Prima zi de festival la Brăila – poeţii şi poezia albaneză, românească… un festin pentru suflet!


* O sărbătoare minunată pentru albanezi – care consideră Brăila, ca şi bulgarii, o adevărată patrie pentru că aici, în portul  cosmopolit, a apărut primul abecedar albanez şi de aici au plecat ideile revoluţionare de eliberare naţională * Fănuş Neagu a transmis salutările sale audienţei

       Brăilenii au gândit – cred – că poezia mai poate aştepta, de aceea nu s-au deplasat în număr mare – şi rău au făcut !… – la Casa Tineretului (spaţiu din imediata apropiere a bibliotecii, ales pentru holul său impozant unde tronau lucrările de la recentul Concurs Internaţional de Caricatură ), în după-amiaza de 24 septembrie ca să fie prezenţi la activităţile primei zile din Festivalul Poeţilor din Balcani. Spun asta pentru că erau puţini reprezentanţi ai publicului şi tot la fel de puţini membrii ai Cenaclului literar brăilean «Mihail Sebastian», dar ar fi meritat să fie acolo pentru excelentul discurs rostit de înalţii oaspeţi, i-am numit pe Luan Topciu – ministru consilier la Ambasada Albaniei în capitală, dar şi critic literar, eseist, traducător între altele şi ale unor texte ale regretatului Mircea Ivănescu – şi pe Bardhyl Londo – consilier la ministrului Culturii din Albania, dar şi pentru recitalurile de poezie care ne-au mai scos din amorţeala ruinei zilnice, din cruda şi stupida realitate care se înfăşoară, ca o damă uşuratică şi ieftină, din păcate, în văluri de criză şi sărăcie, dar se fardează strident şi colorat în pompoase promisiuni deşarte.

        Manifestarea organizată de Biblioteca Judeţeană «Panait Istrati» Brăila şi Consiliul Judeţean (CJ) Brăila, aflată la ediţia a IV-a, îi are ca protagonişti – cum anunţam aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/09/21/la-biblioteca-istrati%e2%80%9d-braila-albania-si-republica-kosovo-reprezentata-la-festivalul-poetilor-din-balcani/  – pe poeţii din Albania şi Kosovo, invitaţi speciali fiind personalităţi ale culturii albaneze. Şi a fost o bucurie să-i auzim pe oapeţi cum au subliniat importanţa, copleşitoare, măreaţă, a Brăilei pentru cultura lor. Aici, în urbea lui Panait Istrati, a trăi o vreme un important patriot şi om de cultură albanez Naum Veqilharxhi (Vechilargi), cel care a întocmit exact la Brăila primul abecedar albanez şi a editat o revistă, semne ale civilizaţiei pentru care albanezii sunt profund recunoscători, după cum au subliniat cei doi înalţi oficalli albanezi amintiţi, de la înălţimea tribunei unde au luat loc şi Florin Mija – vicpreşedintele CJ – care a deschis manifestarea, Vasile Spiridon – preşedintele juriului, dar şi Corneliu Antoniu – preşedintele Filialei Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Nicolae Grigore Mărăşanu care a prezentat poeţii români din festival şi, nu în ultimul rând, Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii «Istrati» care a jucat rolul moderatorului.

 

      În sală erau şi alţi oaspeţi străini, Sami Pirraj – directorul Bibliotecii din Priscina, Emir Nika – director la Ministerul Culturii din Albania, iar dintre ai noştri să-i amintesc pe poetul Constantin Gherghinoiu,  prozatorul Vasile Datcu, poetul Stere Bucovală, Rodica Drăghici – fosta directoare a Bibliotecii brăilene, pe mandatul său fiind demarat proiectul de zece ani al festivalului.

      Un alt moment la serii a fost un recital de poezie în lectura unor autori înscrişi în concurs. Astfel, Adrian Alui Gheorghe ne-a oferit în lectură proprie poeme din volumul «Paznicul ploii» apărut la Editura Limes în acest an.  Rodian Drăgoi a recitat poeme proprii dintre cele înscrise în festival; Victoria Milescu a recitat din volumul «Dreptatea învingătorului».

      Adrian Munteanu, cu un real talent actoricesc şi o invitaţie să ne alăturăm întrun scenariu experimenatl, a recitat sonete din creaţia proprie şi la final a oferit un trandafir – are şi un poem cu o floare similară – roşu uneia dintre doamnele prezente.  Şi Valentin Tălpălaru, redactor şi la Radio Iaşi pentru care pregăteşte material (înregistra în permanenţă), recită din volumul său «Ultimul vorbitor de umbră» apărut în 2009 la Editura Opera Magna Iaşi.

       Al doilea recital al serii, oferit de Ileana Mălăncioiu a fost – după părerea mea – un regal poetic, dublat de o delicateţe a verbului pe care doar autoarea îl putea sublinia astfel, fără fantoşe şi tuşe suplimentare, poemele – între ele «Ursul», «Doarme Ieronim» – din volumul «Urcarea muntelui» ducând auditoriului în ţara Poeziei adevărate, cu rimă şi ritm, cu imagini de-o gingăşie pe care versificaţia tineretului îmblânzitor de cuvinte doar o visează, din păcate… În deschiderea emoţionantului şi atractivului moment, poeta a dorit să mulţumească organizatorilor pentru invitaţie – nu a mai fos din tinereţe, ne-a mărturist, în oraşul lui Panait Istrati – autorul care a dat dovadă de un curaj nebănuit la oamenii de cultură de a lupta cu regimul comunist, a amintit poeta – şi atunci a admirat partea veche a unrnbei, cea cu clădiri somptuoase, în centru – şi a subliniat că are privilegiul unor bune relaţii cu fii ai urbei, dând ca exemple pe Gabriel Dimisianu de la «România literară», pe N. Carandino

      Finalul serii a fost oferit de elevi de la Colegiul Naţional «Nicolae Bălcescu», recitând din poeţi albanezi. Momentul a fost orchestrat de Luminiţa Dascălu, membră a Cenaclului «Sebastian», bibliotecară la liceul menţionat. Astfel, i-am audiat pe tinerii Mihaela Loredana Toma, Iulia Miler şi Ana-Maria Negru de la XI C, Karin Ştefanov de la IX C şi pe Bogdan Coplea de la XI E.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.