Brăila – 642 ani de atestare documentară, o sărbătoare punctată cum se cuvine la Muzeu


Conform unei frumoase tradiţii de la care instituţia muzeală brăileană nu se sustrage – ba, fiind, de altfel, singura consecventă în organizarea unui atare eveniment – în 20 ianuarie la Muzeul Brăilei a avut loc o activitate menită să puncteze cum se cuvine împlinirea a 642 ani de atestare documentară a urbei. Astfel că adevărata zi a municipiului Brăila se configurează ca un moment de o solemnitate şi o greutate istorică deosebite, una din secvenţe fiind lansarea publicaţiei unice “Brăila 642” – număr editat de Muzeul Brăilei, la 20 ianuarie 2010, cu prilejul Zilei municipiului Brăila, cum stă scris pe frontispiciul acestui ziar, şi el o tradiţie a instituţiei gazdă.

Poate că şi vremea, prea friguroasă, a făcut ca publicul să nu fie prezent în număr mare – cu toate că şi în ani din urmă situaţia a fost asemenănătoare… – dar organizatorii nu şi-au precupeţit efortul, iar discursurile au fost la aceleaşi cote de exigenţă şi profesionalism la care ne-am fi aşteptat şi dacă în sala consacrată de la etajul sediul muzeal ar fi fost în asistenţă iluştrii oameni de cultură, politici, din presă sau din administraţie…

Primul moment a fost oficiat de Zamfir Bălan, directorul adjunct al Muzeului prezentând în detaliu publicaţia “Brăila 642” – şi fiind oferită gratuit, puteţi să solicitaţi acest număr interesant angajaţilor instituţiei şi în aceste zile. Din cuprins, am să spicuiesc în primul rând “In memoriam Michaela Cristiana Cândea (28 decembrie 1948 – 6 decembrie 2009)” – un text semnat Nicolae Onea în cinstea colegei de la secţia Ştiinţele naturii care şi-a onorat profesia cu talent, modestie şi dragoste şi care, între altele, a schiţat un proiect privind amenajarea la Brăila a unei Grădini Botanice (poate că cineva îi va continua demersurile… ar merita!). Alte materiale din ziarul aniversar: “Vitrina cu cărţi” – apariţiile 2009 la Editura Istros a Muzeului, “Panait Istrati – 125 de ani de la naştere” – o retrospectivă a evenimentelor dedicate aniversării marelui scriitor realizată de Zamfir Bălan, “Cronica evenimentelor” la secţia Memoriale – text semnat de Elena Ilie, şeful Secţiei, în care sunt prezentate în principal activităţi cu elevi desfăşurate la Casa “Perpessicius”, “Secţia arheologie în anul 2009” cu subtitlul “Cercetare, valorificare ştiinţifică şi culturală” şi “Cercetări arheologice preventive întreprinse de Muzeul Brăilei pe teritoriul municipiului şi judeţului Brăila” – texte aparţinând istoricului arheolog Stănică Pandrea, “Descoperiri arheologice în situl arheologic Brăiliţa – Campania 2009” – text semnat de Viorel Stoian şi Stănică Pandrea. Publicaţia cuprinde şi texte semnificative pentru prezentarea activităţii secţiei Istorie – semnate de Maria Stoica Vrabie, dar şi pentru activitatea secţiei Etnografie – în prezentarea oferită de Gabriela Cloşcă şi Brânduşa Ilie. De asemenea, ziarul cuprinde şi o pagină realizată de Maria Stoica – şef Secţie Artă – cu un portret Octav Angheluţă (3 mai 1904 – 17 noiembrie 1978) artist plastic născut la Brăila căruia şi Muzeul municipiului Bucureşti i-a realizat recent o retrospectivă, dar şi un album, textul “Aniversare” despre Theodor Şerbănescu (1839 – 1901, membru al Societăţii Junimea la 1868, membru corespondent al Academiei Române, <personalitate implicată în viaţa culturală a Brăilei de la sfârşitul secolului XX>). Despre Proiectul “Un Grec, Doi greci, Trei Greci… Brăila” – derulat de Muzeu în parteneriat cu Consiliul Judeţean şi Comunitatea Elenă Brăila, cu finanţare AFCN – consemnează Camelia Hristian, cea care a fost şi coordonator de proiect, dar şi sufletul întregului demers de a atrage cât mai multe colaborări în rescrierea poveştii comunităţii greceşti de pe melagurile brăilene (demers care a dat naştere Centrului Diversităţii Culturale unde puteţi să găsiţi toate informaţiile culese pe parcursul derulării proiectului – mai multe la https://brailachirei.wordpress.com/2009/11/01/lansarea-proiectului-%e2%80%9eun-grec-doi-greci-trei-greci-braila%e2%80%9d-la-muzeu-%e2%80%93-o-bucurie-a-intregii-societati/ ).

