“Izvorul Tămădurii”- prilej de pelerinaj la Biserica „Buna vestire” Greacă

     În Săptămâna Luminată, vinerea, creştinii ortodocşi serbează „Izvorul Tămăduirii” întru cinstirea Maicii Domnului, Sfânta Fecioară Maria arătându-i (în secolul V) împăratului Leon un izvor cu apă vindecătoare în apropierea cetăţii Constantinopol; cu apa de aici s-a vindecat un orb şi pe acel loc s-a clădit o biserică. De aici provine tradiţia agheasmei, iar credincioşii cu inima (nu cu vorba…) ştiu că această apă – sfinţită în ziua Izvorului Tămăduirii – are puteri miraculoase, îmbunătăţită fiind şi cu puterea credinţei.

      Cu atât mai mult ajutorul este minunat şi plin de har de la Dumnezeu, Fiul Său cel răstignit şi Maica Sa Cea plină de daruri, atunci când izvorul de unde se ia apa pentru agheasmă este la rândul lui binecuvântat – la fel ca cel care izvorăşte (descoperit încă de la săparea temeliei, în a doua jumătate a secolului XIX) de sub sfântul altar al Bisericii “Buna vestire” Greacă din centrul municipiului Brăila. Aici vin pelerini din toată ţara, ba chiar şi din străinătate.

      Oamenii stau la un rând care înconjoară superba biserica – o construcţie impunătoare, pe care o datorăm unui grup de inimoşi etnici greci (Pe faţada unde se găseşte izvorul este inscripţia: „Comunitatea Greacă din Brăila a aşezat piatra de temelie a Bisericii Greceşti Buna Vestire la 8 Septembrie 1863”) – şi nu le pasă că plouă, că e noapte… Unii stau câteva zile la coadă. Anul acesta a fost bine, că vremea a fost bună, a ţinut parcă cu creştinii, în alţi ani a fost frig, a plouat. Pelerinilor călători le-a fost ajutor Comitetul parohial “Buna vestire”, primind hrană de la cantina aprohială – spaţiu de unde şi săracii parohiei au partea lor, preoţii Filip Nicolescu-Veselu şi Dumitru Creţu având grijă ca toate lucrurile să decurgă conform regulilor canonice şi ale bunului creştin. Jandarmii şi poliţiştii comunitari au ajutat la păstrarea bunei rânduieli.

        Ca de fiecare dată, întro bună tradiţie a ultimilor ani, Înaltpreasfinţia Sa dr. Casian Crăciun – episcopul “Dunării de Jos” – a oficiat Sfânta Liturghie şi a condus slujba de sfinţire a agheasmei. La eveniment a fost prezent, conform aceleiaşi tradiţii, sobor de preoţi în frunte cu Părintele Protopop Gheorghe Marinescu al Protoieriei Brăila. Mulţimea de la coada din curtea şi din jurul sfântului lăcaş a primit botezul cu apa sfinţită direct de la IPS Casian, ceea ce a sdus multă bucurie credinioşilor.  

    Expoziţia „Lumină din lumină”

     Tot de Izvorul Tămădurii, vineri – 9 aprilie, s-a deschis „Lumină din lumină” la Teatrul „Maria Filotti” (TMF), expoziţie tradiţională cu flori şi aranjamente florale, cu produse pascale – cozonaci, ouă roşii, dar şi cu ouă încondeiate şi icoane. La vernisajul expoziţiei a fost prezent şi IPS Casian, dar şi Aurel Gabriel Simionescu – primarul municipiului Brăila (instituţie organizatoare a evenimentului), Sorin Eugen Boşneag şi Doru Damian – consilieri locali din partea Partidului Social Democrat, Dumitru Hahui – director adjunct la Poliţia comunitară, Rodica Antonescu – director interimar TMF, Părintele Protopop Marinescu, preot Florin Grecu – inspector şcolar de religie, prof. Ionel Filip – director adjunct la Liceul de Artă „Hariclea Darclee”, prof. Emilia Meiroşu – directorul Şcolii „Fănuş Neagu”.

         Organizatorii au aşezat, parcă strategic, chiar la intrare o masă plină cu bunătăţi, cozonaci plăcut mirositori şi ouă roşii, parte de expoziţie realizată cu sprijinul firmelor Matteo şi Cool Chocolate. În preajma lor au fost expuse icoane pe sticlă şi lemn, dar şi ouă încondeiate, lucrate de elevi ai Liceului „Darclee” sub îndrumarea profesoarei artist plastic Elisabeta Volcu. De asemenea, o altă parte importantă din expoziţie este reprezentată de panourile cu icoane – majoritatea realizate în stilul canonic, bizantin.

