Proiecte POR la Brăila – reabilitarea Şcolii “Vlaicu Vodă” şi înfiinţarea unui Centrul Multicultural

       În sala de conferinţe a Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, joi – 15 aprilie – au fost semnate două documente de interes pentru spaţiul local, în prezenţa lui Răzvan Murgeanu – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Fiecare document reprezintă un proiect de tip POR (Program Operaţional Regional).

        Unul documente reprezintă actul de declanşare a procedurilor legale privind desfăşurarea operaţiunilor necesare implementării proiectului de reabilitare a clădirii din municipiul Brăila, strada Ana Aslan nr. 27 – 29, imobil de patrimoniu (clădire retrocedată şi mai apoi cumpărată de CJ, în imaginea de mai jos). Aici, aşa cum a afirmat Gheorghe Bunea Stancu – preşedintele CJ, gazda evenimentului – va funcţiona un Centrul Multicultural de recreere. Valoarea proiectului este de 10.016.069,73 lei (sau 2.427.549,62 euro) din care contribuţia locală va fi de 199.442,26 lei (sau 48.337,92 euro). Proiectul ar urma să fie finalizat în 24 de luni. În clădirea reabilitată vor putea fi organizate conferinţe, expoziţii, festivaluri muzicale şi coregrafice. De asemenea, conform fişei proiectului, tot aici se vor desfăşura activităţi de îndrumare turistică, elaborare de studii culturale, incubator de proiecte culturale şi altele. Proiectul nu ar fi avut, poate, sorţi de izbândă în finanţarea europeană, dacă nu ar fi fost înscris (şi este excelent că a fost astfel încadrat de iniţiatori, mai precis de echipa de la CJ Brăila) în schema destinată dezvoltării infrastructurii de turism. Aşa este scris, de altfel, în dreptul scopului proiectului: “Dezvoltarea turismului în judeţul Brăila prin valorificarea unicităţii patrimoniului cultural şi istoric al municipiului”.

       Cel de-al doilea proiect care a făcut posibilă prezenţa secretarului de stat la Brăila se referă la reabilitarea unei şcoli şi are ca beneficiar direct Primăria municipiului, în calitate de proprietar al clădirii, elevii şi cadrele didactice în calitate de utilizatori. Astfel că actele aferente acestui proiect, care se referă la reabilitarea şi mansardarea Şcolii cu clasele I – VIII “Vlaicu Vodă” , au fost semnate şi de Aurel Gabriel Simionescu – primarul muncipiului. Durata de implementare a proiectului este de 17 luni, iar valoarea lui este de 4.618.566,24 lei (sau 1.119.381,06 euro). Contribuţia locală va fi de 77.764,52 lei ( sau18.847,44 euro). Pe lângă construirea efectivă a mansardei se doreşte şi “dotarea cabinetelor, a laboratoarelor, a sălii de festivităţi cu echipamente specifice”, după cum este menţionat în fişa proiectului.

      Bunea Stancu, la fel ca şi Aurel Simionescu, au subliniat importanţa celor două proiecte pentru urbe şi comunitate, salutând oportunitatea demarării cât mai rapid a lucrărilor aferente.  Faptul că, în ciuda problemelor economice de nivel global, la Brăila se aduc bani – şi aici merită din plin felicitate echipele care s-au preocupat de scrierea corectă a proiectelor –  frumoşi, fonduri care la rândul lor vor atrage dezvoltare. Şi cum această dezvoltare este una pe sector educaţional şi sector cultural, beneficiile vor fi cu atât mai mari.

       La eveniment a fost prezentă şi Luminiţa Mihailov – director Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est, contrasemnând actele oficiale în calitate de partener direct al Comisiei Uniunii Europene în activităţile de aplicare a măsurilor privind sprijinirea dezvoltării regiunilor europene conform obiectivelor propuse încă de la înfiinţarea Uniunii.

           POR în România (amănunte pe www.inforegio.ro pe care îl aveţi în permanenţă şi pe “Brăila Chirei” la link-uri sub numele POR, aici aveţi inclusiv axele de finanţare, condiţii, proiecte, eligibilitate etc.) este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – unul dintre Fondurile Structurale ale UE. Acesta permite sprijinirea regiunilor UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană.

