La 23 august sărbătorim Ziua Muzeului Brăilei, ne reaminteşte Diana Coşarcă de la Serviciul Relaţii Publice al instituţiei aniversate. La 23 august 1881, regele Carol I semna la Sinaia Decretul prin care se înfiinţa la Brăila, deopotrivă, instituţia muzeală şi biblioteca publică.
Anul acesta, la 129 de ani de la întemeiere, la sediul din Piaţa Traian nr. 3, de la ora 11.00 are avea loc vernisajul expoziţiei „DACII DIN CURBURA CARPAŢILOR ŞI DE PE VALEA BUZĂULUI”, expoziţie realizată în colaborare cu alte patru muzee din ţară: Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – Sf. Gheorghe, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.
Arheolog dr. Valeriu Sîrbu – director adjunct al Muzeului Brăilei – ne oferă câteva detalii despre incintanta expoziţie ce reuneşte obiecte restaurate, imagini ale şantierelor arheologice şi site-urilor cercetatate:
„Expoziţia reuneşte, pentru prima dată, piese reprezentative descoperite în şapte situri importante, situate de-o parte şi de alta a lanţului montan al Carpaţilor de Curbură, respectiv pe cele de la Cârlomăneşti – Cetăţuie şi Pietroasa Mică – Gruiu Dării, din judeţul Buzău, Olteni – Cariera de nisip şi Covasna – Cetatea Zânelor, judeţul Covasna, Racoş –Tipia Ormenişului şi Piatra Detunată, jud. Braşov. Diferite ca mod de organizare şi funcţionalitate (aşezare nefortificată şi necropolă la Olteni, cetate şi centru rezidenţial la Covasna, aşezări şi zone sacre la Pietroasa Mică, Cârlomăneşti şi Racoş), cele şapte situri prezintă, prin artefactele descoperite, atât omogenitatea culturii daco-getice, cât şi diversitatea rezultată din manifestările economice, sociale şi spirituale locale. Majoritatea dintre ele au fost contemporane, cu maximă dezvoltare în sec. I a. Chr. – I p. Chr., excepţie făcând doar aşezarea şi necropola de la Olteni, jud. Covasna, care se datează în sec. IV – III a. Chr. De altfel, siturile de la Olteni sunt o apariţie insolită în spaţiul intracarpatic, descoperirile de aici dând speranţa identificării altor aşezări şi necropole dacice similare şi în alte zone din Transilvania, nedepistate până acum din cauza carenţei cercetărilor şi nu a lipsei unor asemenea vestigii.
În expoziţie mai sunt prezente, prin replici sau piese originale, două tezaure din argint aurit, unul de la Sâncrăieni (jud. Harghita) şi altul de la Surcea (jud. Covasna), reprezentative atât pentru măiestria artizanilor, cât şi pentru arta figurativă dacică.
Sunt expuse atât o gamă variată din olăria dacică, de o deosebită varietate şi utilitate, cât şi unelte şi ustensile, arme şi piese de harnaşament, podoabe şi accesorii vestimentare, statuete şi figurine antropomorfe şi zoomorfe etc. Deşi doar o mică parte din vestigiile descoperite sunt prezente în expoziţie, ele sunt reprezentative pentru aceste situri şi semnificative pentru civilizaţia dacică. Desigur, din această zonă se mai cunosc numeroase descoperiri de epocă dacică, dar cele prezente în expoziţie sunt cele mai spectaculoase. Expoziţia reuneşte şi vestigii geto-dacice importante din zona Brăilei, aşa cum sunt cele din mormântul aristocratic de la Găvani, din aşezarea şi necropola de la Brăiliţa, ambele databile în sec. IV-III a. Chr., ori din dava de la Grădiştea-Movila Crestată, din sec. II-I a. Chr.
Expoziţia este însoţită de o bogată ilustraţie (fotografii, desene, texte, machete), atât despre mediul natural în care se află siturile sau cu aspecte din timpul săpăturilor arheologice, cât şi planuri ori imagini despre unele piese de o importanţă deosebită, acestea contribuind la o mai profundă înţelegere a civilizaţiei dacice de către publicul vizitator. De asemenea, s-a tipărit, în condiţii grafice deosebite, un catalog ce include atât prezentările generale ale siturilor, cât şi piesele din expoziţie”.
Expoziţia rămâne deschisă până la 21 noiembrie 2010.
BRAILA CHIREI 