Ziua Jandarmeriei Rurale

      La 1 septembrie, efectivele Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Brăila omagiază 118 ani de la de la înfiinţarea Jandarmeriei Rurale. La sediul Inspectoratului, așa cum ne anunță reprezentanți ai Biroului de Informare și Comunicare al IJJ, se arborează drapelul pe catarg şi se intonează imnul de stat, la această activitate participând personalul instituţiei care nu se află angrenat în misiuni. Începând cu ora 9.00, în cadrul subunităţilor se desfăşoară concursuri sportive, de tenis de masă şi fotbal.

Pagini de istorie a jandarmeriei române

Înfiinţarea unei instituţii stabile, autoritare şi eficiente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi pentru respectarea legilor în mediul rural a constituit opreocupare importantă a conducerii politice şi militare a României către sfârşitul  secolului al XIX-lea. Deoarece structurile specializate existente în anul 1893 nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren, guvernul condus de Lascăr Catargiu promovează în parlament un act legislativ pentru înfiinţarea Gendarmeriei Rurale, act normativ care este promulgat la 30 august 1893 prin Decret Regal şi este publicat în Monitorul Oficial din 1 septembrie al aceluiaşi an. Articolul 1 al legii statuta: Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor”.

Jandarmeria rurală era organizată pe companii, câte o companie în fiecare judeţ, fiind subordonată Ministerului de Interne şi venea în sprijinul prefecţilor, subprefecţilor şi primarilor pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural. În 1893, la infiinţare, Compania de Jandarmi Brăila avea un număr de 16 militari (jandarmi) împărţiţi pe 3 sectoare. La sfârşitul secolului trecut efectivul atingea 44 militari, distribuiţi în 6 sectoare pentru ca în preajma celui de-al Doilea Război Mondial să ajungă la 129 de persoane, împărţite în 8 secţii.

Începând cu anul 1929, Companiile de Jandarmi devin legiuni. Legiunea de Jandarmi din Brăila avea în subordine sectoare şi posturi. La Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale se păstreazăfondurile arhivistive create de legiunea de jandarmi, de cele 5 sectoare de jandarmi (Dudesti, I.C.Bratianu,Ianca, Radu Negru si Traianu) şi 42 posturi de jandarmi din perioada 1911 – 1949 (din păcate, cu întreruperi mari pe anumite perioade). Legiunea de jandarmi Braila era subordonată direct Inspectoratului Regional de Jandarmi Constanţa şi pe plan central  – Inspectoratului General al Jandarmeriei din Bucureşti. Un mare numar de documente –  mai ales în perioada 1940 – 1944  conţin rapoartele privind starea de spirit a populaţiei din comunele judeţului şi din oraşul Brăila, precum şi activitatea organizaţiilor locale ale partidelor politice şi în speţă a celor extremiste (legionari, comunişti) acţiuni subversive, incendii, inundaţii, accidente de muncă etc.

Numeroase documente se referă la acţiuni politice (întruniri, manifestări de protest), la acţiuni revendicative organizate de sindicate pentru obţinerea unor drepturi (locuri de muncă, mărirea salariului, greve etc.). De mare importanţă sunt documentele referitoare la rezistenţa antifascistă a populaţiei civile, la starea de spirit a trupelor române, la mobilizarea rezerviştilor, susţinerea efortului de război, organizarea apărării pasive, rechizitii etc.
În anii premergători celei de-a  doua conflagraţii mondiale, la comanda Legiunii de Jandarmi Braila era mr. GHEORGHE NESTIANU, iar în timpul
razboiului lt. col. POPA M. ALEXANDRU.  Compania 81 de Poliţie Militară (constituită din jandarmi detaşaţi de la unităţile din judeţul Brăila), a executat misiuni pe frontul de vest (escortarea prizonierilor germani.

