Holograf la Serbările Timişoreana de la Brăila – mai mult (cred…) nu se putea! Piaţa Independenţei a „luat foc” la explozia bucuriei publicului !

       Trebuia să fiţi pe scena amenajată în Piaţa Independenţei din faţa Palatului Administrativ brăilean, la Serbările Timişoreana, pentru a realiza – cel puţin în seara de sâmbătă, 21 august – ce înseamnă succesul muzical. Pur şi simplu a fost o adevărată explozie de bucurie a publicului, sosit în număr impresionant, atunci când cei Dan Bitman – voce, liderul formaţiei, Iulian Vrabete – chitară bas, Tino Furtună – clape, Romeo Dediu – chitară, Edi Petroşel – tobe, altfel spus cei cinci membrii ai trupei Holograf au urcat pe scenă.

        Publicul – care a primit la fel de bine şi muzica rock a celor de la Cargo cu o seară înainte – a fredonat la unison versurile pieselor mai vechi ori mai noi, atât persoane adulte – de ambele sexe – dar şi tinerii, copiii, ceea ce i-a bucurat foarte mult pe muzicieni şi i-a “obligat” (n.aut. A fost de fapt o reală bucurie, cum mi-au mărturisit la final Dan Bitman şi Iulian Vrabete, şi invit să urmăriţi “Brăila Chirei” pentru a afla mai multe din interviul cu cei doi) să ducă programul concertului peste ora 23.00  – când era, conform regulilor stabilite cu Primăria Brăila, programat să se încheie momentul muzical spre a nu fi mai apoi ţinta reclamaţiilor eventualilor vecini “deranjaţi”.

       A fost şi o întâlnire cu o mireasă, cum s-a întâmplat şi în celelalte oraşe incluse în turneul Timişoreana, pentru că piesa „Ţi-am dat un inel” este una care nu rămâne  fără urmări… Brăileanca proaspăt căsătorită Corina Gavrilă, aducă în apropierea scenei de cumnatul ei Alin Ocean – care a furat-o…  după cum e tradiţia la nunţile noastre – s-a fotografiat cu Dan Bitman la finalul incendiarului concert oferit de Holograf.

      Şi tot la finalul concertului, iubitorii genului au dorit o amintire… palbabilă, solicitând autografe. Iulian Vrabete nu a spus nu, iar Dan Bitman a dat chiar zeci de autografe – se vede clar în imagine asaltul publicului.

       Brăilenii, şi gălăţenii – mulţi au aflat de la televizor, s-a transmis în direct, şi au ajuns la petrecere – s-au distrat de minune. Şi nu s-au comportat doar ca un public exemplar, ci şi ca adevăraţi cunoscători în ale produselor gastronomice de calitate. Toată lumea – cred – a dorit să guste din excelenta bere Timişoreana, s-a distrat împreună cu Maeştrii Berar, Brutar şi Croitor, cu Gazda Mare la concursurile din timpul zilei unde au primit ca premii cutii bere şi accesorii, şi sper că au înţeles foarte bine şi mesajele Caravanei şi campaniei derulate sub semnul promovării valorilor, a bunelor tradiţii – meseriile, ospitalitatea, bunul gust.

      De asemenea, concertul care a deschis seara artistică numărul doi din Serbările Timişoreana de la Brăila, al celor patru tineri de la trupa Zero s-a dovedit a fi unul reuşit. Aceasta şi pentru că Laur, Papu, Vlad şi Alex sunt foarte buni în ceea ce fac, nu întâmplător îi admiră pe colegii maturi de la Holograf, şi se comportă excelent cântând LIVE – de altfel, aceasta este o altă caracteristică a tuturor eveniementelor artistice din Caravana Serbările Timişoreana, nu avea cum să fie altminteri, date fiind principiile de bază sub semnul cărora lucrează organizatorii. Şi de la ei am câteva cuvinte pe care vă invit să le descoperiţi zilele următoare pe paginile “Brăila Chirei”. Cei de la Zero au avut şi momente de umor realizate  împreună cu actorii din rolurile Meşterilor.