Anunțuri

O poveste despre mare – epistolă… Comenius din Estonia

          Profesoara Mihaela Roşu de la Liceul Teoretic Mihail Sebastian” a participat, în perioada 31 mai – 6 iunie 2009, la o întâlnire din cadrul Proiectului Comenius  ”Not better than a sea gull. Near to the sea. Tallinn” al cărui titlu ar putea fi tradus şi ca “Nimic mai bun ca un pescăruş. Aproape de mare”.

        Cum impresiile cadrului didactic – izvorâte din călătorie –  nu s-au estompat, Mihaela Roşu a hotărât că merită să ne împărtăşească şi nouă din farmecul unei lumi guvernate de zeul mării. Şi astfel ne oferă acum următoarea poveste – cu un sat uimitor din punct de vedere istoric – despre un loc mirific, în care bogăţia şi curajul, decăderea şi trimful ori dramele stau semn al trecerii implacabil al Timpului.

Kasmu, legendarul sat de căpitani

         “Denumirea de Kasmu dată acestui micuţ sat estonian derivă din  Kasperwiek şi a fost menţionată prima dată în anul 1453. Istoria acestui sat este strîns legată de destinul nobilei familii germane Dellingshausen , care l- a cumpărat împreună cu conacul Aaspere, la sfârşitul secolului al X VIII –lea. Satul şi conacul au aparţinut acestei  familii timp de mai multe generaţii , până la naţionalizarea de după primul război mondial. Eduard von Dellingshausen a fost fondatorul primului club estonian de yachting în 1888 care deţinea până în acel moment 50 de vase. Dealtfel, navigatorii estonieni au făcut averi mari datorită comerţului de contrabandă cu sare şi alcool , din timpul perioadei de prohibiţie din Finlanda anilor 1920 . Celebritatea acestui sat se datorează în mare parte celor 603 de căpitani care au studiat la Şcoala de Marină întemeiată aici , în 1883. în perioada de independenţă a Estoniei dintre cele două războaie mondiale , Kasmu devine sediul central al afacerilor legate de comerţul pe mare precum şi al proprietarilor de nave maritime. Cel mai important căpitan de vas implicat în comerţul pe mare din acea perioadă a fost Oskar Tiedemann care a şi murit de altfel  în exil  în 1963. În micuţul cimitir de lângă biserica satului Kasmu sunt ingropaţi cel puţin 25 de căpitani de vas majoritatea aparţinând familiilor Tiedemann, Kristenbrunn and Valter.

       În perioada interbelică, Kasmu a servit  drept loc de refugiu pentru elita intelectuală şi artistică a Estoniei. În perioada sovietică , Kasmu era destinaţia secretă a intelectualilor refugiaţi din Rusia, unii dintre ei fiind chiar evrei: poeţii Lev Rubinstein, Aleksei Monastyrskij, muzicianul Nikolai Rakov şi scriitorul Igor Vsevoloshkij. Sub comanda regimului sovietic toate ambarcaţiunile din Kasmu au fost distruse iar satul era bine supravegheat de gărzile de coastă.Aşa că accesul în Kasmu era extrem de limitat şi rar. Timp de 50 de ani ,datorită restricţiilor de acces în zonă, peisajul natural nu a fost modificat în niciun fel, iar impactul antropic s-a redus la îndepărtarea mai multor bolovani şi stânci rămase din timpul ultimei glaciaţiuni cuaternare pe ţărmul Mării Baltice, ca nu cumva acestia să limiteze vizibilitatea asupra coastei şi astfel vreun spion vest european să pătrundă nedorit aici.

