Recital Tic Petroșel și Marllene Hristu în Festivalul ”Zile și nopți de teatru european la Brăila”

* Poezia de calitate este un ingredient absolut necesar unei partituri muzicale de excepție – concluzie absolut firească după întâlnire 

Cunoscătorii și pasionații genului nu mai trebuie să primească informații despre Tic Petroșel, cantautorul pentru care vocea și chitara sunt una în prelungirea celeilalte, iar Poezia este un sumum de plenaritate (N.aut. Și pe care nu pricep de ce îi uită cronicarii din zona muzicală, și televiziunile chipurile de profil, dacă vor mai fi existând cu adevărat la standardele necesare zonei de interes!). Și cum să spui altfel când îl vezi și îl auzi de foarte aproape, în spațiul numit ”teatru în teatru” de organizatori – Teatrul Maria Filotti” (TMF) cu Primăria și Consiliul Local Municipal dar și Ministerul Culturii – în Holul Monumental, la Festivalul Internațional ”Zile și nopți de teatru european la Brăila”, ascultând picăturile de reverie produse de poemele lui Emil Brumaru, utilizate de Tic Petroșel în albumul ”Brumăriada”, diamante de metaforă și profunzimi. Foto stânga sus: cantautorul și actorul Mircea Bodolan – directorul TMF -realizând introducerea la programul oferit de artistul și prietenul Tic Petroșel (care își pregătește, cum se observă în imagine, scena)

Când nu sunt versurile lui Emil Brumaru, cantautorul Tic Petroșel atrage ca un magnet sfere de umor sănătos, folosind talentul actoricesc propriu dar și alte repere versificate, plus diverse elemente de recuzită – cum a făcut acum, cu o șapcă de marinar și o coroană regală.

La reușita splendidei întâlniri din seara de 26 septembrie 2011 și-a adus contribuția și Marllene Hristu, clapele fiind mângâiate cu forța unui muzician de calibru și cu feminitatea ce știe să dezvăluie diafane și fine sonorități, atât muzicale cât și poetice.

Au fost și aplauze călduroase, cum altfel!, de la Mircea Bodolan (foto stânga)

Au urmărit cu atenție recitalul compozitorul brăilean Cornel Cristei – cel care semnează multe din coloanele sonore la spectacolele TMF, dar și regizorul Vili Perveli (a lucrat la TMF o vreme, a fost studentul Cătălinei Buzoianu la clasa de regie ee la Universitatea de Actorie București ) – sosit din Bulgaria, participant la festivalul brăilean pe întreaga lui durată (în foto din stânga, cei doi menționați).

Au fost urmăriți, de asemenea, cu atenție și de Viorel Urse, în stânga imaginii – administrator TMF – și de Marian Ecmegian – maestru sunet la TMF (foto stânga)

Aplauze și din partea Wanessei Radu (foto jos) – actriță la TMF, cantautoare de asemenea cu un moment deosebit în festival și despre care am scris la https://brailachirei.wordpress.com/2011/09/26/recital-cu-wanessa-radu-si-cornel-cristei-la-tmf/

Minunatele sonorități au fost apreciate și de criticul de teatru Ion Parhon – selecționerul festivalului, de scenograful Gheorghe Mosorescu – prezenți în public la fel și alți prieteni ai teatrului, muzicii, artei în general.

Ioana Zărnescu și ”Așa sunt eu, femme fatale”, pe scena Festivalului ”Zile și nopți de teatru european la Brăila”

* ”Demonstrația” de la Sala Studio a TMF ne-a arătat, încă o dată, că spectacolul cu un singur personaj poate, dacă e de calitate, să fie atractiv la fel ca oricare altul

Sala Studio a Teatrului ”Maria Filotti” (TMF) a găzduit, în seara de 26 septembrie 2011 în Festivalul ”Zile și nopți de teatru european la
Brăila” și un minunat recital actoricesc susținut de un singur actor, de fapt o tânără care știe să și cânte – a oferit o demonstrație pe cinste în acest sens cu piesa ”Așa sunt eu, femme fatale”.

