“Brăila – 642” sau elevi serbându-şi oraşul: activitate la Muzeu cu Şcolile nr. 22, “Gh. Naum” şi “Eminescu”

Data de 23 ianuarie este înscrisă în Proiectului educaţional judeţean „Brăila de ieri si de azi” ca momentul de activitate sub genericul „Brăila – 642” – închinată aniversarii a 642 de ani de atestare documentară a oraşului Brăila. Cum era şi firesc, organizatorii s-au gândit că cel mai bun loc de desfăşurare este Muzeul Brăilei, aşa că muzeograful Adrian trifan – reprezentant al secţiei Istorie – a fost gazdă tinerilor învăţăcei şi a dascălilor prof. Maria Chiriţă, prof. Ingrid Ciuc – Şcoala „Gh. Naum”, prof. Otilia Teodoru de la Şcoala nr. 22, prof. Finiţa Benescu de la Şcoala „Mihai Eminescu”.

 După introducerea în atmosfera de sărbătoare realizată de prof. Maria Magdalena Chiriţă, elevi şi profesori s-au bucurat de vizionarea filmului „Mica Europa”, o producţie a instituţiei muzeale realizată de Martha G. Mameliuc în colaborare cu Ionel Cândea – directorul Muzeului. Totodată, Adrian Trifan le-a vorbit celor prezenţi despre evolutia economică a Brăilei îndemnând tânăra generaţie la responsabilitate şi respect pentru a reînvia Brăila începutului de secol XX.

Un grup de eleve de la Scoala „Gh. Naum”, membre a ansamblului „Valurile Dunarii” al Casei de Cultura a municipiului Brăila, filiala „Nedelcu Chercea”, grupare coordonată de Mugurel Anghelescu, au interpretat melodii la mandolina, între ele cântecul „Brăila – Brăila”. Casa de Cultură este partenrră în proiect.

 

A urmat vizitarea Muzeului sub îndrumarea lui Adrian Trifan, prezentare în care s-a pus accent pe elementele de istorie locală.

“Elevii prezenţi au fost foarte impresionaţi de cele aflate, au privit cu vădit interes filmul, au pus întrebări legate de exponatele din Muzeu. Impresia finală: viscolul nu ne-a oprit marţi, 19 ianuarie să desfăşurăm şezatoarea literară – notă, am scris despre ea la https://brailachirei.wordpress.com/2010/01/20/povestea-vorbii-%e2%80%93-sezatoare-la-scoala-%e2%80%9eanton-pann%e2%80%9d/ .- gerul nu ne-a oprit sambată, 23 ianuarie, să aniversăm oraşul, pentru că în sufletele noastre e cald, deschidere şi voinţă. Şi proiectul este abia la inceput!… “, subliniază prof. Maria Magdalena Chiriţă.

 Cu siguranţă cei care au participat la activitate au impresii plăcute şi rămân cu amintiri deosebite, iar elevii – până vor deveni adulţi – îţi vor dezvolta un simţ mai acut al patriotismului. Este necesar acest sentiment; americanii îl amplifică într-un mod mai mult decât eficient – dacă aţi observat, au o întreagă “armată” de propagandă, mai cu seamă în lumea cinematografică, în media… lor nu le e ruşine cu patriotismul, dar nouă da… Oare de ce? Este o întrebare la care trebuie să răspundă profesorii, şi părinţii, pentru ca în ţara noastră lucruile să meargă spre mai bine.

Să mai râdem… (hm! dacă putem)

Cele 7 minuni ale comunismului:

 1. Toţi aveau de lucru;
2. Deşi toţi aveau de lucru, nimeni nu muncea ;
3. Deşi nimeni nu muncea, planul se făcea ;
4. Deşi planul se făcea, nimic nu se găsea ;
5. Deşi nimic nu se găsea, toţi aveau;
6. Deşi aveau, toţi furau;
7. Deşi toţi furau…. nimic nu lipsea !

 De ce nu ne-o fi plăcut?!?

Sărbătoarea dedicată Micii Uniri i-a reunit pe brăileni, mici şi mari

Chiar au dansat “Hora unirii”, duminică, 24 ianuarie,  brăileni simpli şi reprezentanţi ai autorităţilor, într-un elan care nu a ţinut cont de partide politice, de criză sau de gerul neaşteptat. Dar mai întâi a fost o plimbare, sâmbătă, 23 ianuarie, cu Tramvaiul Timpului (garnitura din “colecţia” SC Braicar SA cu o vechime şi o valoare muzeală deosebită, de fabricaţie austriacă, renovată prin grija angajaţilor Braicar la sugestia directorului Cornel Săndulescu). Călătoria a fost gratuită, iar traseul a cuprins zonele Depou Vidin – Bulevardul independenţei – bariera Călăraşilor – Depou Radu Negru.