În 1945, comandantul Legiunii de Jandarmi era cpt. CALIN MIHAIL, iar în anul următor mr. P. NEGULESCU. După instalarea guvernului dr. PETRU GROZA, în perioada 1945 – 1948, efectivele de jandarmi brăileni au participat la aplicarea Reformei Agrare din 1945, la organizarea alegerilor din 1946, naţionalizarea întreprinderilor industriale, bănci, paza comandamentelor, patrulări etc.).

 

Ansamblurile Comunității Grecești din Brăila, la Festivalul Elenismului de la Galați

       Haralambie Caravia – președintele Comunității Elene din Brăila – ne informează și ne invită la Galați în acest sfârșit de săptămână. În urbea vecină se desfășoară – cu participarea comunităților grecești din țară – Festivalul Elenismului. Foto stânga: afișul manifestării care este programată pentru perioada 2 – 4 septembrie 2011.

”Sunt în masură să vă informez asupra detaliilor participării comunității noastre la festivalul de la Galați, astfel: sâmbătă, 3 septembrie 2011, începând cu ora 15.00, la Teatrul Dramatic Fani Tardini, situat pe Calea Domnească, vor evolua cele două ansambluri ale noastre. Intrarea este liberă și dacă puteți veni să susținem copiii ar fi excelent”, ne prezintă Haralambie Caravia situația.

N. aut. Vom încerca să fim acolo pentru a ne uni palmele în ruga aplauzelor, grecii din România meritând pe deplin acest omagiu – și știți bine la ce mă refer, grecii stabiliți pe meleagurile noastre acum mai bine de un secol fiind artizanii a nenumărate valori de patrimoniu pe care le contemplăm cu mândrie și astăzi (cred că Biserica Buna Vestire Greacă din centrul vechi al Brăilei, deja un simbol, e un exemplu grăitor în acest sens – și mai sunt și valorile umane, și cele din domeniile artistice și multe altele, și lista este impresionant de lungă). 

         Le urăm succes membrilor Ansamblului ”Parnassos” și cei ai ansamblului de elevi de la Școala cu clasele I – VIII ”Nikos Kazantzakis”, ansambluri care reprezintă Comunitatea Elenă și Brăila la Festivalului Elenismului de la Galați! Foto din stânga: imagine de la momentul de dans oferit de ansamblurile menționate în Zilele Brăilei, ediția 2011.

      Despre eveniment avem mai multe detalii în materialul colegei Roxana Artene Penciu, în cotidianul ”Viața liberă” Galați http://www.viata-libera.ro/articol-Festivalul_Elenismului_din_Romania__2.html

         Să urăm succes și membrilor ansamblurilor celorlalte comunități din țară participante la Festivalul Elenismului de la Galați!

Turneul Internațional Dunărea (TID) 2011, traseu prin Brăila

TID este un turneu international de caiac, canoe si canotaj organizat pe Dunare in lungime de aproximativ 2516 km. Porneste de la Ingolstadt, GERMANIA si se termina la Sf. Gheorghe, ROMANIA. Este cel mai lung astfel de turneu din lume, nefiind acceptate ambarcatiuni motorizate de niciun fel. Desi tara noastra detine cea mai mare lungime de mal dintre toate tarile riverane Dunarii (1.075 km), nu a fost implicata in organizare si nici nu a avut participanti in acest turneu pana in anul 2007 cand un echipaj format din 3 persoane intr-un caiac sit-on-top a intrat pentru prima oara in acest turneu de la Oltenita pana la Silistra pe o portiune de numai 55 km. La Braila, camparea se petrece in zona Debarcaderului, la Faleza Dunarii, la fel ca si in editia 2010 despre care am scris aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/09/01/braila-statie-in-turneul-international-de-caiac-canoe-si-canotaj/

Partea romana a “Turneului International Dunarea 2011″ a inceput pe 28 august la Calarasi, o data cu intrarea in tara a convoiului cu participantii din celelalte tari, si se termina in 7 septembrie 2011 la Sf. Gheorghe, o data cu petrecerea oficiala de inchidere. Vor fi parcursi 424 km in total (391 km prin meandre*).