       Şi cum ultima seară, cea de duminică – 22 august, se anunţă la fel de interesantă, ea se încheie cu concert oferit de Pasărea Colibri, sper să am o relatare la fel de “explozivă” ca şi cea de acum în cursul zilei de mâine. De asemenea, mai sper ca şi alţi oameni de afaceri, comercianţi şi nu numai, să ia exemplu de la Nicu Nemeş – manager şi sponsor la Serbările Timişoreana  – şi echipa domniei sale în acţiunile de promovare a activităţilor şi produselor lor. Şi dacă vor fi fiind acţiuni similare – cu acelaşi respect pentru Valorea şi Om –  întrun viitor pe care şi voi cred că îl doriţi foarte apropiat, atunci putem spune că avem un viitor asigurat. Altfel… cine ştie, s-ar putea să ne dărâme prostia, delăsarea, nonvaloarea. 

       Şi mai trebuie să mulţumim Primăriei Brăila pentru aceste minunate Serbări Timişoreana  – care nu ne costă pe noi, brăilenii, nimic – care ne aduc, din nou, câteva clipe de relaxare în marea de nebunie şi criză care nu ne lasă deloc în pace, încă.

       Despre primele zile aveţi amănunte aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/08/21/serbarile-timisoreana-o-prima-zi-atractiva-la-braila/

Serbările Timişoreana, o primă zi atractivă la Brăila

* Berea de la Timişoara – „capitala” de Vest a ţării – şi muzica, ambele de calitate, dar şi plăcut mirositorii mici, cârnăciori şi colaci ungureşti au atras vineri, 20 august, mii de brăileni de toate vârstele în Piaţa Independenţei * Concursurile distractive şi finalizate cu premii au atras în piaţeta din faţa Palatului Administrativ curioşi dornici să se amuze împreună cu Gazda Mare, cu Maeştrii Berar, Brutar şi Croitor * Nu în ultimul rând, concertele oferite de trupele Zob şi Cargo au fost pe placul asistenţei, brăilenii şi gălăţenii cântând la unison cu membri formaţiilor piesele care le-au fost mai aproape de inimă

     Judecând după multitudinea de evenimente care s-au derulat în ultimul timp la Brăila, ale căror activităţi au scos efectiv în stradă pe brăileni şi deopotrivă i-au atras pe gălăţeni – de la Festivalul „Cântrecul de dragoste de-a lungul Dunării”,  Festivalul-Concurs Internaţional de canto „Hariclea Darclee”, la Zilele Brăilei cu Festivalul Internaţional al Muzicilor militare şi Ziua Marinei – s-ar putea crede (?!) că publicul a obosit şi nu mai are resurse pentru încă trei zile de distracţie. Nimic mai fals. Încă din prima zi a Serbărilor Timişoreana – despre care aveţi suficiente date aici  https://brailachirei.wordpress.com/2010/08/20/casa-serbarilor-timisoreana-deschisa-timp-de-trei-zile-la-braila-%e2%80%93-pe-platoul-independentei-si-o-frumoasa-poveste-despre-valori-mestesuguri-traditie-ospitalitate-respect/ – Piaţa Independenţei a fost, vineri – 20 august,  practic invadată de un public dornic de cele mai interesante aventuri gastronomice şi artistice. De altfel, rezulta aceasta din programul pregătit de echipa condusă de Nicu Nemeş şi chiar aşa a fost.

      Concursurile din timpul zilei s-au dovedit a fi şi amuzante, dar şi pline de surprize, plus cea de la final – premiile atractive.

     Terasele (n.aut. Am mai scris că sunt şi de un farmec aparte, stilului rustic adăugându-i-se un simt aparte al armoniei şi esteticii; un sincer „bravo” arhitectului!) au fost efectiv asaltate, halba cu bere Timişoreana de doar 3 lei fiind pe gustul tuturor, iar micii şi cărnăciorii plăcut şi îmbietor mirositori neputând fi ocoliţi sub niciun chip. Şi colacii ungureşti au fost o atracţie a serii şi nu s-a supărat nimeni că a stat la ceva coadă pentru unul sau altul din aceste produse culinare.