Ioana Zărnescu a fost one woman in show, ca să parafrazăm o sintagmă vehiculată des la gen masculin, personajul ei fiind o ființă traumatizată, bolnavă de cancer, așa cum o prezintă textul scriitorului israelian Yitzhak Ben-Ner. Meritul succesului revine în egală măsură regiei semnate Michaela Lica, tot ei aparținând și scenariul inspirat din nuvela israelianului menționat mai devreme.

Tânăra a demonstrat că parcursul celor 60 de minute este lejer și nici nu realizezi când ajungi la aplauze, meritate pe deplin, și că se poate să fie atractiv și un text unde nu mai e nevoie de prea multă scenografie, nici coloană sonoră. Cu alte cuvinte, se poate (aviz ”amatorilor” – nu râdeți de jocul de cuvinte – minimalism al mijloacelor penru că… tot e criză!) și altfel de teatru: economie de mijloace și resurse materiale, d(o)ar cu talent și multă dăruire!

”Sfârșit de partidă”, pe scena festivalului de teatru de la Brăila

* Un spectacol cu nume sonore: Samuel Beckett și Alexandru Tocilescu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Răzvan Vasilescu, Mihai Constantin

Trebuie să iubești la superlativ arta Thaliei şi să fii dăruit ei cu totul ca să accepţi, aşa cum apar Irina Petrescu şi Ion Besoiu în scenă la „Sfârşit de partidă” de Samuel Beckett în regia lui Alexandru Tocilescu. Efectiv, stau în nişte butoaie de tablă şi apariţia lor este mai degrabă episodică. Dar înţelegem subtextul, ştiind/ ascultând/ meditând că Beckett subliniază probleme de conştiinţă şi de existenţă, drame deloc mărunte şi fixaţii ale unor semeni pentru care a trăi nu este sinonim doar cu a mânca, a dormi şi a exista în comoditate ori lux – cum pare a fi pentru tot mai mulți dintre semenii contemporani (deh!). Iar spectacolul „Sfârşit de partidă”al Teatrului bucureştean Metropolis, prezentat în seara de 26 septembrie 2001 în festivalul „Zile şi nopţi de teatru european la Brăila”, nu este decât ilustrarea acestor căutări becketiene, în zona teatrului profund, filosofic.

Şi dacă personajele interpretate de cei doi monştri sacri ai scenei amintiţi mai sus nu prea accentuează aceste idei filosofice decât în mică măsură, cele ale lui Răzvan Vasilescu – orbul din cărucior, personaj central și la propriu… –  şi Mihai Constantin (îl mai ţineţi minte în „Liceenii”, „Extemporal al dirigenţie” şi „Liceenii rock’roll”?) dau clasă; mai ales Mihai Constantin – şi când mută scara ori luneta de la un geam la altul – nu doar că face un rol de maximă prestanţă actoricească, apărând ca un grotesc reprezentant al sexului masculin în plină accentuare a decrepitudinii fizice, ci joacă o infirmitate din care cu greu îl recunoşti – ceea ce presupune cu adevărat vocaţie pentru actorie, dincolo de muncă şi talent; în fond, este un demn urmaş al ilustrului său tată, actorul George Constantin.

Dacă aţi ratat acest punct din programul festivalului, nu v-aţi întâlnit nici cu toţi aceşti minunaţi reprezentanţi ai Thaliei, nici cu textul ofertant al lui Beckett – pe care, însă, îl putem lectura oricând, aşa, ca să ne mai ridicăm moralul şi să înţelegem cum să nu fie un sfârţit de viaţă.

”Domnului profesor, cu dragoste”, cu dedicație pentru părinți și dascăli în special

* Un spectacol jucat excepțional de liceenii din distribuție, va fi programat la Sala Studio a TMF pe întreg parcursul stagiunii

Un moment plin de savoare a fost reprezentat în Festivalul ”Zile și nopți de teatru european la Brăila” de premiera spectacolului ”Domnului profesor, cu dragoste”. Îl vizionasem la finalul stagiunii trecute, atunci mi-a plăcut realmente, acum… dați-mi voie să ofer doar câteva din impresii/ rezervele mele. Oricum personalul interpretat de Valentin Terente este în prezent jucat de Dragoș Muscalu, cam prea aspru pentru gustul meu (dar și pentru litera și spiritul scenariului), iar cel jucat de Silvia Tariq a ieșit cu totul din peisaj.

