Ziua Drapelului naţional… şi de ce nu ne pasă?!

      Steagul este însemnul care reprezintă unitatea, insuflă curaj trupelor combatante, anunţă anumite evenimente şi aşa cum ştim din istorie, are pentru fiecare moment anume al curgerii timpului social-cultural o altă explicaţie. Tricolorul românesc are, de asemenea, multiple valenţe. Cea mai importantă este aceea a faptului că a fost folosit pentru a da imbold mişcării de unificare a Ţărilor Române în anul de graţie 1848, a fost un semn distinctiv al românilor “înregimentat” sub semnul libertăţii şi fiecare s-a regăsit în culorile “albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”, după cum glăsuia textul decretului din 1848.

       Mai nou, data de 26 iunie, aleasă prin act legislativ în 1998 pentru a marca momentul lui 26 iunie 1848 când a fost ales tricolorul, de către guvernul revoluţionar al vremii, ca însemn al luptei pentru uniune naţională, este serbată în mod special de autorităţi şi de reprezentanţii Armatei, ai Ministerului de Interne  – de altfel, chiar aşa cere şi textul Legii nr. 96 din 20 mai 1998.

       Dacă la Brăila autorităţile şi militarii, jandarmii în frunte cu Fanfara – Muzica Militară a Garnizoanei – şi reprezentanţi ai partidelor (spre exemplu, de la filiala locală a Partidului Naţional Liberal au fost prezenţi la eveniment prof. Nicolae Cătălin Stănică – preşedintele Organizaţiei Municipale,  Cristian Ancuţa, consilierul municipal Vasile Cortez , dr.  Petru Pavel Ganciu) nu uită niciodată să dea atenţia cuvenită momentului, nu acelaşi lucru se întâmplă cu restul cetăţenilor.

        S-a putut observa aspectul amintit şi în dimineaţa zilei de 26 iunie 2010, când până şi trecătorii au lăsat să se vadă o indiferenţă imposibil de înţeles  pentru vremurile actuale. În fond, majoritatea locuitorilor se presupune că a absolvit o formă de învăţământ şi deci are cunoştinţe de istorie – ca să nu mai vorbim de alte domenii mai moderne cum sunt antropologia urbană, sociologia comparată, semiotica… – iar în cazul tinerilor este cu atât mai “interesantă” nepăsarea pentru că ei au – sau ar trebui să aibă – proaspete în minte noţiunile care sunt sinonime cu sărbătoarea drapelului naţional: unitate, libertate, naţiune, neatârnare, verticalitate (aşa cum sunt dispuse cele trei culori – număr perfect – în tricolorul nostru), egalitate (cele trei spaţii colorate sunt împărţite în mod egal).

      Poate că pentru ceea ce se întâmplă este vinovată şi familia, şi şcoala, dar şi societatea în ansamblul ei – cu tot au autorităţi… această indiferenţă, gravă, având din punctul de vedere al intelectualului o semnificantă uşor deviată de la sensul ei real… Pentru că omul nostru cu mintea mai ageră decât a altora, deh, doar îşi spune cu mândrie Intelectual, nu vede mai departe de lungul nasului. Cel puţin aşa apare în situaţii ca acestea, când nu iese din plăpumioară, când nici măcar nu arborează drapelul naţional la poartă, la balcon, aşa cum fac – cu multă mândrie, reprezentanţii altor naţiuni…

      Ori poate că aşa se cuvine (hm!…) să fie, întro ţară civilizată: unii să stea, bine mersi, la căldurică (chipurile aştia suntem noi, toţi), iar alţii (ei, administraţia) – că doar sunt plătiţi de la buget… – să iasă la ţol festiv şi să ia o mină sobră pentru a da salutul (lor) unei „bucăţi de pânză colorată” pe care (uneori) o consideră(m) extrem de importantă.

Sesiune ştiinţifică la FIB, pe tema agricole

        Facultatea de Inginerie Brăila (FIB), din cadrul Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi a găzduit vineri – 25 iunie – în Aula “Edmond Nicolau” o sesiune ştiinţifică organizată de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă (SCDA) Brăila în colaborare cu SC GROPENEANU Com SRL Brăila şi  Departamentul Agricultură şi Ecologie al FIB. Sesiunea a avut tema „Modificările esenţiale ale cadrului climatic actual şi soluţii în gestionarea mediului şi în activitatea agricolă”.

         La manifestare au participat specialişti şi cercetători din domenii diferite ale agriculturii, reprezentanţi ai staţiunilor de cercetare-dezvoltare din judeţele vecine, reprezentanţii DADR Brăila şi ai ITCSMS, Unitatea fitosanitară, DSV, ANIF, agenţia Sapard, cadre didactice de la FIB, producători şi studenţi. S-au dezbătut teme de actualitate privind dezechilibrele climatice din ultima perioadă, au elaborat previziuni ştiinţifice cu privire la perioada imediat următoare şi chiar pe termen mai lung şi au adus propuneri de soluţionare a efectelor schimbărilor climatice în vederea eficientizării agriculturii din zona Bărăganului de nord.

          În deschidere, dr. ing. Marcel Bularda – directorul SCDA Brăila – a prezentat obiectul de activitate al staţiunii, dar şi problemele determinate de contextul politic, social şi economic pe care cercetarea românească le resimte de ceva timp. „În viitor, vor avea succes doar cei care promovează noul, calitatea şi eficienţa. Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Brăila trebuie să gândească modalităţi de adaptare a modului de a lucra în producerea de sămânţă, în concordanţă cu noile condiţii existente, să valorifice din plin condiţiile pe care le are ca să rămână în continuare o unitate de referinţă, utilă zonei pe care o deserveşte”,  a subliniat Marcel Bularda.  

        Următorul la cuvânt a fost conf. ec. dr. ing. Adrian Mihai Goanţă – decanului FIB, domnia sa menţionând că ar trebui şi pe mai departe să se organizeze astfel de manifestări ştiinţifice, în cadrul cărora staţiunile de cercetare–dezvoltare să colaboreze cu învăţământul universitar şi cu firmele private, deopotrivă, pentru găsirea unor soluţii pentru problemele actuale cu care ne confruntăm, precum şi în scopul integrării proaspeţilor absolvenţi în producţie.

Amănunte despre eveniment aici Sesiune stiintifica agric