      Nu în ultimul rând, concertele de la final au încins la propriu atmosfera. Trupa Zob (foto mai jos) a apelat şi la cântece din repertoriul tradiţional de petrecere pentru a-i face pe cei din piaţă să nu uite că sunt la distracţie – chiar dacă, aşa cum am mai spus (dar îmi place să repet pentru că mă încântă teribil ideile din Caravana Serbărilor Timişoreana) nota de seriozitate (şi de comercial, şi de advertaising, de marketing) este o componentă de bază a organizării.

         Finalul primei seri a fost, cum altfel, unul incendiar. Cei cinci de la Cargo i-au făcut pe tineri, adulţi şi chiar pe copii să cânte în primul rând refrenul de la piesa „Dacă ploaia s-ar opri”, apoi la „Nu mai am ţigări” şi nu numai. Tinerii rockeri au fost în primele rânduri şi s-au dovedit – nu doar ei – un public cu totul deosebit şi pe placul muzicienilor timişoreni, astfel că trupa Cargo şi-a dus programul mult spre miezul nopţii. Şi fotografiile sunt ilustrative în acest sens… inclusiv pentru mulţimea care a cotropit piaţa. 

     Pentru mai multe amănunte vă invit să rămâneţi în contact cu paginile „Brăila Chirei” pentru că va urma şi transcrierea unui interviu pe care l-am realizat cu Adi Bărar– chitarist şi membru fondator al trupei Cargo.

      Primarul municipiului Aurel Simionescu, viceprimarul Doiniţa Ciocan, consilierul municipal Doru Damian s-au aflat în public şi au savurat, de asemenea, particularităţile unui program deosebit.

      Şi nu uitaţi că programul brăilean al Serbărilor Timişoreana continuă azi,  sâmbătă, cu alte concerte speciale – cu Zero, formaţie alcătuită din tineri  cu viitor în branşă şi cu Holograf  care nu mai are nevoie de nicio prezentare. De asemenea,  şi duminică seara se încheie cu un concert care se anunţă deosebit, cel al formaţiei Pasărea Colibri.

Casa Serbărilor Timişoreana, deschisă timp de trei zile la Brăila – pe Platoul Independenţei. Şi o frumoasă poveste despre valori: meşteşuguri, tradiţie, ospitalitate, respect

        Brăilenii ştiau de ceva vreme că li se pregăteşte un eveniment cu… gust de bere; sunt mash-uri şi bannere cu numele Serbările Timişoreana (au şi un site simpatic, adresa lor o regăsiţi şi la rubrica link-uri pe Brăila Chirei) şi cu invitaţia la Caravană şi către Casa serbărilor, aşa că nu are nimeni de ce să spună, mai târziu, că nu a ştiut. Practic, de când se pregăteau standurile în Piaţa Independenţei, era vizibil pentru oricine că organizatorii nu se dezmint şi că celebra marcă Timişoreana va avea parte şi la Brăila de o promovare de excepţie. De altfel, după cum arată reclamele de la tv şi superbele structuri din lemn (le-am admirat mai ales când încă nu erau completate cu prelatele albastre) ce adăpostesc mesele pentru servit, Timişoreana merită cu brio renumele de marcă naţională! (n.aut. Păcat că nu toţi românii sunt la unison cu bunul gust caracteristic campaniilor lor de marketing, promotion, advertising).

        Cum era şi firesc la o manifestare de amploarea celei găzduite în perioada 20 – 22 august de piaţa din faţa Palatului Administrativ brăilean, astăzi – 20 august – pe la ora 14.00 a avut loc o inedită conferinţă de presă chiar în piaţa cu pricina, deschisă de… Gazda cea Mare pe post de prezentator şi maestru de ceremonii, costumat cum se cuvine – respectiv actorul Andrei Coman – care nu doar că şi-a luat rolul în primire ca pentru o scenă adevărată, dar ne-a şi invitat la un pahar răcoritor de bere, în fond cam acesta este şi scopul întregii manifestări, nu?

