Zilele Brăilei, în deschidere – Simpozion dedicat Zilei Marinei

         Evenimentele de la Brăila dedicate Zilei Marinei  – şi incluse în cadrul manifestării tradiţionale Zilele Brăilei – au fost inaugurate, în dimineaţa zilei de 13 august, cu un simpozion cu tema „Ziua Marinei Române in anul împlinirii a 150 de ani de la infiintarea forţelor navale române moderne” desfăşurat în Sala de conferinţe – celebra Sală a Oglinzilor – a Teatrului „Maria Filotti” (TMF). Moderat de comandor Petrică Coman – şeful Serviciului Fluvial, simpozionul a prilejuit participarea generalului de brigadă Ariton Ioniţă – comandantul Brigăzii 10 Geniu, a suprefectului Veronica Macri şi primarului municipiului – Aurel Gabriel Simionescu, a numeroşi militari, dar şi a unor elevi membrii ai cercurilor de la Palatul Copiilor Brăila. Navomedele realizate la cercul de profil – Navomodele – al instituţiei şcolare amintite sunt expuse în Holul Monumental al TMF (a se vedea imaginea de mai jos). Nu a lipsit de la eveniment lt. cmr. Dragoş Ichim – purtător de cuvânt la Flotila Fluvială  „Mihail Kogălniceanu”. 

        De asemenea, în Holul Monumental al TMF au fost expuse şi tablouri puzzle realizate de comandorul (r) Alexandru Istrate – coodonatorul filialei brăilene a Ligii Navale Române – un împătimit al acestei arte a îmbinării cu migală a micilor piese colorate din angrenajul unor desene neapărat cu tematică marină. Din foto de mai jos se poate observa că îndemânarea în acest joc al răbdării stârneşte admiraţia colegilor de breaslă aflaţi în poziţii înalte ale ierarhiei – aici cmr. Petrică Coman şi g-ral. bg. Ariton Ioniţă.

        Scopul simpozionului a fost acela de a sublinia importanţa Dunării, a navigaţiei şi a forţelor armate de pe apă în chiar ziua destinată sărbătoririi Marinei şi marinarilor – 15 august, de Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, dată aleasă în 1902 cu această destinaţie.

        Cuvântul de deschidere a revenit moderatorului, după care a fost invitată la microfon Veronica Macri, subprefectul aducând nu doar informaţii referitoare la importanţa strategică şi comercială a bătrânului fluviu şi a militarilor navalişti, dar şi un omagiu pentru aceştia din urmă, mereu la datorie  şi atunci când activităţile la care sunt solicitaţi fac parte din arealul zonei civile.

       Primarul Aurel Simionescu s-a referit în cuvântul său la Zilele Brăilei, sărbătoare fericit îmbinată cu cea de Ziua Marinei şi a Sfintei Maria, dar şi la privilegiile de toate genurile oferite Brăilei de statul de port – şi care ar putea să revină din nou dacă activitatea portuară se va ridica la nivelul aşteptărilor. Nu în ultimul rând, edilul şef s-a referit şi la ediţia a IX-a a Festivalului Internaţional al Muzicilor Militare care are loc tot în acest zile la Brăila, cu participarea  a 450 de oaspeţi, membri ai orchestrelor şi formaţiilor din programul unicului festival de profil din ţară cu statut internaţional.

      Pentru detalii istorice a fost invitat Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei realizând în câteva cuvinte o adevărată călătorie în timp cu referire la epoca şi bătăliile pe care le-au dus otomanii şi nu doar ei pentru cucerirea acestei importante artere de comunicaţii şi de comerţ care a fost şi este fluviul Dunărea.

       Amănunte din parcursul forţelor fluviale militare a fost rezumat pentru cei prezenţi de cmr. Petrică Coman, pornind în cuvântul său de la înfiinţarea – de către domnitorul Cuza, în octombrie 1860 – Corpului Flotilelor.

       Între cei care au susţinut prelegeri al simpozion s-au aflat şi g-ral de brigadă Ariton Ioniţă – comandantul Brigăzii 10 Geniu, dar şi contraamiral (r) Petre Cioromele – fost comandant al Flotilei de Dunăre.

Regala, în strălucirea (?) de altădată…

      Manifestarea derulată sub genericul „Zilele Brăilei” a debutat pe 13 august cu deschiderea către public a străzii Mihai Eminescu – fosta Regală, cândva cea mai circulată arteră urbană, căutată de brăileni şi nu numai de aceştia în anii de glorie ai fostei cetăţi pentru cele mai importante spaţii comerciale, bancare şi de distracţie existente aici.

      Foto: aspect cu anticari, din perioada „Zilelor Brăilei”, de pe Regală

       Practic, cei care ajung în zona din faţa Teatrului „Maria Filotti” vor descoperi câteva ceva din decorul spectacolului „Deşteptarea primăverii” – pentru momente tematice realizate de scenografa Adriana Grand sub genericul „Toate drumurile duc la teatru” (foto mai jos);

în faţa sediului Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Brăila trecătorii au ocazia să admire fotografii de epocă din fondul Gh. T. Marinescu (om de cultură ce a fondat, între altele, „Analele Brăilei”) – aparţinând Colecţiilor Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” şi Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila . De asemenea, trecătorii au ocazia să savureze celebra bragă şi nu mai puţin celebrii mititei, bucurând în acest fel şi papilele gustative, nu doar ochii şi sufletul.

