Marea muzică, Brăila, Hariclea Darclee… Interviu cu soprana Mariana Nicolesco


Viitorul artei cântului e în perpetuarea marilor tradiţii

La fiecare întâlnire de la Brăila cu soprana Mariana Nicolesco, fie că e Festival-Concurs international de canto Hariclea Darclee, fie că sunt Cursurile de Măiestrie Artistică ”Master Classes”, avem șansa să dialogăm cu maestra și să intrăm, cum se spune, în miezul problemei – în creuzetul intim al actului artistic de cel mai înalt nivel. Am profitat, deci, de întâlnirile din perioada 1 – 6 august când s-au desfășurat Cursurile ”Master Classes”, și am rugat-o să îmi ofere un interviu. Întrebările sunt cam stufoase, recunosc, dar cred că sunt destul de cuprinzătoare pentru a afla și noi, profanii, ceva mai mult despre Marea muzică și lungul drum spre performanță.

Armanda FILIPINE – De fiecare dată, întâlnirile cu dumneavoastră, fie că sunt la Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée ori la Master Classes, stimată doamnă Mariana Nicolesco, sunt o ocazie fericită pentru public să asculte muzică de o mare frumuseţe, de a fi martor al unor îndrumări de o valoare deosebită, aşa cum menţiona şi dr. Stephan Poen la conferinţa sa.

Mariana NICOLESCO –  Ideea e aceea de a face muzică împreună, de-a împărtăşi noilor talente din considerabila experienţă dobândită de mine de la Maestra mea, Jolanda Magnoni, la Roma, de la celebrii dirijori sub bagheta cărora am cântat în marile teatre ale lumii şi mai ales de la iluştrii colegi pe care i-am avut ca parteneri pe scenă, purtători ai tradiţiilor care asigură perenitatea cântului la cel mai înalt nivel. Tinerii care au venit şi continuă să vină în număr considerabil la Brăila ştiu că nicăieri în lume nu întâlnesc un spirit deschis şi colegial ca aici, o ospitalitate ca a noastră şi nici dorinţa de a le transmite secrete fundamentale ale artei sacre de care se apropie cu toată fiinţa lor.

– Există din partea unor iubitori ai Marii Muzici un anume dor de trecut, o stare de melancolie şi de neîmplinire chiar, considerând că în prezent nu ar mai fi voci atât de minunate cum a fost vocea Haricleei Darclée, cum este vocea
dumneavoastră, şi nici montări serioase de opere pe marile scene ale lumii, mulţi regizori etalând idei foarte ciudate, cum am văzut recent la TVR Cultural  într-o reprezentaţie cu Romeo şi Julieta  în care Romeo era îmbrăcat în haină de piele, ca motocicliştii de azi.

– Întotdeauna există în sufletele oamenilor o undă de paseism, fiindcă nu putem compara ce se întâmplă azi decât cu trecutul, aşa cum îl cunoaştem noi, sau aşa cum ni-l închipuim. Nimeni neputând aduce pe lume voci extraordinare, decât Cel de Sus, e rezonabil, cred, ceea ce spun adeseori, şi anume că fiecare trebuie să obţină maximum posibil cu mijloacele pe care le are. Atunci putem spune că suntem cu adevărat în serviciul muzicii, că ne-am împlinit menirea, şi publicul simte şi apreciază acest lucru. În acest sens evoluăm, şi din ce în ce mai bine, la Brăila. Este şi motivul pentru care se prezintă la Master Classes tinere voci venite de peste mări şi ţări şi, evident, mulţi artişti din ţara noastră. Motivarea prezenţei lor la Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée este legată tot de aceste considerente. Cine ar avea naivitatea să-şi închipuie că toţi cei peste 180 de concurenţi care se înscriu în competiţie îşi imaginează că-l vor câştiga? În schimb toţi cei înscrişi sunt siguri că vor face un substanţial salt înainte în arta lor. Acesta e un lucru fundamental. Pe de altă parte, e un trist adevăr acela că e mult mai uşor să practici cultul urâţeniei, pretins expresivă, decât pe acela nobil şi greu de atins al frumosului. Iar unii regizori de operă au întrecut toate limitele decăderii, de care fug în fapt tinerii care vin spre mine, de exemplu.

– Magazinele cu muzică clasică sunt rare în România, avem doar câteva teatre de operă. Oare această muzică sublimă şi spectacolul de operă sunt destinate doar unor elite? Oricum, Brăila, prin Dumneavoastră, e o Capitală mondială a artei cântului…

– Fără voci, fără cânt la un înalt nivel, teatrul de operă nu există. Forţa noastră e aceea de a pregăti foarte serios şi cu rezultate excepţionale acest fundament al spectacolului liric. Este un adevăr acela că teatrele de operă, în lumea întreagă, sunt susţinute financiar fie de state, fie de sponsori. Şi că publicul îşi poate permite, în Occident, să plătească sume considerabile pentru biletele de intrare în paradisul cântului care e cutare sau cutare teatru de prestigiu. La noi lucrul acesta e imposibil deocamdată. Dar tradiţia pe care o perpetuăm prin aceste Master Classes, prin Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée, e fundamentală şi pentru artiştii occidentali
care azi nu prea mai au unde să se formeze conform minunatei idei pe care şi-o fac despre voci şi despre cânt. De aceea vin la Brăila,
din Italia, patria cântului, a muzicii şi a spectacolului de operă, din Spania, din atâtea alte ţări europene, ca şi din Statele Unite, dinChina, din Rusia.

– Anul viitor aşteptăm o nouă ediţie a Festivalului şi Concursului Internaţional de Canto. Ce ar trebui să facem noi, brăilenii – public, administraţie – pentru ca ediţia din 2012 să fie una foarte bună, una care să merite tot efortul pe care ştim că-l faceţi?

– După senzaţionala ediţie 2010 dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea Haricleei Darclée, ale cărei ecouri nu s-au stins nici în ţară nici în străinătate, vom pregăti din timp un nou succes de răsunet. Aşa cum spun mereu, numai printr-un efort colectiv putem ajunge la împliniri majore. Iar dacă mi-aş dori ceva e să-mi pot limita eforturile la planul artistic şi organizatoric, lăsându-le altora, pe cât posibil, grijile legate de problemele
de finanţare.

Mulțumesc pentru disponibilitatea de a răspunde acestor întrebări, mulțumim pentru stimulatoarea și tonica dumneavoastră prezență la evenimentele dedicate Haricleei Darclee la Brăila, mulțumim pentru ajutorul pe care îl oferiți astfel tinerei generații de vocaliști, cum va place dumneavostră și domnului Stephan Poen să le spuneți tinerilor interpreți care vin din întreaga lume în urbea natală a sopranei care a fost prima Tosca.

Reclame

Un comentariu


Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.