       După introducerea cu gust de bere, bun produs trebuie să recunoaştem, şi ceva miros de produse culinare din niscaiva porci şi alte animale, la fel de apetisante – şi să nu uit de tradiţionala primire cu pâine şi sare, bravo domnilor de la Timişoreana că ne reamintiţi gesturi protocolare frumoase, autentice – a venit rândul celui mai important om din staff-ul organizator să ne ofere date despre manifestare. Astfel, Nicu Nemeş (în prima imagine alături de Andrei în rol de Gazda Mare) – manager şi sponsor – a subliniat importanţa Caravanei, mulţumind în acest sens Primăriei municipiului Brăila şi primarului Aurel Gabriel Simionescu pentru sprijin (…şi să nu uităm că Timişoreana a fost sponsor la Zilele Brăilei!), dar mai cu seamă menţionând una dintre valorile prezente în tipul de prezentare al Caravenei – ospitalitatea. După ce am aflat că berea în cauză are o tradiţie de trei veacuri şi că la un moment dat a devenit marcă folosită frecvent de Casa regală a României, am fost invitaţi să aflăm toate amănuntele despre produsul Timişoreana, istoricul său şi alte date despre bere în general în standul special amenajat – dotat cu instrumente şi materiale video – în acest sens, un haios şi uriaş butoi la intrarea căruia stă scris nici mai mult nici mai puţin decât sloganul întegii campanii „Bucuroşi de oapseţi!”.

     Şi nu a fost extrem de atractiv – pentru mine cel puţin, Armanda Filipine, autorul acestor rânduri – momentul degustării, doar ospitalitatea românească se manifestă cel mai adesea aşa, cu mai cu seamă momentul de prezentare – şi actorie bine pusă în slujba textului şi ideilor respective – la care şi-au dat concursul, pe lângă Gazda cea Mare (adică Andrei), alte trei personaje deosebite acre sunt gazde în Srbările Timişoreana şi acre puncteză alte valori esenţiale ale tradiţiei noastre: meşteşugurile, lucrul bine făcut, istoria respectată şi transmisă tinerei generaţii. Aşa că i-am admirat pe Meşterul Berar – interpretat de Ionuţ Burlan, Meşterul Brutar – repectiv Ilie Galea – şi Meşterul Croitor – mai precis George Frâncu, toţi trei actori la teatrul din Ploieşti (despre Andrei mi s-a spus că este free lancer). În cea de-a doua imagine înserată aici, cei patru actori sunt animatori ai unui concurs distractiv, iar în a treia imagine tot la fel. Am primit şi covrigi ca să gustăm şi mai bine poveştile berii, ale pâinii şi ale croitoriei, meserii cu tradiţie despre care puteţi afla şi din paginile simpaticei reviste Gazeta Sărbătorilor editată sub atenta supraveghere a organizatorilor, din staff-ul cărora mai amintesc pe Raluca Ursu (Account Manager la 2activeprwww.2activepr.ro ) şi George Toma (coleg de la 2activepr) de la departamentul Public Relation. 

        Şi încă o fotografie, sugestivă, cu Maeştrii care aduc şi mai multă „culoare” deosebitei manifestări aflată sub genericul – cum am subliniat deja – ospeţiei, tradiţiei, valorilor autentice.

      Pe perioada manifestării avem evenimente unul şi unul – le găsiţi în revistă şi pe site-ul serbariletimisoreana.ro, dincolo de jocurile distractive din timpul zilei. În această seară, de la ora 20.00 avem concert Zob, urmat de concert Cargo. Mai vreţi? Mâine seară sunt alte două concerte, cu începere tot de la ora 20.00, care se anunţă cu răsunet: trupele Zero şi Holograf vor urca pe scena special amenajată în Piaţa Independenţei. Iar duminică este rândul trupei Pasărea Colibri (n.aut. Va fi motiv de zâmbet trist pentru profesorul, inspectorul şcolar şi cantautorul Dorin Şipoş, managerul trupei de elevi Colibri, care nu a reuşit să-şi înscrie în timp util numele formaţiei brăilene…) să încheie, triumfal sperăm toţi, Serbările Timişoreana din caravana cu acelaşi nume care poposeşte, iată, pe malurile brăilene ale Dunării.