        Foto (realizată, ca şi cele de mai sus, cu sprijnul Anei Hărăpescu – directorul Direcţiei pentru Cultură brăilene): expoziţia cu imagini de demult ale Brăilei

   

       În primul rând, în zona dinspre Piaţa Traian, sunt în atenţia trecătorilor şi publicului avizat anticari cu obiecte de la cele mai amuzante şi de… tristă amintire – cravate de pioner, spre exemplu – până la crucifixe, tăviţe de alpaca, argint ori cupru, podoabe şi bijuterii, monede şi bancnote, timbre, vaze, căniţe, cărţi. Obiectele sunt de vânzare, unul dintre cumpărători fiind chiar primarul Aurel Simionescu

      Foto (de la Camelia Guşatu): Viceprimarul Doiniţa Ciocan,  prof. Petruţa Simionescu – director al Grupului Şcolar „Anghel Saligny”, primarul Aurel Smionescu au admirat obiectele expuse de anticari încă din primele momente ale prezenţei lor pe Regală

        Şi lucrările câtorva dintre artiştii plastici profesionişti sunt expuse pe fosta Regală, doi dintre aceştia – Vasile Gaiţă şi Ionel Radu – fiind prezenţi şi fizic în faţa publicului care are astfel prilejul să dialogheze cu pictorii ori să achiziţioneze unul sau altul dintre tablouri. Ceilalţi expozanţi sunt Gheorghe Mosorescu – preşedintele filialei brăielne a UAPR, Hugo Mărăcineanu, Cristian Radu.

      De asemenea, sunt prezentate şi obiecte realizate în Atelierele de Ţesătorie ale Centrului de Creaţie, dar şi meşteri populari şi producători tradiţionali care oferă spre vânzare dulceaţă şi gemuri, palincă şi ţuică. La unele măsuţe ale artizanilor au fost invitaţi copii, iar „lecţia” despre tradiţii a fost referitoare la pictura pe obiecte de lut – micuţii chiar au pictat cănuţe şi farfurioare.

      Spaţiul expoziţional stradal este astfel o rară bucurie pentru brăileni, gălăţeni – pe care primarul Aurel Gabriel Simionescu îi invită cu mare drag la evenimentele organizate de Primăria municipiului şi Consiliul Judeţean Brăila – şi alţi oaspeţi ai urbei, în special pentru cei aproximativ 450 de membrii ai orchestrelor şi fanfarelor prezente la ediţia a IX- a Festivalului Internaţional al Muzicilor Militare care se desfăşoară până pe 15 august când sărbătorim deopotrivă pe Sfânta Fecioară  Maria, dar şi Ziua Marinei.

      De menţionat este şi faptul că printre oaspeţi se află şi o delegaţia din Turcia în frunte cu Mustafa Bozbey – primarul de la NiluferBursa, zonă înfrăţită cu municipiul Brăila. Viceprimarul Doiniţa Ciocan a precizat că, de „Zilele Brăilei”, au fost transmise invitaţii către toate localităţile şi regiunile înfrăţite.

      Notă: Am dat acest titlu textului de faţă în ideea de a ilustra cât mai exact dorinţa organizatorilor “Zilelor Brăilei”  – mai precis Primăria şi Consiliul Judeţean Brăila – pentru care perioada 13 – 15 august ar fi trebuit să fie un motiv de reală bucurie pentru brăileni, prilej pentru aceştia să iasă din case şi să ia parte la evenimentele amplului program – pe care l-am prezentat din vreme https://brailachirei.wordpress.com/2010/08/11/zilele-brailei-cu-sarbatori-de-traditie-festival-international-de-fanfare-si-ziua-marinei/ . Nu a fost chiar aşa, pentru că Regala nu arată nici pe departe ca o arteră importantă a urbei, multe clădiri au în continuare faţade distruse – şi zac astfel de mult prea multă vreme, de parcă nici nu avem o lege a patrimoniului (se poate spune că nici nu avem din moment ce nimeni nu este tras serios la răspundere, şi pedepsit, pentru distrugerile sistematice ale zonei). Şi ar trebui să ne pese, tuturor, pentru că atât zona Piaţei Traian cât şi strada Eminescu până la Bulevardul Cuza sunt declarate monumente de arhitectură (Direcţia pentru Cultură s-a preocupat şi de amplasarea plăcuţelor avertizoare în acest sens), ceea ce conferă un anume prestigiu – şi legal… – spaţiului urban atât de admirat de străinii care  ne compară din acest punct de vedere, al farmecului arhitectonic al clădirilor din zona centrală urbană, cu oraşe importante din centrul Europei – dar unde construcţiile nu stau să cadă peste oameni…

     Interesant de observat este în acest sens şi faptul că iar au fost acoperite cu mesh-uri porţiuni ale unor faţade de clădiri; este şi cazul fostului sediu CEC din perioada predecembristă, în fapt fostul Hotel Belvedere – cum atestă imaginile transpuse pe mesh-uri, casă ce ar merita să fie renovată măcar pentru ca nu cumva să ne spargă capul o bucată de tencuială… ca să nu mai vorbim de frumuseţea arhitecturală şi de impunătoarea anvergură a construcţiei care, la fel ca altele din zonă, încadrează cu eleganţă colţul stradal. Dar cui să-i mai vorbeşti de eleganţă în construcţii… celor veniţi de la ţară, din case de chirpici, şi care după ce au locuit câteva decenii în blocurile comuniste stil “cutii de chibrit” şi-au cumpărat din nou pământ şi au ridicat aşa zisele “vile” de un prost gust greu de transpus în cuvinte (şi pentru care departamentul de urbanism din primăria municipiului nu a avut nimic de spus… le-a lăsat aşa, chiar şi acolo unde nu aveau ce căuta, unde nu se încadrau din punct de vedere al textelor de lege!!!)