Worhshop româno-italian „Reconstituiri – reconstrucţii”, la Brăila


* Evenimentul a reunit în perioada 25 – 27 iulie 2011 arhitecţi şi specialişti în restaurare urbană de la Universitatea „Ion Mincu” din Bucureşti şi cea de la Chieti – Pescara, Italia * Organizatori au fost, deopotrivă, cele două instituţii de învăţământ superior, Consiliul Judeţean, Muzeul şi Primăria Brăila, cu partener Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Brăila

      Dacă ne uităm cu atenţie în jur, Brăila ca structură urbană are cu ce se lăuda din punct de vedere arhitectonic, mai cu seamă în zona centrală unde se află casele cu atmosfera lor medievală, de cetate – cum de altfel a şi fost urbea până la cotropirea ei de către turci, demolată din nefericire în prima parte a secolului XVIII – case ce tronează peste străzile mai mult sau mai puţin comode din punctul de vedere al circulaţiei moderne.  Acelaşi oraş însă ne arată şi faţa sa urâtă, tot prin clădirile superbe de care pomeneam, care au ajuns – majoritatea – o adevărată plagă a urbanismului, o ruină.

Pentru ca lucrurile să se schimbe, pentru a se găsi soluţii (ele au mai fost căutate şi în alte dăţi, ne-a confirmat Costel Drăgan – arhitectul şef al judeţului) a fost gândit un workshop, între 25 şi 27 iulie 2011 cu tema “Reconstituiri – reconstrucţii”, împreună cu arhitecţi italieni care, cum se ştie, au un spaţiu de lucru mult mai vast în Italia şi, în consecinţă, experienţă în restaurare şi reconstrucţie. Organizatori ai workshop-ului, cu amplul său program de trei zile, Universitatea de arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti,  Universitatea din Chieti – Pescara, Italia, Consiliul Judeţean, Muzeul şi Primăria Brăila, cu partener Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Brăila.

     La fel de consecvent în ideile privind respectarea patrimoniului urban se dovedeşte a fi şi Marian Ion – arhitectul şef de la Primăria brăileană, mereu prezent la întâlnirile din cele trei zile ale evenimentului, la fel ca şi Costel Drăgan – care şi predă la facultatea de arhitectură. Şi arh. Marcian Roman de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Brăila a fost prezent, la fel şi prof. drd. Ana Hărăpescu – directorul DJCPN Brăila – care a avut grijă să fie explicitate pentru italieni şi pentru bucureşteni (au fost 14 arhitecţi italieni şi 17 arhiecţi români) suficiente elemente de istorie locală – doar este domeniul său – astfel încât şederea la Brăila a oaspeţilor să fie una cu adevărat profitabilă intelectual. Şi programul realizat de  comun acord a permis acest lucru, fiind prevăzute vizite la obiective de interes – în centrul urban, la mănăstirea voievodală de la Măxineni, în parcurile seculare şi chiar la clădirea situată pe str. Campiniu colţ cu bulevardul Cuza care este proprietate a Consulatului Italian şi care are deocamdată pancarda “Atenţie! Pericol de demolare!”.

Discuţiile şi prezentările de specialitate au avut loc şi la Muzeul Brăilei, sediul său fiind tot un exemplu de clădire reprezentativă şi, mai mult decât atât, având un istoric în strânsă legătură cu italienii deoarece primul proprietar a fost un fiu al peninsulei. Alte amănunte despre strânsa legătură dintre brăileni şi italieni, prezenţi în număr mare în secolele XVIII şi XIX la Brăila şi cu o deosebită contribuţie la dezvoltarea urbei, au fost subliniate de muzeograf Maria Stoica (foto dreapta) în după-amiaza de 15 iulie.

   Un material extrem de bogat, cu explicitări foto ilustrative privind restaurarea unor clădiri cu valoare de patrimoniu, a fost oferit de prof. dr. arh. Stefano D’Avino (foto stânga) de la Universita degli Studi “Gabrielle D’Annunzio” Chieti – Pescara. Cei prezenţi au aflat astfel că unii dintre cei mai importanţi arhitecţi ai Italiei contemporane lucrează în stiluri diferite atunci când se ocupă de restaurări: uneori schimbă anumite detalii, pentru a facilita accesul publicului, spre exemplu, alteori pentru a pune în valoare a anume faţadă a construcţiei şi a o intregra în ansamblul contruit, iar alteori – acolo unde tipul construcţiei o impune – se respectă întru totul planul iniţial al ei. Ideea este una singură: respectul pentru arhitectură ca adevărată artă.

Un  alt matarial interesant a fost prezentat de conf. dr. arh. Sergiu Nistor (foto dreapta) de la Universitatea de arhitecură “Ion Mincu” din Bucureşti, rezumând o lucrare  comandată de Consiliul General al capitalei pe tema modalităţii de catalogare a siturilor istorice urbane şi a construcţiile de importanţă arhitecturală, urbanistică din Bucureşti. Aşa cum se ştie, destule clădiri declarate monument din capitală – şi nu numai… din păcate, ci şi din late oraşe – cad pradă buldozerelor şi sunt demolate, unele sunt lăsate să devină ruine, altele sunt vândute unor dezvoltatori imobiliari care abia aşteaptă să le dărâme. Tipul de catalogare propus de echipa universitarilor permite oricărui angajat din administraţie să regăsească rapid în planuri o construcţie din situl valoros, să ofere amănunte cetăţeanului interesat – proprietar, chiriaş – şi să îl îndrume întru respectarea legii.

   Workshop-ul este nu doar un fericit început de colaborare româno-italiană pe teme de arhitectură şi restaurare urbană, ci şi un semnal – sper din toată inima! – către cetăţenii brăileni ca să protejeze şi să respecte valorile de patrimoniu, să nu treacă indiferenţi pe lângă frumuseţile arhitectonice, să nu lase ca acestea să se distrugă – cum din păcate, repet, se întâmplă astăzi… În ţările civilizate, cele pe care pe drept cuvânt le numim astfel, prin cultură chiar se înţelege arta şi elementele  de civilizaţie conexe, iar cetăţenii sunt ajutaţi prin mediile administrativ şi politic să respecte legea, texte de lege care nu se pun de-a curmezişul culturii şi componentelor ei cum se întâmplă, încă, la noi. În fond, cultura este ceea ce ne defineşte, nu contul în bancă sau maşina pe care o folosim. Lăsăm în urmă elemente de cultură şi atunci când ne întâlnim cu semeni de alte naţii tot din sfera culturală utilizăm accente care să ne definească, să ne arate cum suntem.

Armanda Filipine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.