Şcoala cu clasele I-VIII “Anton Pann” desfăşoară activităţi de educaţie interculturală în cadrul opţionalului cu acelaşi nume, scopul acestora fiind de încurajare a dialogului intercultural şi, evident, de a produce astfel un climat de încredere şi prietenie între reprezentanţii etniei ţiganilor – şcoala are mulţi astfel de elevi – şi cei ai majorităţii.
Una dintre aceste activităţile educaţionale are loc sâmbătă, 20 februarie, începând cu ora 10.30, mai precis a doua editie a Concursului “De la robie la emancipare” desfăşurat în parteneriat cu Asociaţia Partida Romilor “Pro-Europa” cu ocazia implinirii a 154 de ani de la Dezrobirea rromilor. Competiţia presupune cunoştinţe despre istoria rromilor. Principalii organizatori sunt profesoarele Gina Anton şi Nicoleta Bajno, iar competiţia se va derula sub coordonarea profesoarei Cici Mihaela Bolovan – directorul Şcolii “A. Pann”.
Participă echipe formate din 6 elevi (3 rromi, 3 nerromi) de la Şcoala cu clasele I-VIII “Anton Pann”, Şcoala cu clasele I-VIII “Gheorghe Naum”, Scoala cu clasele I-VIII nr. 5 din municipiul Brăila, dar şi de la unităţi din judeţ – Şcolile Şuteşti, Viziru, Gradiştea, Vişani, Lanurile, Valea Canepii.
După cum precizează organizatorii, activitatea se va încheia cu prezentarea scenetei “Fraţi de cruce (Ratesqe phrala)”, care a fost reprezentată şi la Concursului “Diversitatea – o şansă în plus pentru viitor” unde şcoala gazdă a obţinut locul al II-lea la faza naţională pe regiuni.
Şi până la urmă… suntem sau nu toleranţi ?
Ne aşteptăm ca tinerii să fie cuminţi, corecţi, serioşi şi uităm de multe ori – dacă nu suntem atenţi şi nu-i educăm în acest spirit – că ei ne copie atitudinile şi comportamentul şi… sunt aşa cum nu ne place, dar aşa cum sunt adulţii, cum e societatea… În fond, problema e veche şi are legătură cumva şi cu schimbul de generaţii. Dar aici nu e vorba neapărat de generaţii, ci de etnii, de rasism şi toleranţă. Şi în această privinţă, orice s-ar spune, noi, românii, suntem puţin atipici: vorbim mult despre egalitate de şanse, avem şi chiar şi câteva programe guvernamentale, dar suntem mai ales resentimentari şi intoleranţi, chiar rasişti.
Cum aşa ? Nu ştiu, dar este evident: în presă apar frecvent trimiteri încă din titlu la legături între infractori şi etnia ţigănească (oricât de mult doresc unii să se numească romi… ca să se confunde cu românii… nu e corect din punct de vedere moral şi cei cu adevărat educaţi nici nu-şi spun astfel), iar în conversaţie, atunci când trebuie să dăm exemple negative, le dăm imediat pe cele cu ţiganii care preferă să fure sau să cerşească decât să muncească. Este adevărat şi că ei, ţiganii, ca reprezentanţi ai uneia dintre cele mai libertine etnii, au preferat să profite repede de libertatea de mişcare de după 1989 şi de aici s-a ajuns şi al confunzia, pe care unii dintre capii lor au dorit să o menţină (tot scrie RO ca prescurtare pe autoturisme…), de a se vorbi peste hotare de români ca despre nişte hoţi, traficanţi de carne vie…
Acuma să nu ne credem nici “buricul pământului”; fiecare pădure are uscăturile ei. Dar trebuie să şi recunoaştem că, majoritar, ţiganii nu sunt hoţi şi cerşetori, la fel cum nici majoritatea românilor nu este hoaţă şi mincinoasă. Sunt oameni între oameni, iar între ţigani cunosc destui care s-au ridicat prin educaţie şi bun simţ – atenţie, nu am spus prin bogăţie materială… – pe o treaptă superioară multor majoritari (români!), ceea ce le face cinste! Ba chiar am scris şi despre tineri, liceeni, care s-au evidenţiat în diverse competiţii naţionale, semn că se poate şi altfel decât ne tot catalogăm unii pe alţii!
Ce vreau, de fapt, să subliniez? Că activităţi precum concursul de la Şcoala “Pann” are un rol important în schimbarea mentalităţii, dacă este promovat cum se cuvine în alte şcoli şi în familii, în societate în general. Dacă participă ca sponsori – exemplu: să se ofere premii copiilor competitori – firme de prestigiu din urbe, care să dea un semnal pozitiv, aşa cum a dat recent ministrul educaţiei, Funeriu, când a plecat la semnarea acordului european pentru cercetare cu un elev olimpic… (cel puţin aşa a declarat la Radio Cultural).
Şi poate aşa nu vom fi atât de intoleranţi, poate aşa vor fi angajaţi mai mulţi ţigani – chiar dacă la bursele de locuri de muncă se spune că vin puţini doritori, noi ştim că atunci când doreşte să se angajeze, un minoritar întâmpină multe refuzuri…
BRAILA CHIREI 