani


Cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, vineri, 15 ianuarie, la sediul Muzeului Brăilei s-au reunit iubitori ai culturii, elevi şi cadre didactice, onorând invitaţia (transmisă prin intermediul Dianei Coşarcă de la Servicul Relaţii Publice din cadrul Muzeului) organizatorilor – Muzeul brăilean în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti şi Muzeul Literaturii Române Iaşi – de a asista la câteva evenimente deosebite.

 Unul dintre ele s-a consumat în holul de la intrare, la parter, acolo unde s-au vernisat expoziţiile “Ecoul marilor prietenii” şi “Eminescu văzut de mari graficieni ai lumii”.  Prima expoziţie, organizată cu sprijinul Muzeului Literaturii Iaşi, aduce la Brăila obiecte şi documente care au legătură directă cu viaţa şi biografia lui Eminescu, dar care provin din casele unor oameni care au avut diverse legături – prietenie, amiciţie – cu poetul. Şi prof. Viorel Botea – inspectorul şcolar general al ISJ Brăila – a onorat invitaţia la manifestare, dând astfel semnalul către întreaga suflare şcolărească pentru un interes crescut în materie de cultură şi artă, domenii necesare în viaţa oricărui om care se respectă.

Importanţa acestor obiecte cu rol memorialistic – aduse de la Muzeul “Pogor”, de la Bojdeuca lui Creangă şi de la Muzeul “Eminescu” – a fost subliniată de Anca Buzea. Fiecare obiect merită un timp special petrecut în faţa lui: ca să ne imaginăm cum era în mâinile Poetului, cu ce sentimente l-a păstrat cel care i-a fost aproape în anumite perioade ale vieţii. Sunt şi obiecte care au aparţinut Veronicăi Micle – veşnic iubita lui Eminescu în filele istoriei.

 Cea de-a doua expoziţie este o selecţie din lucrările care stau la baza lucrării “Istoria literaturii române desenate de mari graficieni ai lumii” de Nicolae Ioniţă, iniţiatorul şi autorul acestei cărţi. Dumnealui a prezentat expoziţia împreună cu Lucian Chişu – brăileanul care în prezent conduce Muzeul Literaturii Române din capitală. Desenele sunt extreme de atractive, multe seamănă mai degrabă cu caricaturile, dar fiecare poartă semnătură celebră, aşa că merită din plin atenţia publicului. Volumul menţionat cuprinde portretelor ale lui Eminescu realizate de 300 de artişti din 74 de ţări.

 Un alt moment al manifestării aniversare a fost simpozionul “Mihai Eminescu – 160 ani de la naştere”, el desfăşurându-se în sala cu pian de la etaj. Moderator a fost Zamfir Bălan – director adjunct al Muzeului brăilean – acelaşi care a îngrijit volumul “Luceafărul” de Eminescu, editat la Istros cu acest prilej, în care este reprodus textul poemului din revista brăileană “Dunărea” din 25 iulie 1883 – o carte care nu trebuie să lipsească din biblioteca niciunui împătimit de poezie.

Prima intervenţie a aparţinut lui Ion Cristescu (foto deasupra, de la stânga: Ionel Cândea, Zamfir Bălan, Lucian Chişu, Ion Cristescu)– muzeograf la Muzeul Literaturii Bucureşti – care a prezentat lucrarea colegului său (care nu a putut fi prezent) Nicolae Georgescu “Al. Djuvara, un accident în eminescoplogie” şi în care se face referire la amănunte din istoria literaturii şi la Al. Djuvara – cel care s-a preocupat în veacul al XIX-lea de reproducerea Luceafărului în revista brăielană “Dunărea”. S-a putut astfel sublinia că mulţi cercetători se pot înşela, necercetând cu atenţie sau necunoscând amănunte din biografiile autorilor – cum se întâmplă şi în cazul lui Eminescu – şi de aici apar o serie de comentarii care se cer, peste timp, corectate.

 Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei – a prezentat date din “Cronica familiei Djuvara”, o familie de aromâni – şi nu de greci, cum greşit s-a transmis, se pare chiar de la cuvintele lui Eminescu (descoperite într-o scrisoare) – care are contribuiţii importante la istoria locului şi nu numai, familie care va avea însă la un moment dat şi înrudire cu grecii. Un urmaş al acestei familii este apreciatul istoric Neagu Djuvara. Datele pe care le-a prezenta Ionel Cândea (şi care vor fi publicate în “Analele Brăilei”) provin însă dintr-o scrisoare aparţiând unui alt urmaş al familiei, Constantin al III-lea Portocală, trăitor la Paris, care a răspuns chestionarului transmis de Camelia Hristian – coordonatoare a Proiectului “Un grec, doi greci, trei greci” pe care Muzeul Brăilei l-a derulat cu sprijin financiar de la Adminstraţia Fondului Cultural Naţional, având partener Comunitatea Elenă din Brăila.