Spectacolul este parte a programului „Teatrul și școala” al Teatrului ”Maria Filotti”, nu uită să ne confirme organizatorii. Spectacolul se va juca în stagiunea 2011 – 2012 și participanții la proiect speră ca Sala Studio să fie la fel de… neîncăpătoare și la următoarele reprezentații.

Practic, în ”Domnului profesor, cu dragoste” scenariul lui Horia Suru după o idee de E.R. Braithwaite oferă o imagine deloc idilică a uneiâ școli unde dascălii încearcă să suplinească lipsa relațiilor normale din familiile tinerilor elevi. Sunt momente în spectacol în care tensiunea se simte profund, ca în clipele de furtună când aerul sclipește de electricitate, și atunci realizatorii au ales – cu sprijinul regiei, semnate de Horia Suru și a coregrafiei de Sophie Duncan – să utilizeze dansul (foto stânga, în prim plan Anca Mihalache) ca mijloc de exprimare. Este un mod fericit de a juca teatru, iar tinerii interpreți – liceenii brăileni, în special ei – fac din aceste momente adevărate capodopere, se vede că le-a plăcut imens să joace, să se joace – și foarte serios, de altfel – cu actoria.

Merită felicitați atât interpreții de vârsta adolescenței, dar și ceilalți realizatori pe care îi numesc aici așa cum sunt și pe afiș. Mulți spectatori de la premiera din seara de 25 septembrie 2011, inclusiv primarul Aurel Simionescu, viceprimarul Doinița Ciocan au simțit din plin emoția acestui spectacol – și au recunoscut acest lucru la final. Este o piesă cu tâlc și cu ”dedicație” pentru părinți și dascălii de școli, resorturile educative fiind camuflate cu destulă transparență în text și în jocul actoricesc, în celelalte elemente teatrale.

Elevii (și la propriu, ei învățând realmente în licee brăilene): Alex Petcu (personajul Denham), Alexandra Nicolae (Pamela Dare), Daniel Onoae (Potter), Leonard Dodan (Seales), Ștefania Stanciu (Pegg), Mihai Rusu (Sapiano), Gabriela Pârlițeanu (Tuffen), Iris Bondoc (Osgood), Camelia Dilbea (Wong), Cosmin Deca (Fernman), Oana Pisica (Strong), Mariana Dumitrache (Purcell), Anca Mihalache (Palmer), Georgiana Caludea (Moira Joseph) și Maria Nicolau.

Profesorii: tânărul Dragoș Muscalu (Mark Thackeray) – invitat pentru proiect, Cătălina Nedelea (Gillian Blanchard), Ana Zubcu (Grace Evans), Dan Moldoveanu (Theo Weston), Bujor Macrin (Alex Florian), Adrian Iacov (D-l Bell).

 Foto, la aplauzele de final. De la stânga: cu microfon actorul Horia Suru care semenază regia, Daniel Onoae, Sophie Duncan, Marian Văsii, Bujor Macrin

La fel se cuvin menționați, pentru reușita spectacolului, și Cristian Urse – grafică, Marian Văsii (student la scenografie acum, absolvent la Liceului de Artă ”Hariclea Darclee” Brăila) – costume, regizorul Horia Suru, scenografa Sophie Duncan – ilustrație muzicală, Adrian Iacov – antrenament elevi & lupte, Cosmin Cosma – regie tehnică, Mihai Andrei – lumini, Ștefan Cudălbeanu – sunet. De menționat și faptul că Marian Văsii a fost cooptat foarte târziu în proiect, dar a reușit performanța să realizeze ideile de costume în doar opt – zece zile,  iar reușita nu este doar atât, ci se transferă realmente în spectacol: costumele, așa cum par dezlânate, șui și aparent neterminate sunt chiar oglinda fidelă a personajelor pe care le îmbracă și a lumii lui cenușii, pământii – culori care predomină.

