La Brăila, proiect european finalizat pe „Drumul mării” cu drumurile judeţene Viziru – Cuza Vodă – Mihai Bravu

        Porţiunea din ruta tradiţională de pe teritoriul judeţului Brăila denumită generic „Drumul mării” – nume de cod şi pentru echipa care a creionat proiectul de reabilitare a drumului judeţean brăilean de pe traseul către Marea Neagră a fost inaugurată oficial, astăzi – 9 septembrie, în prezenţa Elenei Udrea – ministrul Dezvoltării şi Turismului. Evenimentul s-a petrecut sub ochii presei, în prezenţa lui Gheorghe Bunea Stancu – preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, unitate beneficiară – şi a echipei de implementare a Proiectului „Restructurare şi lărgire a drumului judeţean Viziru, Cuza Vodă, Mihai Bravu” Cod SMIS 1473. Ca la orice eveniment similar, s-a tăiat panglica tricoloră, s-a vorbit despre termene şi bani, calitate a lucrărilor, beneficiari. Nu a lipsit Gabriel Ioan – directorul Direcţiei Strategii, Integrare Europeană, Relaţii Internaţionale din cadrul CJ – care a oferit ministrului detalii referitoare la activităţile din proiect, având şi un suport sub formă de mapă foto la îndemână. De asemenea, au fost prezenţi Luminiţa Mihailov – directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est, deputatul social-democrat Cristian Rizea, primarul Mircea Doagă al localităţii gazdă Viziru şi câţiva localnici curioşi.

      Totodată, reprezentanţi ai partidului de guvernământ au ţinut să fie alături de colega de partid care deţine acum interimatul la Organizaţia Bucureşti a PD-L. Astfel, s-au aflat la eveniment deputaţii Eugen Bădălan – generalul fost ministru al Apărării – şi Viorel Balcan – fost membru amrcant al PSD Brăila şi chiar preşedinte al formaţiunii judeţene a social-democraţilor, dar şi Constantin Dumitriu – fost viceprimar al Galaţiului, fost eurodeputat.

Porţiunea brăileană din „Drumul mării”, bună de traversat fără probleme

      Întâlnirea cu ministrul a avut loc în comuna Viziru, din zona de unde începe porţiunea din cei 28,3 kilometri reabilitaţi. Conform regulilor europene, şoseaua este prevăzută şi cu şanţuri laterale de scurgeere a apei pluviale. Practic, s-a reabilitat DJ 211 Viziru – Cuza Vodă şi DJ 212 Cuza Vodă – Mihai Bravu. De aici, drumul către litoral se continuă pe traseul Giurgeni – Vadu Oii, mai precis DN 2A, brăilenii astfel  îndeplinite obligaţiile pe care şi le-au asumat prin cuvântul preşedintelui CJ.

      Proiectul, finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, Domeniul Major de Intervenţie 2.1 – reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură şi are o valoare totală  de 64.799.496,88 lei din care cea a contractului de lucrări este de 55.639.652,82 lei. Contribuţia proprie, respectiv partea de cofinanţare, a CJ în proiect este de 2.232.925 lei. Contractorul este o asociaţie alcătuită din Max Bogl Bauunternehmung Gmbh & Co KG şi firma gălăţeană SC Tancrad SRL (cea care a căţtigat şi licitaţia privind lucrările de plombare a arterelor din municipiul Brăila).

      Lucrările au început efectiv la 11 iunie 2009, s-au finalizat în termenul din proiect, urmând să decurgă conform planului şi celelalte operaţiuni adiacente oricărui proiect european.

      Am profitat de ocazie şi am întrebat-o pe Elena Udrea cum lucrează echipa de la minister pentru a face mai vizibile şi mai cunoscute informaţiile referitoare la fondurile europene disponibile, pentru că dacă la Brăila CJ chiar se ocupă de aceste lucruri, în ţară sunt destule probele şi nu se poate spune, cel puţin deocamdată, că românii sunt maeştrii în atragerea fondurilor de la UE. Ministrul mi-a răspuns că din punctul său de vedere situaţia la Ministerul Dezvoltării este una fericită; s-au depus proiecte în valoare de 11 miliarde de lei, şi cum suma disponibilă este de 4 miliarde va fi o adevărară competiţie între posibilii beneficiari. Elena Udrea şi-a exprimat încredrea că românii vor înţelege să lucreze după regulile europene, vor aduec în timp util facturile spre decontare, astfel încât să nu existe întârzieri în lucrările deja demarate.