Renovare cu fonduri europene la Centrul medico-social “Sf. Maria” din Baldovineşti

* Centrul de Asistenţă Paleativă din judeţul Brăila, activând de două decenii, permite sprijinirea persoanelor cu boli cronice care nu se pot întreţine din surse proprii, dar şi a tinerilor proveniţi din şcolile speciale * Proiectul de reabilitare a aşezământului, de peste 3 milione lei, se derulează prin POR, Axa Prioritară 3

         Primăria municipiului Brăila se află în plin proces de realizare a unui amplu proiect cu finanţare europeană, pe Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, domeniul de intervenţie 3.2 – Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale, al cărui obiectiv principal are implicaţii deosebite în plan social. Proiectul este „Reabilitarea şi dotarea cu echipament specific a Centrului de Asistenţă Paleativă Sf. Maria din Baldovineşti”, spaţiu unde sunt găzduite şi asistate din punct de vedere medical şi social mult peste 120 de persoane, cât este capacitatea actuală aşezământului. Practic, aici sunt găzduite persoane ale căror cazuri sociale sunt considerate grave, persoane fără surse de venit sau aparţinători legali, bolnavi cronici, tineri peste 18 ani care provin din şcolile speciale.

       Astfel, la momentul la care se vor finaliza lucrările de reconstrucţie şi dotare integrală cu echipamentul necesar, centrul medico-social va putea să găzduiască mult mai multe persoane, date fiind solicitările tot mai numeroase, după cum au precizat recent viceprimarul brăilean Doiniţa Ciocan şi Iuliana Neagu – directorul Direcţiei Strategii, Programe şi Proiecte de Dezvoltare, Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Brăila.

      Valoarea proiectului este de 3.281.817,63 lei, din care 2.329.786,91 lei este contribuţia Uniunii Europene, 356.320,35 lei contribuţia Guvernului României şi 74.934,57 lei este contribuţia locală – a beneficiarului.

       Centrului de Asistenţă Paleativă „Sf. Maria” fiinţează în comuna brăileană Baldovineşti de aproape 20 de ani. Cele trei clădiri – cuprinzând spaţii de cazare şi pentru activitatea zilnică, cabinete medicale şi săli de recuperare, cantină – fiind întro stare avansată de degardare au necesitat reparaţii, ele fiind în acest moment realizate în proporţie de 50 la sută. La momentul înfiinţării sale, centrul medico-social a beneficiat de sprijin din Elveţia, cu implicarea directă a medicului Dan Sabău, prin Fundaţia brăileană „Pro Homini”. La acea dată, societatea românească nefiind pregătiră pentru acest gen de servicii – cum nu prea este nici acum, de altfel – proiectul a suscitat nenumărate comentarii în contradictoriu. Din nefericire, nici acum nu sunt destule aşezăminte de acest gen care să permită ajutorarea numărului mare de semeni aflaţi în condiţii limită medicale şi sociale.

 

       Datele prezentate aici despre faza actuală a proiectului au fost făcute publice la conferinţa de presă din 19 august 2010, de la sediul Direcţiei  Strategii din str. Vapoarelor. Dragoş Marin – managerul de proiect – a oferit şi alte date despre Proiectul “Reabilitarea şi dotarea cu echipament specific a corpurilor D, E, F ale Centrului de Asistenţă Paleativă Sf. Maria Brăila” cod SMIS-3518, inclusiv cele despre “obiectivul general al proiectului care este sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est în general şi în mod deosebit a municipiului Brăila şi a localităţilor adiacente corespunzător nevoilor şi resurselor specifice prin îmbunătăţirea infrastructurii sociale”. Obiectivul specific îl constituie îmbunătăţirea calităţii şi a capacităţii serviciilor sociale acordate în vederea asigurării unui acces egal al cetăţenilor la aceste servicii.