       În 1993, Aarne Vaik, fost navigator a înfinţat Muzeul Mării , sub forma unei colecţii private unde pot fi admirate obiecte şi instrumente legate de navigaţie şi absolut orice altceva legat de mare, inclusiv fragmente de meteorit extrase de pe fundul Mării  Baltice. La marginea satului există un far care datează din 1892 şi a fost recent restaurat , fiind unul dintre cele mai vechi faruri din Estonia. De altfel, de-a lungul timpului întreţinerea lui s-a făcut fie cu donaţii din partea Şcolii de Marină din Kasmu, fie cu venituri provenite din amenzile pe care le plăteau marinarii găsiţi beţi în timpul exercitării serviciului.Un căpitan plătea o amendă de o rublă , iar proprietarul vasului condus de căpitanul respectiv, plătea 3 ruble.                 

      Kasmu mai este vestit şi pentru numeroasele blocuri eratice şi stânci de pe coasta baltică , unele dintre ele depăşind ca înălţime 5 metri. Localnicii le-au pus nume, ca de exemplu Meremunk, Maamunk, Vana-Jüri (Bătrânul Jüri) şi le-au născocit legende. Prezenţa acestor stînci în peisajul litoral nord- estonian este frecvent  legată de mitul eroului naţional Kalevipoeg .Basmele populare spun povestea unui tînăr curajos, pe  nume Kalev care îşi arunca suliţa în duşmani ucigînd-i, în locul lor apărînd aceste stînci.

În prezent, Kasmu este vizitat în special de turişti, datorită peisajului unic, tipic Baltic”.

  

Legenda foto

Imaginea 1: Aarne Vaik – fondatorul Muzeului Mării din Kasmu (1993); foto 2 – Stânci uriaşe pe coasta baltică – urme ale glaciaţiunii cuaternare; foto 3 – cimitirul căpitanilor din Kasmu

La Olimpiada de franceză – trei distincţii naţionale pentru Brăila

        Etapa naţională a Olimpiadei de limba franceză, desfăşurată la Cluj-Napoca, a avut patru participanţi brăileni. După cum ne confirmă prof. Mirela Dumitru – inspector şcolar de specialitate – trei elevi s-au întors cu premii.

       Astfel, Luciana Iancu, a X-a clasă profil bilingv la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu”, profesor îndrumător Ligia Eşanu, a obţinut premiul al II-lea. Andreea Pedrescu, a XII-a clasă cu profil bilingv la Colegiul „Bălcescu”, prof. Sebastian Turcu, a obţinut premiul III la proba de examinare orală. Silvana Gagu, a X-a la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu-Muurgoci”, prof. Diana Popovici, a obţinut menţiune.

  Din lot – care a fost însoţit de prof. Mihai Lefter de la Colegiul ”Murgoci” la olimpiadă – a făcut parte şi Alina Drăgan, a XII-a la Colegiul ”Murgoci”, profesor Diana Popovici.

Concert coral de rugăciuni pascale

      Teatrul “Maria Filotti” a găzduit, recent, în Sala de conferinţe – impunător spaţiu, arhitectura sa fiind la fel de speculoasă şi impozantă ca a întregului edificiu reabilitat sub îndrumarea regretatului architect Virgiul Mihăescu – a avut loc un concert coral la care şi-au dat concursul membrii a două cunoscute şi preciate formaţii locale brăilene: Corul „Camerata” al Centrului de Creaţie – dirijor Paraschiva Moise si Corul „Armonia” al Casei municipale de Cultură, dirijor Dumitru Nistor. Nu s-a u vândut bilete pentru concertul de joi (15 aprilie) seara, acesta fiind dedicat tuturor brăilenilor; intrarea a fost liberă. Prof. Marilena Niculescu a fost prezentator.

      Publicul a putut audia, din programul deosebit al concertului, piesele „Isus prunc” de Piotr Ilici Ceaikovski, „Oratoriu” de Gh. Mandicevski, „Tatăl nostru” de Ciprian Porumbescu, „Rugaciune” de I. D. Chirescu, „Ave Maria” de Jacques  Arcadelt, „Hristos a inviat” de Constantin Jianu Dani şi altele.

     Organizatorii evenimentului cu titlul Concert de rugăciuni pascale „Hristos  a inviat!” au fost Centrul de Creaţie Brăila, Teatrul „Maria Filotti” şi Casa de Cultură a municipiului Brăila.