Insula Mică – pe agenda de lucru a politicienilor locali şi a ministrului Dezvoltării

      Un alt obiectiv al vizitei ministrului Udrea a fost Insula Mică, iar nu aşa cum era anunţat – proiectul cu finanţare europeană de reabilitare a Centrului Istoric din municipiul Brăila. Aşa cum a ţinut să afirme şi deputatul Rizea, sunt cel puţin 10 proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării şi care vizează Parcul natural Insula Mică, zonă cu potenţial turistic deocamdată teren virgin în acest sens. De aceea, preşedintele CJ a invitat-o pe Elena Udrea să efectueze o deplasare cu barca pe Dunăre, spre terenurile mirifice al  Insulei Mici – o adevărată insulă de comori a Brăilei, un loc unde natura îşi păstrează frumuseţea nealterată, cu specii rare de floră şi faună care au permis de altfel catalogarea zonei ca rezervaţie naturală de interes naţional.

    Elena Udrea a exprimat public interesul ministerial pentru Insula Mică, subliniind în acest fel dorinţa de a fi de ajutor administraţiei brăilene în demersurile de dezvoltare a infrastructurii de turism în zonă: “Vreau să vedem ce este necesar să facem noi, Ministerul Dezvoltării pentru ca zona să devină viabilă pentru turism, ce trebuie dezvoltat”. Plecarea către Insula Mică s-a realizat după o scurtă vizită la primăria Stăncuţa.

Nouă sesiune de înscrieri la Facultatea de Inginerie Brăila – mai sunt locuri libere

        Întrun comunicat de presă, Adrian Mihai Goanţă – decanul Facultatea de Inginerie Brăila (FIB) – anunţă că în perioada 13 – 15 septembrie la FIB, unitate de învăţământ din cadrul Universitatea „Dunărea de Jos„, au loc înscrieri pentru noul an universitar pe locurile rămase libere după prima sesiune de înscrieri.

      “Domeniile de licenţă scoase la concurs de Facultatea de Inginerie din Brăila pentru anul universitar 2010-2011 sunt: domeniul Inginerie mecanică cu 10 locuri fără taxă şi 28 locuri cu taxă pentru specializările Utilaje tehnologice pentru construcţii respectiv Ingineria şi managementul resurselor tehnologice în construcţii, domeniul Ingineria mediului cu 1 loc fără taxă şi 30 locuri cu taxă pentru specializarea Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice, domeniul Inginerie şi management cu 7 locuri fără taxă şi 30 locuri cu taxă pentru specializarea Inginerie economică în domeniul mecanic şi domeniul Agronomie 12 locuri cu taxă pentru specializarea Agricultură”, subliniază Adrian Goanţă.

      Toate specializările din cadrul domeniilor sus menţionate sunt acreditate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar – astfel că studenţii şi absolvenţii nu trebuie să se teamă că diplomele nu ar fi valabile; admiterea se organizează pe bază de dosar, media de concurs calculându-se ca medie aritmetică între media de la bacalaureat şi media multianuală din liceu.

      Calendarul admiterii la studii universitare de licenţă este următorul:13 – 15 septembrie  – înscrierea candidaţilor; 16 – 18 septembrie – afişarea rezultatelor, depunerea diplomelor de bacalaureat în original; 19- 20 septembrie – redistribuiri, afişarea finală a rezultatelor, depunerea diplomelor de bacalaureat în original.

       Este foarte important să fie depusă diploma de liceu în original, acesta fiind un criteriu de departajare al candidaţilor.         

       Taxa de înscriere este de 100 lei. Cei interesaţi sunt aşteptaţi la sediul FIB din Calea Călăraşilor.

       Decanul mai aminteşte şi faptul că “Înscrierile la toate domeniile de licenţa scoase la concurs de către facultate se fac la sediul facultăţii din Calea Călăraşilor nr. 29, în sala de lectura, într-o manieră modernă, prin conectarea facultăţii la serverul universităţii şi eliberarea on-line a legitimaţiei de concurs, economisindu-se astfel timpul şi banii candidatului, care nu se mai deplasează până la Galaţi. Pentru domeniile sus menţionate toate activităţile didactice se desfăşoară la Brăila. Cei care doresc să se înscrie şi la alte facultăţi ale universităţii trebuie să se deplaseze la Galaţi”.