La Brăila – sărbătoare de Ziua Internaţională a Tineretului

      Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Tineretului a fost, pe 12 august, un motiv… fericit de întrerupere a vacanţei pentru foarte mulţi liceeni şi elevi de gimnaziu din municipiul şi judeţul Brăila. Au fost nu mai puţin de cinci acţiuni majore, în fapt tot atâtea proiecte de multiplu parteneriat – semn că tinerii au înţeles însemnătatea proiectelor (N. aut. Aşa se obţin finanţări în Uniunea Europeană, spre exemplu) şi a voluntariatului (N. aut. Pentru că, se ştie, la asemenea acţiuni nu se câştigă decât experienţă, prietenie şi multă încredere în sine!).    

     Unul dintre proiecte, intitulat  “Colegiul Naţional <Gh. Munteanu-Murgoci> între istorie şi prezent”, s-a concretizat printr-o expoziţie de fotografie pe holurile liceului menţionat.

      Cel de-al doilea proiect a fost “Tainele trecutului”, tot al elevilor de la „Murgoci”; coordonat de profesorul artist plastic Adrian Stoica, a fost finalizat printr-o expoziţie de măşti la Muzeul Brăilei.

    Al treilea proiect – „Lumea satului românesc văzută de tineri”, este o componentă din proiectul Şcolii „Mihai Eminescu” şi a Muzeului Brăilei. Tinerii au urmărit filmele documentare realizate de copii în judeţul nostru, pe urmele… etnografice şi folclorice ale istoriei. Amănunte despre aceste interesante acţiuni aveţi aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/06/25/final-de-proiect-scoala-de-vara-a-muzeului-si-scolii-%e2%80%9ceminescu%e2%80%9d-si-a-desemnat-castigatorii/ 

      Un alt proiect, derulat la Însurăţei de elevii liceului din localitate, a avut drept scop dezvoltarea ideilor privitoare la protecţia mediului. Sub genericul „Echipa verde” – caravană, pe întreg parcursul lunii august se derulează activităţi de informare a locuitorilor Însurăţeiului despre importanţa vieţii întrun mediu curat.

      Iar în judeţ, la Ianca s-a derulat proiectul „Cum protejam ecosistemul în care se află comunitatea noastră”. Avem amănunte aici ziua Tineret – 12 Aug 2010 de la Neculai Pascu de la Direcţia pentru Tineret a Judeţului Brăila, DTJ fiind partener în aceste proiect, la fel ca şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila. Sorin Constantin – directorul DTJ – a dat tot concursul doritorilor pentru ca ideile tinerilor să prindă contur. 

      De asemenea, Ziua Internaţională a Tineretului de a fost subliniată ca atare şi de tinerii din Clubul VOLTIN din cadrul ANMRF “Louis Pasteur” filiala Brăila. Organizaţia neguvernamentală menţionată derulează un proiect finanţat prin Tineret în Acţiune – program (aveţi date despre el pe „Brăila Chirei”, urmăriţi link-urile) cu bani de la UE special pentru tinerii români. O acţiune din acest proiect, numită “Festivalul celor 6 EVS” s-a desfăşurat în seara de 12 august, pe Platoul Independenţei unde au fost prezenţi şi tineri voluntari din Franţa, Georgia, Italia, Letonia şi Polonia.

Poveste muzicală… şi de solidaritate, prietenie!

      Simaţi prieteni şi cititori, am primit pe e-mail o întâmplare muzicală deosebită, cred, şi pentru ca mi-a plăcut – ba chiar m-a emoţionat – o postez aici în formula cunoscută, de link

http://vimeo.com/moogaloop.swf?clip_id=2539741

Sunt sigură că o să placă şi vouă! Şi nu are nevoie de cuvinte suplimentare;  în titlu, doar am simţit nevoia să punctez o… realitate!

