Muzeul Brăilei – 129 ani de la întemeierea prin Decret regal

        La 23 august sărbătorim Ziua Muzeului Brăilei, ne reaminteşte Diana Coşarcă de la Serviciul Relaţii Publice al instituţiei aniversate. La 23 august 1881, regele Carol I semna la Sinaia Decretul prin care se înfiinţa la Brăila, deopotrivă, instituţia muzeală şi biblioteca publică.

       Anul acesta, la 129 de ani de la întemeiere,  la sediul din Piaţa Traian nr. 3, de la ora 11.00 are avea loc vernisajul expoziţiei „DACII DIN CURBURA CARPAŢILOR ŞI DE PE VALEA BUZĂULUI”, expoziţie realizată în colaborare cu alte patru muzee din ţară: Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Naţional al Carpaţilor RăsăriteniSf. Gheorghe, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.

        Arheolog dr. Valeriu Sîrbu – director adjunct al Muzeului Brăilei – ne oferă câteva detalii despre incintanta expoziţie ce reuneşte obiecte restaurate, imagini ale şantierelor arheologice şi site-urilor cercetatate: 

         „Expoziţia reuneşte, pentru prima dată, piese reprezentative descoperite în şapte situri importante, situate de-o parte şi de alta a lanţului montan al Carpaţilor de Curbură, respectiv pe cele de la  Cârlomăneşti – Cetăţuie şi Pietroasa Mică – Gruiu Dării, din judeţul Buzău, Olteni – Cariera de nisip şi Covasna – Cetatea Zânelor, judeţul Covasna,  Racoş –Tipia Ormenişului şi Piatra Detunată, jud. Braşov. Diferite ca mod de organizare şi funcţionalitate (aşezare nefortificată şi necropolă la Olteni, cetate şi centru rezidenţial la Covasna, aşezări şi zone sacre la Pietroasa Mică, Cârlomăneşti şi  Racoş), cele şapte situri prezintă, prin artefactele descoperite, atât omogenitatea culturii daco-getice, cât şi diversitatea rezultată din manifestările economice, sociale şi spirituale locale. Majoritatea dintre ele au fost contemporane, cu maximă dezvoltare în sec. I a. Chr. – I p. Chr., excepţie făcând doar aşezarea şi necropola de la Olteni, jud. Covasna, care se datează în sec. IV – III a. Chr. De altfel, siturile de la Olteni sunt o apariţie insolită în spaţiul intracarpatic, descoperirile de aici dând speranţa identificării altor aşezări şi necropole dacice similare şi în alte zone din Transilvania, nedepistate până acum din cauza carenţei cercetărilor şi nu a lipsei unor asemenea vestigii.

         În expoziţie mai sunt prezente, prin replici sau piese originale, două tezaure din argint aurit, unul de la Sâncrăieni (jud. Harghita) şi altul de la Surcea (jud. Covasna), reprezentative atât pentru măiestria artizanilor, cât şi pentru arta figurativă dacică.

         Sunt expuse atât o gamă variată din olăria dacică, de o deosebită varietate şi utilitate, cât şi unelte şi ustensile, arme şi piese de harnaşament, podoabe şi accesorii vestimentare, statuete şi figurine antropomorfe şi zoomorfe etc. Deşi doar o mică parte din vestigiile descoperite sunt prezente în expoziţie, ele sunt reprezentative pentru aceste situri şi semnificative pentru civilizaţia dacică. Desigur, din această zonă se mai cunosc numeroase descoperiri de epocă dacică, dar cele prezente în expoziţie sunt cele mai spectaculoase. Expoziţia reuneşte şi vestigii geto-dacice importante din zona Brăilei, aşa cum sunt cele din mormântul aristocratic de la Găvani, din aşezarea şi necropola de la Brăiliţa, ambele databile în sec. IV-III a. Chr.,  ori din dava de la Grădiştea-Movila Crestată, din sec. II-I a. Chr.

        Expoziţia este însoţită de o bogată ilustraţie (fotografii, desene, texte, machete), atât despre mediul natural în care se află siturile sau cu aspecte din timpul săpăturilor arheologice, cât şi planuri ori imagini despre unele piese de o importanţă deosebită, acestea contribuind la o mai profundă înţelegere a civilizaţiei dacice de către publicul vizitator. De asemenea, s-a tipărit, în condiţii grafice deosebite, un catalog ce include atât prezentările generale ale siturilor, cât şi piesele din expoziţie”.

      Expoziţia rămâne deschisă până la 21 noiembrie 2010.