Data – Ziua – Localitatea – km Dunare – mal – km parcursi

28 aug.  Duminica – DUNARENI – km 329 – (D) – 46km/zi

29 aug.  Luni – SEIMENI – km 289 – (D) – 40km/zi

30 aug.  Marti – HARSOVA – km 250 – (D) – 39km/zi

31.08  Miercuri – STANCUTA – km 219 – (S) – 31km/zi

1.09 Joi – BRAILA – km 170 – (S) – 49km/zi

2.09 Vineri – BRAILA – km 170 – (S) – zi de odihna

3.09  Sambata – LUNCAVITA – m 62 (Atentie! Mile nautice) – (D) – 53km/zi

4.09  Duminica – TULCEA – m 38 (Atentie! Mile nautice) – (S) – 44km/zi

5.09  Luni – MURIGHIOL – km 64 – (D) – 54/37*km/zi

6.09  Marti – SF. GHEORGHE – km 4 – (S) – 60/44*km/zi

7.09  Miercuri – INSULA SACALIN/MAREA NEAGRA – 8km/zi

7.09  Miercuri seara – Petrecerea de inchidere oficiala TID 2011 in Sf. Gheorghe

8.09 Joi – ora 7:00 – Plecarea cu vaporul inapoi catre Tulcea

 

Cateva date despre turneu

TID a avut dintotdeauna un considerabil impact international. Inca de la inceput (1956) unul dintre obiectivele cheie a fost sa aduca la un loc participanti din diferite tari, care sa cunoasca si alte feluri de a trai, alte culturi si obiceiuri, fara a se tine cont de orientarile politice, religioase sau rasiale. Scopul principal este sa promoveze prietenia intre participanti, dar si intre acestia si locuitorii zonelor prin care trece turneul.

Pe tot parcursul turneului, dupa statutul TID, tuturor participantilor li se asigura un loc de campare, apa potabila, grupuri sanitare si primul ajutor, cand este cazul. Exceptie face deocamdata doar partea romana, de la Calarasi pana la Sf. Gheorghe, unde aproape toate locurile de campare sunt “in the wild” nefiind amenajate. Taxele de participare difera de la tara la tara, dar ele acopera numai cheltuielile organizatorilor. Organizatorii TID din toate tarile participante opereaza ca entitati non-profit. Fara exceptie, ei contribuie cu timpul lor fara pretentii materiale – nu exista angajati platiti de TID.

Participantii TID isi poarta singuri de grija. Ei isi transporta bagajele in propriile ambarcatiuni, dorm in propriile corturi si isi procura si prepara singuri hrana. Locurile de campare sunt selectate de organizatori in asa fel incat sa fie asigurate nevoile sanitare ale participantilor cat si posibilitati de procurare a hranei. Participantii trebuie sa fie echipati sa isi prepare singuri hrana deoarece nu toate
locatiile au bufeturi sau restaurante. Uneori, participanti primesc de la gazde o masa simpla, ceea ce este un lucru foarte placut dupa o zi istovitoare. Participantii trebuie sa fie pregatiti sa treaca unele provocari fizice cat si psihice.

Indiferent de vreme (caldura, ploaie sau vant puternic), sectiunile parcurse zilnic sunt intre 40 si 65 km. Participantii la turneu trebuie sa fie pregatiti sa padeleze 6 sau 7 zile consecutive, petrecand 5 pana la 8 ore pe zi pe apa. Din motive de siguranta este interzis participantilor sa ramana pe apa dupa lasarea intunericului. Persoanele cu probleme de sanatate trebuie sa consulte medicul inainte de a
participa la TID.

Conform datelor de inscriere, participantii pot intra si iesi din turneu in orice moment dinainte stabilit. Participantii vin din diverse categorii profesionale sau sociale. Ei pot fi cantareti de opera, preoti, muncitori, studenti, doctori, someri sau pensionari in varsta de 70 sau chiar 80 de ani. Prietenii TID nu vin numai din tarile riverane Dunarii, ci din toata lumea: Franta, Italia, Israel, Australia, Japonia,
Chile sau America de Nord. Pe apa este importanta numai personalitatea individului.