* Evenimentul a reunit nu doar comunitatea şcolară, autorităţi ci şi membri ai Comunităţii Elene din Brăila
Luni, 6 decembrie 2010, la ora 16.00 sala de festivităţi a Şcolii cu clasele I – VIII nr. 5 din municipiul Brăila se dovedeşte neîncăpătoare pentru cei care au dorit să fie prezenţi la evenimentul programat; este adevărat şi că el oferă suficiente argumente pentru ca prezenţa să devină o plăcere: este festivitatea de numire a şcolii după Nikos Kazantzakis, scriitorul emblemă a Greciei şi prieten al lui Panait Istrati. Aceste două caracteristici au fost la baza alegerii acestui nume pentru unitatea numită şi “şcoala greacă” deoarece a fost construită de Comunitatea Greacă – actul de înfiinţare este datat 12 octombrrie 1902, majoritatea membrilor comunităţii greceşti din Brăila a studiat de-a lungul timpului aici, iar în prezent găzduieşte un program dedicat celor care doresc să studieze limba greacă – cu sprijinul Amabasadei Greciei în ţara noastră.
Au fost prezenţi foarte mulţi greci brăileni în frunte cu Haralambie Caravia – tânărul preşedinte al Comunităţii Elene din Brăila. Fiind şi ziua Sfântului Nicolae – deopotrivă patron spiritual al municipiului Brăila, organizatorii s-au gândit că se cuvine să fie şi acesta încă un motiv de bucurie pentru elevi astfel că ei au primit daruri – pachete cu dulciuri, în principal – din partea grecilor, sponsorul generos fiind doamna Catherine Sofianou (foto, cu Haralambie Caravia) de la compania SofMedica.
Profesoarele Evelina Moraru – directorul şcolii – şi Oana Băbeanu – director adjunct – au coordonat programul festiv, oferind şi câteva date din istoricul impresionant al şcolii care este în proces de retrocedare către proprietarul de drept – Comunitatea Greacă brăileană, şcoală care are nevoie de o acţiune urgentă de reabilitare constructivă (clădirea nu a mai beneficiat de asemenea lucrări de renovare ori reparaţii capitale). Prezent la reuniune, primarul Aurel Simionescu a afirmat că va sprijini în măsura posibilităţilor orice demers în acest sens.
Catherine Sofianou – cum spuneam, generosul sponsor – s-a adresat audienţei cu emoţie, subliniind că e legată sufleteşte de Brăila şi Galaţi, zone pline de istorie a elenismului pe meleagurile româneşti unde domnia sa face afaceri de două decenii.
De asemenea, a fost citit şi mesajul lui Georgios Tsimlimidos – primarul din Argostoli, regiunea greacă unde se află şi Faraklata, localitatea natală a tatălui lui Panait Istrati. În acest cuvând, primarul grec felicită Muzeul Brăilei pentru derularea Proiectului “Un Grec, Doi Greci, Trei Greci…” (despre care am scris şi aici https://brailachirei.wordpress.com/2009/11/01/lansarea-proiectului-%E2%80%9Eun-grec-doi-greci-trei-greci-braila%E2%80%9D-la-muzeu-%E2%80%93-o-bucurie-a-intregii-societati/ ) şi aminteşte faptul că au luat recent decizia de a înfiinţa “Centrul de studii al operei marelui scriitor româno-kefalonit Panait Istrati la locul de oriine al tatăului său, la Faraklata, iniţiativă care s-a realizat prin contribuţia deosebită a Muzeului Brăilei”.
Haralambie Caravia a ţinut să precizeze că acest botez situează încă o dată Brăila pe harta istroiei universale, punându-se iarăşi cărămizi solide la temelia bunelor relaţii dintre membrii Comunităţii Elene şi şcoală.
Subprefectul Veronica Macri, membră de Comunităţii Elene – care, de altfel, a şi susţinut la Guvern propunea de numire a sa a funcţie în toamna lui 2010 – a fost invitată să spună câteva cuvinte şi domnia sa, pe lângă felicitările de rigoare, a ţinut să precizeze că va încerca să sprijine accesarea de fonduri pentru ca şcoala să devină funcţională la cele mai înalte standarde moderne.
Pentru a puncta cum se cuvine importanţa acestui botez, Zamfir Bălan – director adjunct al Muezului Brăilei, doctor în limba şi literatura română cu o teză despre Panait Istrati – a subliniat valenţele multiple ale legăturilor cu Nikos Kazantzakis, autorul nu mai puţin celebrului personaj Sorba grecul având cu siguranţă nenumărate afinităţi cu Brăila prin deosebita prietenie care la legat de Panait Istrati – scriitorul emblemă al Brăilei, pe nedrept uitat de contemporani.
Un cuvânt de felicitare a rostit şi Săndel Grosu – reprezentant al Comunităţii Romilor la Pefectura Brăila, partener al şcolii în câteva proiecte întrucât în prezent la Şcoala nr. 5 studiază şi foarte mulţi copii ţigani; tot aici se derulează cursuri în Programul „A doua şansă” pentru cei care au renunţat din varii motive la şcoală.
Evenimentul a prilejuit şi desfăşurarea unui program artistic, oferit de Formaţia “Parnassos” a Comunităţii Greceşti Brăila şi de elevii din clasele de gimnaziu – coodonaţi de învăţătoarele Angelica Aldea, Lenuţa Şerban – şi de cei mai mari. Au fost membrii corului coordonat de prof. Mihaela Constantin, alţi elevi care au prezentat dansuri ţigăneşti – moment coodonat de prof. Mişu Huidan.
Aflând atâtea lucruri interesante despre şcoala lor, cred că elevii vor învăţa mai bine – sper – ca să se ridice la înălţimea înaintaşilor şi pentru a cinsti moştenirea culturală oferită de Panait Istrati şi de Nikos Kazantzakis.