 Duminică, în cinstea Unirii (Mica Unire) de acum 151 de ani în urmă s-a desfăşurat un spectacol la Casa Tineretului. Din program: intonarea Imnul de Stat al României „Deşteaptă-te Române” şi a altor piese de către Corala feminină a Centrului de Creaţie; evocare a momentului 24 ianuarie 1859 de către prefectul judeţului – Dumitru Popa; prezentarea şi vizionarea filmului documentar „Pe urmele Unirii la Brăila” realizat de Muzeul Brăilei;  colaj de versuri în interrpeatrea unor elevi de la Şcoala „Vasile Alecsandri”; colaj de versuri în interpretarea unor elevi de la Şcoala „Al. I Cuza”; actriţa Wanessa Radu interpretând piesa „Maluri de Prut” pe versuri Adrian Păunescu, muzica Doina şi Ion Aldea Teodorovici. De asemenea, au fost şi tineri şi tinere îmbrăcaţi în costume de epocă; ei au oferit participanţilor însemne cu tricolorul.

În Piaţa Independenţei s-au depus flori la statuia principelui Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii. În imagine, depun flori viceprimarul Doiniţa Ciocan, Florin Mija – vicepreşedinte CJ – şi Nicu Filote  – secretarul CJ.

De asemenea, s-a încins hora Unirii. Momentul a fost acompaniat de formaţia de muzică populară şi de solişti de la Casa de Cultură a municipiului. În Imagine, primarul Aurel Gabriel Simionescu, Gheorghe Bunea Stancu – preşedintele CJ – împreună cu brăileni.

Programul a fost organizat de Prefectura judeţului Brăila, Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Brăila şi Consiliul Local Municipal Brăila, având colaboratori de la Teatrul “Maria Filotti”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Brăilei, Şcolile “Alecsandri” şi “Al. I. Cuza”.

  Comentariile brăilenilor care au înfruntat frigul, dar şi-au încâlzit inimile, au fost exact în tonul frazei acesteia: “Ne bucură atenţia autorităţilor pentru aceste aniversări… Ne dorim să fie ceva mai atenţi la oamenii de astăzi, şi pentru noi ar trebui să facă mai mult decât să ne invite să sărbătorim eveniemnte de demult” sau “Nu e rău, mai dăm puţină educaţie tineretului, că prea se uită mult la televizor şi nu vede nimica bun nici pe stradă…”.

„Tsamuris & Friends Reloaded” sau Când artiştii plastici coboară în… public

Ne-am obişnuit ca o manifestare de artă plastică să fie mai degrabă o interacţiune unilaterală lucrări – public, în sensul că reprezentările artistice vin cu mesajul din partea artistului şi privitorii le admiră sau le critică. Altfel spus, dialogul artelor se reduce în cea mai mare parte a vremii doar la o tatonare, şi numai cei cu adevărat interesaţi de gen – din public – găsesc toate elementele caracteristice, având şanse reale să se apropie mai mult de sensul pe care l-a imprimat artistul lucrărilor.

Tocmai pentru a mai remedia acest neajuns, al unui „dialog” sec , de fapt un fals dialog câtă vreme publicul nu se interesează cu adevărat de artist şi de operă, ci se mulţumeşte doar să arunce câte un ochi pe fereasta inspiraţiei artistice, a fost dezvoltată manifestarea „Tsamuris & Friends Reloaded”, iniţiată de Traian Ţamuris şi la care şi-au adus contribuţia colegii din domeniul artelor plastice Lucian Constantin, Nicoleta Olteanu şi Ionuţ Kheles, cu alte cuvinte Grupul „Maxi” care a ales un pub – „Kalos Kai” pub din municipiul Brăila – pentru a relaţiona cu reprezentanţii publicului.

Foto: Traian Ţamuris, în plin proces creator

Pentru a da mai multă… coloratură evenimentului, artiştii din Grupul „Maxi” au ales să fie apropiaţi şi de muzică, aşa că au invitat membrii Formaţiei „Folk Kings” – Ionel Ene şi Vali Maxim – să acompanieze, primul la chitară şi mandolină, celălalt la vioară şi chitară, discursul plastic.

Foto: acelaşi Traian, „maestru” de ceremonii lângă instrumentişti 

Aşa că cei patru artişti au pregătit în faţa publicului întreaga suprafaţă desemnată spre a deveni lucrare finală; mai mult decât atât, au invitat pe privitori să li se alăture în demersul creator, oferindu-le lut pentru modelat şi pensule, culori. Din loc în loc, atârnau sticle – simple recipiente atârnate de sfori, -care au devenit la final obiecte decorative, unele extrem de interesante, purtând amprenta unor artişti plastici consacraţi care au ţinut să răspundă pozitiv invitaţiei lui Traian Ţamuris, i-am numit astfel pe Gheorghe Mosorescu – preşedintele Filialei Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici din România – şi pe Hugo Mărăcineanu.