“Un grătar bun este un grătar curat” – mesajul transmis în pădurea Lacu Sărat de voluntarii MaiMultVerde care au ecologizat zona

        Brăilenii au avut sâmbătă, 21 august, un sprijin deosebit în activitatea de ecologizare – nu îndeajuns de bine pusă la punct, trebuie să recunoaştem… – în voluntarii de la Asociaţia MaiMultVerde (mai multe date despre organismul neguvernamental, inclusiv proiectele desfăşurate, pe www.maimultverde.ro – adresa site-ului se va regăsi permanent şi pe “Brăila Chirei”). Astfel, în pădurea Lacu Sărat u fost nu mai puţin de 30 de tineri voluntari care au strâns 60 de saci de resturi şi gunoaie în cadrul unei acţiuni din Proiectul „Grătar Curat 2010” pe care MaiMultVerde îl derulează în colaborare cu Golden Brau (firma face parte din portofoliul companiei Heineken România, berea cu acelaşi nume fiind premiată cu şase medalii de aur la prestigioasa competiţie Monde Selection din Bruxelles). Sacii au fost la final preluaţi de agenţii locali de salubritate. La acţiune au participat şi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.

       După cum subliniază Ema Macovei – Asistent comunicare la MaiMultVerde – mesajul transmis picnicarilor a fost acela de responsabilizare şi curăţenie, mai precis „Un grătar bun este un grătar curat”. O activitate similiară va avea loc în proiect la Snagov, întro altă zi de sâmbătă, pe 28 august.  

        „<Grătar curat 2010> este un proiect de conştientizare şi responsabilizare demarat de Asociaţia MaiMultVerde şi Golden Brau. Până la finalul lunii august, voluntarii MaiMultVerde şi reprezentanţii Golden Brau desfăşoară activităţi de conştientizare şi curăţenie în zone de picnic din toată ţara. Este cunoscut faptul că în urma activităţilor de picnic rămân cantităţi impresionante de gunoi, iar eforturile autorităţilor şi organizaţiilor de mediu nu sunt suficiente pentru a păstra aceste zone de petrecere a timpului liber curate. Astfel, proiectul <Grătar curat 2010> îşi propune să informeze şi responsabilizeze participanţii la picnic despre importanţa păstrării curăţeniei în aceste zone. Până acum, în proiect au mai avut loc acţiuni similare în judeţul Argeş la Valea Vâlsanului, în Bucureşti – Pădurea Snagov, la Cluj-Napoca în Pădurea Făget, la Râmnicu Vâlcea – Baraj Nord, în judeţul Hunedoara la Lacul Cinciş, în judeţul Constanţa la Popas Fântâniţa, în judeţul Gorj la Cheile Sohodolului şi în judeţul Dolj – în Pădurea Bucovat, la Arad – în Pădurea Ceala, la Bacău – Parcul Gherăieşti, zone foarte cunoscute de petrecere a timpului liber. In cadrul acestor actiuni s-au implicat 375 de voluntari care au adunat peste 16 tone de gunoaie”, precizează Ema Macovei.

         Proiectul „Gratar curat 2010” se încheie pe 28 august, la Snagov. La fiecare acţiune participă voluntari MaiMultVerde şi reprezentanţi Golden Brau care împart saci de gunoaie participaţilor la picnic, explică importanţa păstrării curăţeniei în zonele naturale şi adună gunoaiele. În zonele unde acest lucru e posibil, prin parteneriate cu autorităţile locale s-au colectat selectiv deşeurile: plastic, hârtie şi sticla, ulterior acestea fiind valorificate de firmele de salubritate locale.

      „Dincolo de latura culinară, grătarul are puternice trăsături rituale şi sociale. Unii nu s-au ferit să îi dea şi o faţă politică, dar noi ne încăpăţânăm să-l recomandăm cu garnitură ecologică. Reţeta unui gratar curat este simplă: achiziţionarea unor ingrediente, pe cât posibil, locale, nu doar carne, ci şi legume, veselă şi tacâmuri de carton sau lemn şi saci menajeri pentru resturi şi, la final, o vizită la containerele pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Astfel, la sfârşitul zilei senzaţia de saţietate va fi acompaniată de un sentiment de mulţumire”, este de părere Doru Mitrana – director executiv Asociaţia MaiMultVerde.

        Anamaria Bogdan – Manager comunicare la MaiMultVerde – ne oferă, în rezumat, câteva date despre MaiMultVerde: organizaţia neguvernamentală, nonprofit şi de protecţie a mediului, are misiunea de a construi o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. În primii doi ani de funcţionare, 2008 şi 2009, MaiMultVerde a lucrat cu peste 11.000 de voluntari, a plantat 383.700 puieţi, a strâns 262 de tone de deşeuri, a deschis primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti – Cicloteque, a derulat două campanii naţionale de informare şi educaşie şi a organizat prima gală de strângere de fonduri pentru proiecte de mediu – Gala Verde. Bugetul MaiMultVerde în primii doi ani a depăşit 1.800.000 euro,  fondurile fiind obţinute din sponsorizări oferite de marile companii din România.

Holograf la Serbările Timişoreana de la Brăila – mai mult (cred…) nu se putea! Piaţa Independenţei a „luat foc” la explozia bucuriei publicului !