        Icoanele aparţin artiştilor plastici profesionişti dar şi unor cadre didactice de specialiate (sper să vă ofer toate numele expozanţilor…): Vasile Gaiţă, Gheorghe Mosorescu, Traian Ţamuris, Florentin Stoian, Florin Mihăilescu, Camelia Mocanu, Elisabeta Volcu, Marian Prundea – are în expoziţie şi tablouri cu subiect floral, Alina Şandra, Florin GabrielCălin, Mihai Lazăr, Geanina Baciu, Mircea Iulian, Ionuţ Toma, Constantin Ichim, Marius Bucur.

       Florile – al căror miros te îmbie să mai stai în expoziţie – sunt din serele Seroplant, iar oăule încondeiate – reprezentând adevărata artă a împodobirii tradiţionale, cu piese din diferite zone ale ţării – din casetele de sticlă fac parte din colecţii ale Muzeului Brăilei şi de la Mănăstirea „Sf. Pantelimon” din staţiunea Lacu Sărat.

       La eveniment au fost prezenţi şi elevi ai Liceului Pedagogic “Perpessicius”, membri ai Corului “Trison” împreună cu prof. Marcica Lupu – coordonator şi dirijor al importantei formaţiuni corale brăilene (cu un palamares care face să roşească de invidie alte grupuri similare de profesionişti!). Ei au intepretat câteva piese din repertoriul de gen adecvate cu momentul. 

Şi pentru că s-au spus şi câteva cuvinte la vernisaj, să le auzim:

     Aurel Simionescu: “Încercăm să păstrăm o tradiţei la Brăila în Săptămâna Lumintaă, în holul Teatrului <Maria Filotti>, să oferim lumină, lumină din flori, lumină din icoane, lumină din produsele pascale – ouă, cozonac, lumină din sufletele noastre. Să sperăm că această lumină ne va intra în suflete, în case, ne va face mai buni, şi ne va ajuta să trecem peste momentele care sunt mai puţin plăcute, ne va ajuta să ne bucurăm de clipele pe care ni le oferă anii pe care-i trăim”.

      IPS Casian: “Mulţumim domnule primar pentru această prelungire şi îmbogăţire a tradiţiei pascale care, doar în holul Teatrului <Maria Filotti> poate să adune la un loc suflete luminate pentru a admira miracolul luminii, pe care cel mai bine îl concretizează florile. Florile se ştie că sunt consumatoare de lumină, ca şi oamenii, şi ele sunt izvorâtoare de frumuseţe şi de armonie. Oraşul a cultivat dintotdeauna florile pe care le-a adus în calea trecătorilor, şi ne bucurăm să vedem aicea izvoare de frumuseţe expuse faţă în faţă, ne referim la florile de la serele primăriei şi ne referim la expoziţia de ouă pascale care înveşnicesc aceleaşi culori ale florilor care întrun fel simbolizează şi frumuseţea creaţiei care înverzeşte şi înfloreşte primăvara. Există o înviere a pământului, o înviere a darurilor pământului dintre care florile sunt cele mai frumoase, şi există un împrumut de frumuseţe de la flori la ou, pentru că ouăle ca şi florile sunt semnul vieţii. Ouăle au în ele viaţă, de aceea se şi folosesc la Înviere pentru a confirma bucuria vieţii. Învierea este viaţă, viaţă fără de moarte. De aceea şi oamenii sunt mult mai virtuoşi şi aţi arătat aici cum cooperează slujitorii primăriei de la florile serele municipiului cu maicile de la mănăstirea de la Lacu Sărat şi iată darurile acestei cooperări expuse aicea, în acest centru de cultură. Deci noi aicea unim frumuseţea florilor cu măiestria şi frumuseţea credinţei, de la ouăle împestriţate frumos şi colorate, care se constituie întrun cadru nou al instituţiei culturale care este Teatrul <Maria Filotti>. Să dea Dumnezeu ca toţi cei care v-au ajutat, care au expus aceste argumente ale primăverii, ale Învierii şi ale vieţii înfrumuseţate, să dea Dumnezeu să se răspândească, să intre în sufletele noaste. Să le privim mult, pentru ca ele să rămâne în noi, în toţi cei care avem atâta nevoie de frumuseţe, de armonie şi de cooperare. Prin persoanele prezente aicea şi prin reprezentanţii mass media sigur că această sărbătoare se va prelungi mai mult, spre cei ce vor auzi sau vor vedea şi vor fi invitaţi <Veniţi de luaţi frumuseţe pascală, veniţi de luaţi lumină în frumuseţe, şi în frumuseţe, şi în frumuseţe şi în lumină veniţi de ajutaţi toţi oamenii să intre în împărăţia luminii, a frumuseţii, a armoniei, a bunei voiri şi a păcii în oraşul acesta, în judeţul acesta, în ţara şi în toată lumea noastră. Din toată inima Hristos a Înviat!”