Foto: echipa „Maxi” în acţiune…

Un fel de a vibra la unison – o „baie de spirit”

 Traian Ţamuriş, despre manifestare: „În primul rând se pune problema de concept, care porneşte de la ideea că fiecare dintre noi este capătul unui lanţ cromozomial infinit care vine din zone pe care nu le cunoaştem şi ajungem noi, ca o rezultantă. Am făcut manifestarea asta, fără niciun fel de pretenţii, doar în intenţia de a vibra cu alte capete de cromozomi, să-i fac pe toţi să vibreze alături de mine, dacă se poate la aceeaşi intensitate, dacă nu, măcar atât cât se poate pentru că e clar că între noi au fost diferenţe de stil, de gusturi, diferenţe anatomice, de stare ş.a.m.d. Poate că unul a vibrat mai mult decât altul care a lucrat, dar a stat deoparte şi a privit, a pus o barieră, şi-a cenzurat pornirile, în dorinţa doar de a simţi. Am adus aici, pe lângă lut şi culori, obiecte din realitatea cotidiană – o carcasă de calculator, tastatură, sticle etc. – care au un sens conţinut pentru că le foloseşti zi de zi, dar care de multe ori îşi pierd tocmai prin uzul extrem acest conţinut. Au rezultat, după ce s-a modelat, s-a colorat – n.aut. … cu mult galben şi turcoaz – forme pure de exprimare. Nu a stat nimeni să facă detalii anatomice, să-şi exprime crezuri sau cunoştinţele artistice, pur şi simplu a fost o baie de spirit”.

Foto: grupul „Maxi” ciocnind un „pahar” nu doar pentru a-i ura „La mulţi ani” lui Traian, ci şi pentru o lungă şi rodnică prietenie artistică  

Dacă pe Traian l-am rugat să rezume ideea manifestării – pentru că, de fapt, a fost nu doar iniţiatorul întâlnirii ci şi sărbătoritul ei, fiind ziua sa de naştere… ca şi la prima acţiune a Grupului „Maxi” –, pe Lucian Constantin, a cărui activitate se desfăşoară destul de mult la clasă, cu elevii, l-am invitat să nuanţeze un răspuns la întrebarea „Ce ar trebui să semnifice această întâlnire?”.

Lucian: „Acţiunea trebuie privită ca o poveste, ca o lectură între prezent, trecut şi viitor.  Lucrurile sunt corelate între acţiuni simple, mărunte – a modela, a picta, a colabora şi a lega muzica de fenomenul pictural – sunt lucruri fireşti, normale într-o comunitate mică. Comunitatea asta a noastră a trecut deja peste partea cu <a fi mică>… Lucrurile din stradă îmi dovedesc altceva;  e o discrepanţă între partea creativă şi partea consumabilă a creativităţii.  Legătura dintre acestea şi faptul că acţiuni similare se pot întâmpla şi pe viitor e la îndemâna fiecăruia dintre noi. Eu cred că şi autorităţile, prin implicare mai serioasă, pot face ca lucrul ăsta să devină mult mai real, mult mai palpabil decât la momentul actual. Datoria noastră, a artiştilor plastici, mai ales a celor tineri dar nu în mod special, ci şi a celor maturi, care ne-au învăţat, este să facem cât putem mai mult şi acţiunile noastre cred că sunt benefice în orice context. Sper ca fiecare acţiune a grupul <Maxi> să fie percepută nu ca o acţiune de rebeli, de detaşare sau de revoltă, ci ca o acţiune normală, firească şi constructivă”.

Foto: Lucian, retuşând creaţiile din lut

Şi după părerea mea – n.aut. Subsemnata, Armanda Filipine… – la manifestări similare viitoare ar fi de dorit să participe mai mulţi tineri, pentru că ei au deschise mai mult căile de percepţie a noului în artă, a mesajelor estetice, a frumosului sau urâtului artistic, a esenţelor – chiar dacă aparenţele spun altceva…

Pe Traian Ţamuris – l-am mai prezentat la https://brailachirei.wordpress.com/2009/12/18/expozitie-inedita-a-grupului-%e2%80%9cmaxi%e2%80%9d-la-%e2%80%9cbella-italia/ si la  https://brailachirei.wordpress.com/2009/12/20/galeriile-de-arta-sub-%e2%80%9easediul%e2%80%9d-splenditului-salon-anual-al-artistilor-profesionisti-braileni/ .

De asemenea, aveţi amănunte despre invitaţia la acest eveniment la  https://brailachirei.wordpress.com/2010/01/22/invitatie-la-tsamuris-friends-reloaded/