        Studenţii merituoşi de la FIB primesc burse pe parcursul anilor de studiu, burse de performanţă de merit şi de studiu – în valoare de 500 lei, 400 lei şi 300 lei – iar studenţii în dificultate materială primesc burse soacile în valoare de 200 lei.

Comasare de şcoli în Brăila – 71 de elevi mici fac naveta

       Situaţia de criză economică, prin care s-a ajuns la disponibilizarea de personal în educaţie – la nivelul Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila fiind reduse 200 de posturi la finele anului şcolar trecut – a condus în deschiderea anului şcolar 2010 – 2011 la comasarea unor şcoli. Efectul are o componentă referitoare la diminuarea cheltuielilor, dar şi una mai puţin plăcută care presupune deplasarea – şi aici, din nefericire, se presupune un anume consum – unui număr de elevi, de obicei din clasele mici, din localităţile de domicliu la cele unde se află şcoala.  În total, un număr de 71 elevi din clasele I – IV vor face naveta, în judeţ, pentru a ajunge zilnic la ore, primăriile din localităţile respective fiind responsabile cu alocarea carburantului pentru microbuzele şcolare.

       Practic, aşa cum reiese din documentele pe care cu amabiliate ni le-a pus la dispoziţie Mariana Popa de la departamentul Reţea Şcolară  al ISJ Brăila, dintr-un total de 136 de unităţi cu personalitate juridică rămân în funcţiune în acest an şcolar 131, din care două sunt destinate învăţământului special – o şcoală de arte şi meserii şi Centrul Judeţean pentru Educaţie Incluzivă. În cele 129 de unităţi cu personalitate juridică destinate învăţământului de masă sunt funcţionabile 205 unităţi fără personalitate juridică, în municipiu şi judeţ, după cum urmează: 143 de grădiniţe (cu personalitate juridică sunt 29 de unităţi preşcolare), 47 şcoli cu clasele I – IV, 15 şcoli cu clasele I – VIII (numărul unităţilor de acest tip cu personalitate juridică fiind 73).

Şcoala „Spiru Haret” (fostă nr. 3) se desfiinţează, devenind structură a Şcolii „Cuza”

        Unităţile comasate, în număr de 13, sunt următoarele:

        Grădiniţa nr. 5 devine structură a Grădiniţei nr. 2 Brăila; Grădiniţa nr. 14 devine structură a Grădiniţei nr. 3 Brăila; Grădiniţa Făurei devine structură a Grupului Şcolar Industrial “G. Vâlsan” Făurei; Şcoala cu clasele I – VIII “Spiru Haret” (fost nr. 3 din Bariera Călăraşilor, clădire de patrimoniu în renovare) – devine structură a Şcolii cu clasele I – VIII “Al. I. Cuza”.

       În comuna Bărăganu, unde funcţionau două şcoli gimnaziale cu personalitate juridică, se desfiinţează Şcoala nr. 2, care trece în administrarea Şcolii nr. 1. Şi Şcoala cu clasele I – VIII din Măgureni se desfiinţează ca unitate de sine stătătoare din punct de vedere al administrării, ea devenind structură a Şcolii cu clasele I – VIII Măraşu. Şcoala cu clasele I – VIII Batogu devine Şcoala cu clasele I – IV Batogu şi trece în administrarea Şcolii Cireşu.

        Şcoala cu clasele I – IV Măru Roşu, aparţinând de oraşul Însurăţei, se comasează cu Şcoala cu clasele I – IV Lacu Rezi. Şcoala cu clasele I – IV Corbeni, comuna Racoviţa, se comasează cu Şcoala cu clasele I – IV Racoviţa. Şcoala cu clasele I – IV Florica, comuna Roşiori, se comasează cu Şcoala  cu clasele I – IV Colţea. Şcoala cu clasele I – IV Gurguieţi, comuna Scorţaru Nou, se comasează cu Şcoala cu clasele I – IV Sihleanu. Iar Şcoala cu clasele I – IV Căldăruşa, comuna Traian, se comasează cu Şcoala cu clasele I – IV Urleasca.