Amănunte aveți și în interviul cu Horia Suru de aici (în exclusivitate pentru ”Brăila Chirei” și din textul primelor impresii, link
inclus în textul cu interviu) https://brailachirei.wordpress.com/2011/07/10/horia-suru-si-regia-la-%e2%80%9edomnului-profesor-cu-dragoste%e2%80%9d-interviu/

Încă o dată felicitări foarte tinerilor interpreți care pun suflet în jocul (și dansul) lor și sunt extrem de expresivi, felictări nu numai lor, iar publicului invitația de a urmări cu mintea acest text care pune întrebări acolo unde sunt probleme, nu departe de cele ale contemporaneității.

 

 

Recital cu Wanessa Radu și Cornel Cristei la TMF

* Muzica, versurile și trăirea intensă – elemente de arta Thaliei, pentru publicul festivalului

Așa cum ne-am obișnuit, Festivalul Internațional ”Zile și nopți de teatru european la Brăila” (la a șasea ediție) are și o componentă muzicală, menită să coaguleze interesele și gusturile publicului și ale participanților, deopotrivă și să ne amintească faptul că în spectacole un rol important îl are muzica. Astfel, unul dintre cei care semnează cele mai multe dintre coloanele sonore ale producțiilor dramaticului brăilean, compozitorul Cornel Cristei ne-a oferit împreună cu actrița Wanessa Radu, în seara de 25 septembrie 2011, un recital de excepție, cu o sensibilitate rară, cu multe momente de poezie pură, de suflet, cu muzică la superlativ.

Wanessa, a cărei voce este admirată de mulți care o știu încă de vremea Cenaclului ”Flacăra” unde a debutat la vârsta copilăriei, ne-a adus în atenție balade începând cu cea a Chirei Chiralina – interpretarea ”a capella” fiind cu atât mai impresionantă – dar și a lui Terente, plus melodii din repertoriul folk și cel popular autentic.

Bucuria serii a fost întregită de Wanessa Radu prin oferirea de piese cu versuri celebre, ale lui Nichita Stănescu spre exemplu, vocal și acompaniindu-se cu chitara, dar și cu recitarea unui poem aparținând poetei Mia Cuțitaru – mama actriței, recent plecată pe steaua ei. 

Toate acestea, melos și vers în interpretarea minunată a Wanessei și conturate sonor de Cornel Cristei cu ritmuri din zona jazz și blues, au contribuit la o seară de muzică de calitate, cum ar merita brăilenii mai des – ce bine remarca cineva din public acest aspect.

”Tangoul de adio”, spectacol de la Teatrul din Giurgiu în festivalul brăilean ”Zile și nopți…”

Spectacolul ”Tangoul de adio” de Val Butnaru, pus în scenă la Teatrul ”Tudor Vianu” din Giurgiu de regizorul Emil Gaju  – a lucrat și la Teatrul ”Maria Filotti” (TMF) într-una din stagiunile trecute – a făcut parte duminică, 25 septembrie 2011, din programul celei de-a doua seri a Festivalului Internațional ”Zile și nopți de teatru european la Brăila”, fiind un adevărat regal actoricesc pentru publicul prezent în Sala Mare a TMF.

Cei doi protagoniști, actorii Toma Vasile și Giulia Ionescu, emigranți – prin grija autorului – din Chișinău la Paris trec prin stări conflictuale, emoționale și sunt la un pas, fizic, de moarte. De  fapt, moartea este prezentă încă de la început în piesă, personajul masculin – un arhitect cu pretenții de cunoscător de tango – tot încercând să se spînzure în sordidul subsol parizian unde a ajuns să trăiască în apogeul vieții care, din nefericre, nu-i aduce vreo bucurie. Nici personajul feminin nu e ocolit de ”farmecele” doamnei cu coasa, suferind de cancer. Așa că cei doi, după cum dorește scenaristul, legați prin biografie – din același sat moldovean, fiica unuia fiind prietena celuilalt – își strigă suferințele, visele, dramele și încearcă să fie ba împreună, ba unul împotriva celuilalt.