       Trebuia să fiţi pe scena amenajată în Piaţa Independenţei din faţa Palatului Administrativ brăilean, la Serbările Timişoreana, pentru a realiza – cel puţin în seara de sâmbătă, 21 august – ce înseamnă succesul muzical. Pur şi simplu a fost o adevărată explozie de bucurie a publicului, sosit în număr impresionant, atunci când cei Dan Bitman – voce, liderul formaţiei, Iulian Vrabete – chitară bas, Tino Furtună – clape, Romeo Dediu – chitară, Edi Petroşel – tobe, altfel spus cei cinci membrii ai trupei Holograf au urcat pe scenă.

        Publicul – care a primit la fel de bine şi muzica rock a celor de la Cargo cu o seară înainte – a fredonat la unison versurile pieselor mai vechi ori mai noi, atât persoane adulte – de ambele sexe – dar şi tinerii, copiii, ceea ce i-a bucurat foarte mult pe muzicieni şi i-a “obligat” (n.aut. A fost de fapt o reală bucurie, cum mi-au mărturisit la final Dan Bitman şi Iulian Vrabete, şi invit să urmăriţi “Brăila Chirei” pentru a afla mai multe din interviul cu cei doi) să ducă programul concertului peste ora 23.00  – când era, conform regulilor stabilite cu Primăria Brăila, programat să se încheie momentul muzical spre a nu fi mai apoi ţinta reclamaţiilor eventualilor vecini “deranjaţi”.

       A fost şi o întâlnire cu o mireasă, cum s-a întâmplat şi în celelalte oraşe incluse în turneul Timişoreana, pentru că piesa „Ţi-am dat un inel” este una care nu rămâne  fără urmări… Brăileanca proaspăt căsătorită Corina Gavrilă, aducă în apropierea scenei de cumnatul ei Alin Ocean – care a furat-o…  după cum e tradiţia la nunţile noastre – s-a fotografiat cu Dan Bitman la finalul incendiarului concert oferit de Holograf.

      Şi tot la finalul concertului, iubitorii genului au dorit o amintire… palbabilă, solicitând autografe. Iulian Vrabete nu a spus nu, iar Dan Bitman a dat chiar zeci de autografe – se vede clar în imagine asaltul publicului.

       Brăilenii, şi gălăţenii – mulţi au aflat de la televizor, s-a transmis în direct, şi au ajuns la petrecere – s-au distrat de minune. Şi nu s-au comportat doar ca un public exemplar, ci şi ca adevăraţi cunoscători în ale produselor gastronomice de calitate. Toată lumea – cred – a dorit să guste din excelenta bere Timişoreana, s-a distrat împreună cu Maeştrii Berar, Brutar şi Croitor, cu Gazda Mare la concursurile din timpul zilei unde au primit ca premii cutii bere şi accesorii, şi sper că au înţeles foarte bine şi mesajele Caravanei şi campaniei derulate sub semnul promovării valorilor, a bunelor tradiţii – meseriile, ospitalitatea, bunul gust.

      De asemenea, concertul care a deschis seara artistică numărul doi din Serbările Timişoreana de la Brăila, al celor patru tineri de la trupa Zero s-a dovedit a fi unul reuşit. Aceasta şi pentru că Laur, Papu, Vlad şi Alex sunt foarte buni în ceea ce fac, nu întâmplător îi admiră pe colegii maturi de la Holograf, şi se comportă excelent cântând LIVE – de altfel, aceasta este o altă caracteristică a tuturor eveniementelor artistice din Caravana Serbările Timişoreana, nu avea cum să fie altminteri, date fiind principiile de bază sub semnul cărora lucrează organizatorii. Şi de la ei am câteva cuvinte pe care vă invit să le descoperiţi zilele următoare pe paginile “Brăila Chirei”. Cei de la Zero au avut şi momente de umor realizate  împreună cu actorii din rolurile Meşterilor.

       Şi cum ultima seară, cea de duminică – 22 august, se anunţă la fel de interesantă, ea se încheie cu concert oferit de Pasărea Colibri, sper să am o relatare la fel de “explozivă” ca şi cea de acum în cursul zilei de mâine. De asemenea, mai sper ca şi alţi oameni de afaceri, comercianţi şi nu numai, să ia exemplu de la Nicu Nemeş – manager şi sponsor la Serbările Timişoreana  – şi echipa domniei sale în acţiunile de promovare a activităţilor şi produselor lor. Şi dacă vor fi fiind acţiuni similare – cu acelaşi respect pentru Valorea şi Om –  întrun viitor pe care şi voi cred că îl doriţi foarte apropiat, atunci putem spune că avem un viitor asigurat. Altfel… cine ştie, s-ar putea să ne dărâme prostia, delăsarea, nonvaloarea. 

       Şi mai trebuie să mulţumim Primăriei Brăila pentru aceste minunate Serbări Timişoreana  – care nu ne costă pe noi, brăilenii, nimic – care ne aduc, din nou, câteva clipe de relaxare în marea de nebunie şi criză care nu ne lasă deloc în pace, încă.

       Despre primele zile aveţi amănunte aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/08/21/serbarile-timisoreana-o-prima-zi-atractiva-la-braila/