Zilele Brăilei, în deschidere – Simpozion dedicat Zilei Marinei

         Evenimentele de la Brăila dedicate Zilei Marinei  – şi incluse în cadrul manifestării tradiţionale Zilele Brăilei – au fost inaugurate, în dimineaţa zilei de 13 august, cu un simpozion cu tema „Ziua Marinei Române in anul împlinirii a 150 de ani de la infiintarea forţelor navale române moderne” desfăşurat în Sala de conferinţe – celebra Sală a Oglinzilor – a Teatrului „Maria Filotti” (TMF). Moderat de comandor Petrică Coman – şeful Serviciului Fluvial, simpozionul a prilejuit participarea generalului de brigadă Ariton Ioniţă – comandantul Brigăzii 10 Geniu, a suprefectului Veronica Macri şi primarului municipiului – Aurel Gabriel Simionescu, a numeroşi militari, dar şi a unor elevi membrii ai cercurilor de la Palatul Copiilor Brăila. Navomedele realizate la cercul de profil – Navomodele – al instituţiei şcolare amintite sunt expuse în Holul Monumental al TMF (a se vedea imaginea de mai jos). Nu a lipsit de la eveniment lt. cmr. Dragoş Ichim – purtător de cuvânt la Flotila Fluvială  „Mihail Kogălniceanu”. 

        De asemenea, în Holul Monumental al TMF au fost expuse şi tablouri puzzle realizate de comandorul (r) Alexandru Istrate – coodonatorul filialei brăilene a Ligii Navale Române – un împătimit al acestei arte a îmbinării cu migală a micilor piese colorate din angrenajul unor desene neapărat cu tematică marină. Din foto de mai jos se poate observa că îndemânarea în acest joc al răbdării stârneşte admiraţia colegilor de breaslă aflaţi în poziţii înalte ale ierarhiei – aici cmr. Petrică Coman şi g-ral. bg. Ariton Ioniţă.

        Scopul simpozionului a fost acela de a sublinia importanţa Dunării, a navigaţiei şi a forţelor armate de pe apă în chiar ziua destinată sărbătoririi Marinei şi marinarilor – 15 august, de Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, dată aleasă în 1902 cu această destinaţie.

        Cuvântul de deschidere a revenit moderatorului, după care a fost invitată la microfon Veronica Macri, subprefectul aducând nu doar informaţii referitoare la importanţa strategică şi comercială a bătrânului fluviu şi a militarilor navalişti, dar şi un omagiu pentru aceştia din urmă, mereu la datorie  şi atunci când activităţile la care sunt solicitaţi fac parte din arealul zonei civile.

       Primarul Aurel Simionescu s-a referit în cuvântul său la Zilele Brăilei, sărbătoare fericit îmbinată cu cea de Ziua Marinei şi a Sfintei Maria, dar şi la privilegiile de toate genurile oferite Brăilei de statul de port – şi care ar putea să revină din nou dacă activitatea portuară se va ridica la nivelul aşteptărilor. Nu în ultimul rând, edilul şef s-a referit şi la ediţia a IX-a a Festivalului Internaţional al Muzicilor Militare care are loc tot în acest zile la Brăila, cu participarea  a 450 de oaspeţi, membri ai orchestrelor şi formaţiilor din programul unicului festival de profil din ţară cu statut internaţional.

      Pentru detalii istorice a fost invitat Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei realizând în câteva cuvinte o adevărată călătorie în timp cu referire la epoca şi bătăliile pe care le-au dus otomanii şi nu doar ei pentru cucerirea acestei importante artere de comunicaţii şi de comerţ care a fost şi este fluviul Dunărea.

       Amănunte din parcursul forţelor fluviale militare a fost rezumat pentru cei prezenţi de cmr. Petrică Coman, pornind în cuvântul său de la înfiinţarea – de către domnitorul Cuza, în octombrie 1860 – Corpului Flotilelor.

       Între cei care au susţinut prelegeri al simpozion s-au aflat şi g-ral de brigadă Ariton Ioniţă – comandantul Brigăzii 10 Geniu, dar şi contraamiral (r) Petre Cioromele – fost comandant al Flotilei de Dunăre.