Grădiniţa Estivală la Şcoala „Naum” – un proiect naţional de integrare a copiilor din medii defavorizate

       Şcoala cu clasele I – VIII „Gh. Naum„, care din acest an a devenit – prin efectul restructurării de personal – structură a Şcolii „Nedelcu Chercea”  din municipiul Brăila, a găzduit între 9 august şi 8 septembrie  activităţile din cadrul Grădiniţei Estivale – parte integrantă a Proiectului naţional „Toţi la grădiniţă, toţi la clasa I” iniţiat de Ministerul Educaţiei şi având partener Fundaţia „Ruhama”.

        După cum precizează prof. Maria Magdalena Chiriţă – consilier de imagine al Şcolii „Naum” – scopul proiectului este acela de integrare a copiilor în vederea creşterii accesului la educaţie şi cresterea nivelului educational ăn comunităţile defavorizate. Proiectul îşi propune atingerea obiectivelor de formare a competenţelor şi a abilităţilor de bază la copii, diminuarea riscului de părăsire timpurie a şcolii şi creşterea eficienţei programelor de educaţie şi implicit implementarea acestora.

        Activităţile s-au derulat sub îndrumarea directorului Rodica Mocanu, a învăţătoarei Safta Pandaru, a mediatorului şcolar Mioara Voicilă şi a promotorului Dumitrica Barbu. S-a realizat în acest sens un adevărat exemplu de bune practici în activităţile cu copiii romi, copii care nu au frecventat grădiniţa. Micuţii au dobândit competenţe de utilizare a instrumentelor de scris, de folosire a spaţiilor şcolare, de servire civilizată a mesei, au socializat unii cu alţii. „S-au desfăşurat activităţi specifice  – recunoaşterea culorilor, numărare, scriere, dezvoltare a vorbirii prin lecturare de poveşti urmate de dezbateri, identificare a formelor geometrice simple, grupare a obiectelor – şi activităţi sportive, dar şi activităţi de autocunoaştere şi dezvoltare personală. Copiii au mers în parc, la biserică, au servit masa, au învăţat reguli de igienă la masă şi la folosirea grupului sanitar. Pe toată perioada grădiniţei estivale copiii au beneficiat de o masă caldă în fiecare zi, au folosit materiale educaţionale primite gratuit în cadrul proiectului”, povesteşte Maria Chiriţă.

        Pe 8 septembrie s-a incheiat Gradiniţa Estivală, programul din această zi fiind susţinut în prezenţa părinţilor, dar şi a partenerilor de proiect. Astfel, au participat medicul şcolar Mariana Ţepeş şi asistenta Mona Găman – reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică, Leonard Başturescu de la Direcţiei Cultură, Învăţământ a Primăriei Brăila şi conducerea Şcolii „Nedelcu Chercea” – directorul Rodica Mocanu şi directorul adjunct Jan Bulancea.

       Maria Chiriţă ne destăinuie şi alte amănunte: „La final copiii au primit portofoliile construite în urma muncii de o lună de zile în echipă, învăţător – elevi – mediator şcolar – promotor, dar şi primele lor diplome. Emoţia s-a citit pe chipurile tuturor. În cadrul proiectului vor urma programul After School pentru acelaşi grup ţintă şi Şcoala Părinţilor pentru părinţii elevilor cuprinşi în proiect. Un proiect ambitios, un model de parteneriat eficient pentru integrarea copiilor romi şi facilitare a accesului la educaţie al copiilor din familii defavorizate”.

După contestaţii, încă 10 promovaţi la bac-ul de toamnă

         Joi, 9 septembrie, au fost afişate rezultatele finale. În zilele de 7 şi 8 septembrie au fost rezolvate, la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila – în comisile de reevaluare – cele 360 de contestaţii depuse. După cum ne-a declarat prof. Aurelia Stroe – inspectorul şcolar care a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de contestaţii – în urma revederii lucrărilor contestatarilor au fost modificate în minus un număr de 21 de note şi modificate în plus 87 de note. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, doar zece candidaţi au trecut în acest mod pragul critic al notei şase, cea care departajează la bac admişii de respinşi.

        Notele în varianta primă, înainte de contestaţii, pot fi vizualizate la http://bacalaureat.edu.ro/2010/  alegând judeţul şi şcoala de unde provine candidatul.