În Anul jubiliar Petre Andrei – lansarea Operei Omnia. Gazdă, Biblioteca “Panait Istrati”

     Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” – sediul din piaţa Poligon unde funcţionează secţiile „Împrumut pentru Copii”, „Mediateca” şi „Ludoteca” – a fost gazdă, marti – 13 aprilie, unei lansări de carte cu tematică  şi oaspeţi deosebiţi. Astfel, au fost lansate primele volume din seria “Opera Omnia” de la Editura Tipo Moldova de “Opere” ale lui Petre Andrei – ilustru sociolog, filosof şi om de ştiinţă născut la Brăila, membru al Academiei Române ales post-mortem, ale cărei lucrări au fost interzise în perioada comunistă, dar a cărui valoare se impune a fi redată în completul şi realul ei sens. Acest aspect a fost subliniat îndeosebi de Cătălin Bordeianu – cadru didactic universitar, sociolog, director al Bibliotecii Judeţene “Gheorghe Asachi” din Iaşi, de asemenea născut la Brăila (de aceea emoţia sa a fost deosebită), dar şi poet. Precizând că tipărirea scrierilor lui Petre Andrei – fost elev al Liceului „Bălcescu – este o datorie de onoare nu doar pentru că anul acesta se împlinesc 70 de ani de la dispariţia marelui om de cultură, vorbitorul s-a adresat – şi în calitatea sa de îngrijitor al ediţiei – mai cu seamă tinerilor aflaţi în sală: “Aceste cărţi vă vor da forţă, pentru că dumneavoastră sunteţi adevăraţii moştenitori ai valorilor autentice, ele fiind un instrument de lucru demn de marii enciclopedişti francezi. Totodată, nu trebuie uitat că petre Andrei este primul roman care susţine o teză de doctorat în ţară, de asemenea primul care alege o temă deosebită – Valoarea”. Un alt aspect al ediţiei ce merită punctat este şi acela că opera lui Petre Andrei apare în format bilingv, română şi engleză.

        Moderatorul evenimentului a fost Adelina Pop – sef Secţie a Bibliotecii, poetă. De asemenea, tot Adelina Pop a făcut şi prezentările în cadrul unui alt moment al întâlnirii, lansarea casetei aniversare de versuri “Poezii” de Cătălin Bordeianu. Sunt 10 volume (reeditări) de format mic, cu copertă groasă, lucioasă, o ediţie de lux apărută la Editura Vasiliana care reuneşte texte ale poetului din deceniul 1970 când a debutat şi până în contemporaneitate. Delicateţe, aplecare spre valorile morale, reflexivitate şi nu în ultimul rând un simţ deosebit al ludicului au fost doar câteva din trăsăturile poetice subliniate de Adelina Pop  în discursul care s-a dorit o invitaţie la lectură, nu numai pentru că poezia lui Cătălin Bordoianu meriră savurată vers cu vers, ci şi pentru farmecul ediţiei – o carte frumoasă e şi o bucurie a ochiului.

 

         Un alt interlocutor al întâlnirii a fost Valentin Popa – cadru didactic universitar brăilean, filosof şi publicist – care s-a referit în mod special la partea biografică a CV-ului lui Petre Andrei, fâcând referire mai cu seamă la latura de geniu a opreie sale, la necesitatea de a fi tot mai cunoscut şi aprofundat textul scris de brăileanul care în 1940, la Iaşi, în timpul persecuţiilor legionare, a ales să-şi curme viaţa. “Este minunat că anul 2010 a fost decreatta an jubiliar Petre Andrei, la fel de bine este că se editează opera sa, chiar dacă în engleză – cu toate că el a cochetat mai mult cu germana şi franceza – dar astfel va fi cunoscut de mai multă lume, scrierile sale vor circula şi vor ajunge mai repede la cei interesaţi de domeniu”, a afirmat Valentin Popa.