Am lăsat special la urmă, pentru că doresc să citez amplu din text, introducerea lui Ionel Cândea la ziarul aniversar sub semnul “Un brăilean între local, naţional şi universal”. Intrigat de faptul că însuşi criticul Nicolae Manolescu – preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – îl minimalizează pe Panait Istrati, directorul Muzeului brăilean consemnează următoarele idei: “Am citit de curând şi punctul de vedere al domniei sale în legătură cu identitatea naţională şi mi-am amintit, vrând-nevrând, de o altă sancţiune aplicată de autorul recentei Istorii critice a literaturii române, atât de aşteptată, unui mare scriitor roman – cel mai tradus dincolo de fruntarii – Panait Istrati. Ei bine, europeanul, universalul Panait Istrati care a împlinit, tot în 2009, venerabila vârstă de 125 ani de la naştere, figurează la amintita contribuţie, nici mai mult nici mai puţin decât cu într-o listă a <scriitorilor de dicţionar>. De ce? Nu este un scriitor suficient de roman? Sau nu este un scriitor suficient de european? Sau, cine ştie, poate Panait Istrati nu a fost un dizident authentic? Este foarte greu, dacă nu imposibil, să înţelegi o astfel de abordare la începutul mileniului trei, uitând din capul locului faptul că Panait Istrati însuşi spune răspicat că este şi ţine să fie socotit scriitor roman. Dacă George Călinescu i-a refuzat, în Istoria lui, un astfel de statut, socotind că marele brăilean aparţine literaturii române franceze, Panait Istrati merita o justă apreciere acum, când lucrurile s-au limpezit în ceea ce priveşte tumultoasa sa viaţă de scriitor implicat profund implicat politic”.

Al doilea moment al sărbătorii a fost reprezentat de lansarea volumului omagial “Studia varia in honorem. Professoris Ştefan Ştefănescu Octogenarii”, o colaborare Cristian Luca şi Ionel Cândea apărută sub egida Editurii Academiei Române şi a Muzeului Brăilei, Editurii Istros. După cum a subliniat Ionel Cândea – în lipsa altor invitaţi care nu au putut sosi din pricina vremii, asemenea şi ilustrului omagiat – volumul este o întreprindere necesară ce adună între coperţi un portret al lui Ştefan Ştefănescu – membru al Academiei Române – realizat de Victor Spinei, o listă de studii, articole şi alte publicaţii ştiinţifice realizate de chiar personalitatea omagiată, discursul de recepţie al academicianului rostit (abia…) la 5 februarie 2009, în buna tradiţie academică (ştearsă din calendarul evenimentelor de gen de către reprezentanţii odiosului – n. aut. aici termenul chiar are conotaţii… reale! – regim comunist), răspunsul la acest discurs aparţinând acad. Camil Mureşan, precum şi 44 de studii de istorie medievală, premodernă şi din domeniul economic semnate de tot atâţia colaboratori ai academicianului Ştefănescu. Dintr-un al 45-lea studiu, semnat de Mihai Maxim – conducător al Institului “D. Cantemir” de la Istanbul, a citat Ionel Cândea în faţa auditoriului, întrucât textul nu a putut ajunge în timp util la tipar. Şi ca orice lucrare de specialitate care se respectă, volumul cuprinde o mulţime de note, iar textele au şi rezumat în limba engleză.

Dacă mai spun şi că textul discursului de recepţie al acad. Ştefan Ştefănescu se derulează sub genericul “Românii – <latinii Orientului> – şi conştiinţa europeană în secolul al XVI-lea”, cred că v-am făcut curioşi suficient cât să cereţi volumul la librăria Istros sau la Muzeu pentru a-l avea în biblioteca personală.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.