        Cu aceste rezultate, cele 16 procente (şi un pic peste…) de promovabilitate nu se schimbă, astfel că judeţul Brăila rămâne întro poziţie codaşă pe ţară, ceea ce nu presupune – totuşi – o concluzie de genul “învăţământul este la pământ”, aşa cum se încearcă acreditarea în aceste zile.

         Educaţia românească este în criză, trebuie să recunoaştem, nu doar pentru că economic vorbind nu sunt fonduri suficiente şi resurse pentru dezvoltare şi plata consistentă a celor care fac educaţie tinerilor, ci şi pentur că în destule cazuri şcoala este ruptă complet de realitatea mediului de afceri şi servicii, meseriile nu mai sunt căutate şi nici părinţii nu prea fac – cel puţin deocamdată – mare lucru în a acest sens, de parcă toţi elevii ar trebui să devină medici, ingineri, avocaţi sau economişti. De altfel, se poate observa cum au fost eliminate şcolile de arte şi meserii, mai cu seamă cele care funţionau în mediul rural.

      Alte date despre sesiune aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/09/07/bacalaureatul-sesiunea-de-toamna-la-braila-%e2%80%93-rezultate-deloc-placute-suntem-in-coada-clasamentului-pe-tara/

Protestul laminoriştilor, o oră în faţa Prefecturii

       Aproximativ 50 – 50 de angajaţi ai SC Laminorul SA Brăila, în frunte cu liderul sindical Constantin Iarca, s-au aflat joi, 9 septembrie, începând cu ora 10.00 în miting de protest  în faţa Prefecturii Brăila. Scopul acţiunii, una la nivel naţional, a fost aceea de a solicita vehement modificări la viitoarea lege a pensiei, cea aflată în prezent în dezbatere publică. Se pare că cea mai importantă revendicare, din punctul de vedere al laminoriştilor, ar fi cea referitoare la micşorarea vârstei de pensionare – având în vedere că în uzina de sârmă şi profile metalice condiţiile de lucru sunt unele deosebite.

       Protestatarii, paşnici de altfel, au stat cam vreo oră în formaţie de luptă sindicală – cu toate că ceruseră acordul pentru două ore de miting – timp în care o delegaţie a urcat la prefectul Nicolae Popa spre a înainta o solicitare în senul dorit care să ajungă la guvernanţi.

      Este interesant, chiar şi în acest contest, de precizat câteva date istorice (extras din istoricul de pe site-ul uzinei):

      SC Laminorul SA Braila a luat fiinta in anul 1923 sub denumirea “David Goldenberg si Fii”, prin Contractul de Societate nr.136/17.01.1923. Firma, cu sediul in str.Transilvaniei, producea initial sarma trasa, cuie si articole metalurgice. Dupa patru ani, in 1927, productia se diversifica cu lanturi, suruburi si nituri.

         In 1928, societatea anonima “Industria Sarmei” Cluj, solicita Primariei Braila un teren pentru construirea unui laminor pe care il si primeste sub titlu gratuit in anul urmator prin Hotararea Consiliului Municipal transmisa sub nr. 02695/ 11.02.1929. Asa se ridica primul laminor de sarma si profile din Muntenia, pe o suprafata de 5 hectare aflat la punctul denumit Osaria.

       In anul 1929 este pus in functiune Laminorul 1, care va produce sarma de dimensiuni variate din tagle importate. Laminorul 2 este construit si pus in functiune in anul 1931 la societatea “David Goldenberg si Fii”. Si aici productia consta in sarma, otel beton, otel lat, otel pentru suruburi si nituri.

       Firma “David Goldenberg si Fii” va fi cumparata in 1933 de Max Auschnitt si inclusa in consortiul TITAN – NADRAG – CALAN. In anul 1933  va fi pus in functiune atelierul de furci pentru agricultura adiacent Laminorului nr. 1 de la care primea semifabricatul necesar fabricatiei.

       Din anul 1938, firma“David Goldenberg si Fii” se va numi “Intreprinderile Metalurgice Dunarene”.

        La 11.06.1948 ambele  intreprinderi vor fi nationalizate si vor functiona in continuare independent, pana in 1959, cand “Intreprinderile Metalurgice Dunarene” si “Industria Sârmei” se unesc sub numele de “Uzina Laminorul Braila”.

        Uzina Laminorul Brăila a fost preluată de curând de Mechel, o firmă rusească de prestigiu în domeniu.