Toate acestea foarte bine conturate scenic, cu un joc actoricesc de certă valoare – nu au lipsit tonul just și dicția impecabilă, accente pe replică și gest exact acolo unde era nevoie, într-un cuvânt un spectacol rotund, frumos, în care am audiat și fragmente sonore ale tangoului ”Avant la mourir” de Georges Boulanger, pe numele adevărat Ghiță Bulencea – din familie de țigani originari din Tulcea, dar pe care autorul textului piesei ni-l prezintă ca brăilean.

Drama umană suprapusă peste cea a imigrării, deloc străină contemporanilor, este încă un motiv pentru care spectacolul a meritat aplauze, în prezența și a dramaturgului Mircea M. Ionescu – directorului teatrului din Giurgiu (foto, în stânga imaginii, împreună cu regizorul bulgar Vili Perveli).

Elevii în festival. Recital cu olimpici și teatru-lectură

* Prezența la Festivalul ”Zile și nopți de teatru european la Brăila” a Liceului de Artă ”Hariclea Darclee” cu program de muzică oferit de olimpici, dar și teatru-lectură în interpretarea elevilor de la clase de profil sunt o certitudine cel puțin a unui viitor public avizat  

 

Poate părea minoră și nu e, prezența elevilor de la clasele de teatru și arta actorului din Liceul de Artă ”Hariclea Darclee” Brăila la
ediția 2011 a Festivalului ”Zile și nopți…”. Demonstrația de virtuozitate muzicală, cu participarea unor tineri olimpici și câștigători ai unor competiții de anvergură, a fost un motiv în plus de bucurie pentru public fie că a fost vorba de profesorii din liceu, de colegi, familie ori de cei care abia acum descoperă talentele locale. Este cu atât mai de apreciat invitația adresată liceului și reprezentanților lui, de a fi prezenți la festival.

Au fost aplaudați cu căldură Irina Buleac, clasa a X-a și Dafina Trufașu – elevele profesorului de pian Mircea Petrescu, dar și Alexandra Satnoianu acompaniată la pian de profesorul ei de vioară, Vasile Gheorghe (foto stânga, de la stânga: prof. pian Mircea Petrescu și elevele sale Dafina Trufașu, Irina Buleac, Alexandra Satnoianu și prof. vioară Vasile Gheorghe). I-a introdus în fața publicului, prezentând și titlurile pieselor interpretate – repet, cu măiestrie, demonstrând deopotrivă talent și foarte multă muncă – nimeni altul decât prof. Ionel Filip – director adjunct al Liceului de Artă ”Hariclea Darclee”. Celălalt director adjunct, profesor artist palstic Cornelia Conon a fost, de asemenea, prezent, la fel și prof. Neculai Enea – directorul general al Liceului ”Darclee”.

Un alt minunat reper în genul de pregătire – atât pentru profesie, dar și pentru recunoașterea unui produs cultural autentic – de la Liceul ”Darclee” a fost și momnetul de teatru-lectură la care au fost protagoniști elevii Corina Taraș și Mădălin Manea (foto stânga).  Ei au interpretat mai mult decât atractiv – cu intonație și trăire autentică, ca pe scenă – un text semnat de Albert V. Cătănuș (și el de față), un tânăr brăilean care are deja o carte apărută la o prestigioasă editură din țară, aâ fost lansată în toamna lui 2010 la târgul de carte ”Gaudeamus”.
Au fost urmăriți cu atenție și de profesorii lor de la clasele de arta actorului – actorul Jarcu Zane, Gigi Antonescu și coregrafa Leti Brânzia, iar actorii cu experiență din dramaticul brăilean care au fost în public au foarte puține, asta e clar, să le reproșeze. Sperăm că vor mai fi astfel de momente, nu doar în festival, pentru că tinerii liceeni de la Artă pot oferi multe plăceri estetice publicului.