      Şi dacă la sosire IPS Casian a fost întâmpinat cu un frumos buchet de flori, albe, la plecare a primit în dar un pachet dulce. Pe el, Păstorul eparhiei noastre l-a sortit – că doar dar din dar se face Rai… – tinerilor deţinuţi, deoarece urma să se îndrepte înspre Penitenciar să ducă şi acolo harul Izvorului Tămăduirii, iar pe ambalaj chiar a scris o dedicaţie în acest sens. 

Mulţumesc prietenilor pentru imagini, la fel, mulţumiri şi artistului Florentin Stoian.

Anunțuri

Ziua Internaţională a romilor, sărbătorită la Muzeu

     A fost 8 aprilieZiua Internaţională a Romilor – şi chiar dacă majoritatea etnicilor ţigani nu a dat o ceapă degerată, cum se spune prin popor (al nostru, al majoritarilor…, nu al lor…), pentru aceasta, cei care au în atribuţii păstrarea tradiţiilor au încercat să marcheze momentul cum au ştiut mai bine. Şi cum aceasta se putea realiza în plenitutinea ideii în contextul unui domeniu unde asemenea activităţi sunt consacrate prin definiţie, Muzeul Brăilei a fost gazda manifestării care a marcat data festivă.

      Practic, muzeografi de la Secţia de Etnografie şi Artă Populară au dezvoltat joi, în colaborare cu Şcoala de Arte şi Meserii (SAM) Şuţeşti, o acţiune deschisă printr-o alocuţiune de Săndel Grosu – preşedintele Comunităţii Rome din Brăila, consilier la Prefectura Brăila – în care a fost explicitată semnificaţia zilei de 8 aprilie în istoria ţiganilor. De asemenea, Grupul “RROMNOR” de la SAM Şuţeşti, coordonat de prof. Maria Cornea, a interpretat dansuri tradiţionale ţigăneşti şi cântece în limba etniei sărbătorite.

         La manifestare a fost prezentă şi prof. Gina Dumitru – reprezentata romilor din judeţul Galaţi, profesor metodist la Şcoala cu clasele I-VIII ,,Nicolae Bălcescu” Tecuci.

        În context, ar merita precizat – am făcut-o, de altfel, şi cu alte ocazii – că de multe ori suntem şi noi şi ei, majoritari şi minoritari, vinovaţi pentru lipsa de comunicare eficientă şi lipsa de cooperare pentru binele comun. Dacă minoritarii, ţiganii, se plâng de discrimnare este şi din cauza noastră – şi uneori chiar ar trebui să ne schimbăm ideile, atitudinea – dar şi din cauza lor, pentru că destui sunt nesimţiţi de-a dreptul (prea zgomotoşi, neatenţi la cei din jur şi la aspectul lucrurilor, spre exemplu se îmbracă frumos dar îşi lasă casele în paragină mai ales dacă sunt ale statului… ). Cel mai bun lucru face educaţia; am scris adesea despre elevii ţigani cuminţi, care învaţă bine şi sunt preminaţi, dar la fel de bine pregătiţi ca şi ceilalţi colegi. Şi mai cred că dacă adulţii nu şi-ar exprima atât de puternic opiniile discriminatorii, copiii ar învăţa mai repede că nu contează etnia ci bunul simţ, educaţia şi instrucţia de calitate, respectul de sine şi pentru ceilalţi.  Şi mai cred că Şcoala poate face în acest sens mult mai mult decât familia, în cazul ţiganilor, şi chiar decât societatea – cam anemică la acest moment în exprimare, dialog, soluţii la probelemele reale ale majoritarilor, ale etniilor.