      Prezent la Brăila cu acelaşi fericit prilej, poetul Valeriu Stancu – căruia Constantin Gherghinoiu i-a făcut bucuria de a-i adduce unul din primele sale volume publicate, depre care spunea că nu deţine niciun exemplar – a făcut trimiteri la lumea revistelor literare, personal fiind unul care este strâns legat de acest mediu – în colectivul “Cronicii” de peste două decenii – dar şi la curente literare, valoare şi prietenie într-un domeniu, al scrisului, unde de obicei funcţionează mai mult rivalităţile şi vrajba.

      Şi nu în ultimul rând, scriitorul Aurel Ştefanachi – directorul Editurii Tipo Moldova – a vorbit despre un demers pe care îl consideră o datorie, acela de a pune în faţa cititorilor opera, scrieri cu adevărat importante. “Aplecarea spre lumea valorilor vă oferă protecţie inetelectuală, vă ajută pe drumul spre succes”, a spus între altele A. Ştefanachi adresându-se celor tineri în primul rând.

         La eveniment a fost prezent şi Adrian Dragoş Neagu – directorul Bibliotecii brăilene, care a primit public felicitările din partea editorului A. Ştefanachi pentru deosebitul interes manifestat în promovarea cărţii şi, implicit, a prezentării Cărţii către publicul larg. De asemenea, au onorat cu prezenţa importanta lansare – Petre Andrei fiind unul dintre cei mai importanţi sociologi români, 2010 fiind declarat şi Anul Petre Andrei de către Academia Română – scriitorul Constantin Gherghinoiu – directorul Liceului Pedagogic “D. P. Perpessicius”, Corneliu Antoniupreşedinte al Filialei Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Gheorghe Lupaşcu, artistul plastic Nicolina Mitu – deopotrivă sensibilă poetă.

        Cei prezenţi au putut răsfoi şi cărţi de sociologie ale lui Cătălin Bordeianu, apărute la Editura Vasiliana. Toate volumele despre care am făcut referire aici pot fi consultate la secţiile Bibliotectii “P. Istrati” de către cei interesaţi.

“Spring Day” la Grădiniţa nr. 47, cu daruri pentru copii mai puţin norocoşi

          La Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 47 Brăila, a avut loc (joi – 15 aprilie) prima dintre manifestările propuse în cadrul celei de-a opta ediţii “Spring Day – Primăvara europeană”. Aceasta s-a derulat sub semnul carităţii, în spiritul unor principii (care au şi rol educativ, deopotrivă) care nu s-au devalorizat de la începuturile omenirii şi până acum.

       Astfel, toţi copiii şi cadrele didactice de la unitatea condusă de institutoarea Paula Ştergărel, ba chiar şi părinţii preşcolarilor, s-au implicat activ în buna derulare a acţiunii umanitare cu titlul „Daruri din suflet pentru copiii nevoiaşi ai Europei”  coordonată de educatoarea Mirela Buzoianu.  Practic, au fost donate jucării, rechizite, obiecte de îmbrăcaminte şi încălţăminte copiilor care frecventează Centrul de zi “Viaţa e frumoasă” al Fundaţiei “Inimă pentru inimă”. Cei care au fost prezenţi la întâlnirea cu micuţii beneficiari ai actului de caritate au fost preşcolarii de la Grupa Mare pregătitoare cu educatoarele Andreea Goliţă şi Tudoriţa Corbu.

        În fiecare an, Campania “Spring Day” se axează pe o temă specială, de această dată ea fiind dedicată cetăţeniei şi drepturilor fundamentale – valori esenţiale ale identităţii culturale şi sociale europene. Cum “Primăvara europeană 2010” promovează solidaritatea şi coeziunea socială în perspectivă educaţională, sprijinind astfel obiectivele Anului european pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, activitatea de la Grădiniţa nr. 47 se înscrie exact în spiritul acestora.

       Preşcolarii, părinţii lor şi întregul colectiv de la Grădiniţa nr. 47 trăesc acum minunatul sentiment al darului oferit din “inimă pentru inimă”, bucuria fiind împărtăşită – cu siguranţă – şi de cei care au primit cadourile, cu dragoste.