 

 

Cu această ocazie, am putut afla că una din casele situate în faţa Bisericii “Sf. Nicolae” este ridicată de familia Djuvara (n. aut. Şi ar putea fi un excelent muzeu privat dacă ar putea ajunge din nou în proprietatea adevăraţilor moştenitori, reluând o tradiţie minunată a făuritorilor de istorie – cum a  fost cazul brăileanului Anastase Simu, iniţitatorul înfiinţării Muzeului de istorie din capitală, sau a fraţilor Mincu – de asemenea cu multiple legături la Brăila…)

 Profesorul brăilean şi publicistul Viorel Mortu a dorit să aibă o contribuţie în simpozion, referindu-se la “o criză a eminescianismului”. Viorel Mortu a sugerat că se observă o încetinire a ritmului de editare a unor volume închinate Poetului şi chiar o apatie generală în apropierea de Eminescu. “Doar în Şcoală se mai păstrează o redută eminesciană”, a afirmat cadrul didactic, uitând se pare că tinerii nu citesc decât strict din manual şi foarte puţini se apleacă serios asupra volumelor în integralitatea lor.

Şi profesorul brăilean Gheorghe Calotă, un împătimit de Eminescu, a dorti să ia cuvântul, mai ales că erau de faţă atât de mulţi elevi. Pe ei i-a invitat în primul rând să emargă în Grădina Mare, acolo unde în urmă de 20 de ani, exact pe 15 ianuarie, a fost amplasată statuia lui Eminescu realizată de Dumitru Pasima – şi care a fost plătită de organele de conducere ale municipalităţii acelui an, după cum a menţionat Ion Budeş, fost conducător al organismului cultural judeţean din acel moment.

Ca unul care a contribuit din plin la organizare – şi chiar a dorit să fie neapărat prezent la Brăila, locul natal al lui Perpessicius, cel care ni l-a dăruit de-a binelea pe Eminescu – Lucian Chişu (foto mai sus) a avut, de asemenea, o intervenţie în seminar, aceasta fiind în principal referitoare la ediţiile străine din opera Poetului.  Lucian Chişu a dat exemple din diferite spaţii culturale, cum ar fi cel maghiar – beneficiind de o excelentă traducere a poemelor eminesciene – sau nemţesc, italian şi franţuzesc, unde receptarea operei lui Eminescu este în balanţă cu traducerea şi calitatea acesteia, dar şi cu modul cum s-a făcut prezentarea în genere a volumelor şi a biografiei poetului. Se pare, astfel, că abia de acum încolo să se reuşească mai bine demersul, ţinându-se cont şi de multiplele cercetări asupra operei – din ce în ce mai dezvăluită publicului, numai anul trecut fiind aduse la lumină o nouă serie de manuscrise – dar şi de aprofundări ale biografiei.

O surpriză pregătită auditoriului – prezentarea peliculei intitulate “Eminescu, Veronica, Creangă” realizată de Casa de filme “Pathe” în 1914 (!) – nu a reuşit să aducă prea multă bucurie, date fiind condiţiile… de vizibilitate (era pra multă lumină în sala muzeală!). dar o copie a acestui film a rămas la Muzeul Brăilei, aşa că se pot organiza vizionări de-acum încolo în condiţii propice.

Nu în ultimul rând trebuie menţionat faptul că la Casa Memorială “Dumitru Panaitescu Perpessicius” a fost amenajată o expoziţie specială, dedicată aniversării eminesciene, unde Elena Ilie – şef Secţie Memoriale la Muzeul Brăilei – şi colegele sale aşteaptă pe iubitorii de poezie, de cultură, în zilele următoare.

Un gând despre „La Muzeul Brăilei – mai aproape de Eminescu: expoziţii, “Luceafărul” editat de Istros, seminar, film vechi de 100 de ani”

  1. Armanda, esti tare! Pacat ca asemenea articole nu mai avem posibilitatea sa le citim in presa brailena. Monicutza, esti pe faza?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.