Actorul brăilean Jarcu Zane, în comedia poliţistă „La bani, la cap, la oase”

* În seara asta musai să vă uitaţi la Pro Tv – nu le fac reclamă, dar trebuie… în acest context – la filmul românesc „La bani, la cap, la oase” în care joacă actorul Jarcu Zane, prietenul de la Teatrul „Maria Filotti” şi de la Liceul de Artă „Hariclea Darclee” unde activează, în calitate de profesor, la clase de actorie împreună cu Leti Brânzia

Deocamdată, până văd pelicula, vă prezint cele scrise pe pagina protv-ului.

Comic, sexy, alert si surprinzator, filmul La bani, la cap, la oase este o comedie politista in care doi recuperatori, unul roman si celalalt basarabean, sunt implicati fara voie in jefuirea unei masini bancare. Fara a sti una de cealalta, mai multe persoane planuiesc concomitent acest jaf: un rus, traficant de arme ascuns sub identitatea unui om de afaceri, un albanez, capul unei retele care se ocupa de droguri, o tanara functionara bancara ce cauta un mod destept pentru a-si plati datoriile si, peste toti, o mare escroaca ce trage sforile din ascunzatoarea pe care si-a creat-o intr-o manastire.

Prea de treaba pentru meseria pe care o practica, „Harpon” (Ovidiu Niculescu) si „Baptistu” (Zane Jarcu – în foto din dreapta, personajul din dreapta) sunt folositi de fiecare din jefuitori pana in momentul cand se desteapta si hotarasc sa „recupereze” banii bancii chiar in folosul lor. Pentru a reusi, sunt nevoiti sa bata palma cu unul dintre concurenti: indrazneata si atragatoarea functionara bancara. in final, in cu totul alt mod decat au planuit, fata si cei doi barbati dau lovitura si lasa sa se inteleaga ca, pe viitor, vor forma un trio redutabil.

Personajele sunt colorate si dinamice, de la masculi feroce, la banditi cu suflet, tantalai simpatici si escroace super sexy. Umorul debordant al replicilor si al situatiilor e insotit de surpriza si absurdul pe care intriga le propune, iar tonul relatarii este zeflemist”, se arata in comunicatul de prezentare al filmului. Din distributie fac parte Ovidiu Niculescu, Zane Jarcu si Gratiela Teoharie, regia apartinand lui Cristian Comega. Pelicula „La bani, la cap, la oase” face parte din portofoliul Domino Film, alaturi de productiile „Restul e tacere” , „Filantropica” sau „Asfalt Tango”.

Bravos, domnu’ Zane, felicitări şi ţine-o tot aşa! Felicitări, Leti, şi abia ştept să te văd şi pe tine într-un film!

Nedreptăţile unor „condeieri” – declasarea Editurii Istros la categoria C, jignitoare!

Recent, un document al Consiliului Naţional al cercetării ştiinţifice referitor la evaluarea şi ierarhizarea editurilor din domeniul ştiinţelor umaniste a adus la Brăila o ştire deloc plăcută: Editura Istros a Muzeului Brăilei, prestigioasă prin multiplele titluri şi erudiţii autori care au dat cititorilor şi specialiştilor cărţi absolut remarcabile, a fost trecută în categoria C.

Pe bună dreptate că supărarea diriguitorilor Muzeului Brăilei este întemeiată, nemaivorbind şi de faptul că aceşti „specialişti” de la Bucureşti care fac asemenea „calificări” şi categorisiri au subliniat că NU SE ADMIT CONTESTAŢII… (hm!).

În fine, pentru a fi cât mai documentaţi cu privire la subiect vă invit, stimaţi prieteni şi dragi cititori ai „Brăilei Chirei”, să lecturaţi documentul alăturat Scrisoare deschisa a Editurii Istros a Muzeului Brailei(2) semnat de prof. univ. dr. arheolog Ionel Cîndea – director al Muzeului Brăilei. Scrisoarea deschisă a fost postată şi pe pagina web a Muzeului Brăilei pe care o aveţi în permanenţă prin link direct pe „Brăila Chirei”, dar şi pe pagina de facebook a Muzeului Brailei (realizată în ianuarie 2011 de Camelia Hristian – şef Relaţii Publice al Muzeului, coordonator al Centrului Diversităţii Culturale) – alt loc unde numeroşi prieteni muzeali şi-au exprimat deja părerea, excelentă de altfel, despre activitatea Editurii Istros.

Paradoxal, decizia infailibililor evaluatori care, din vârful condeiului au plasat Editura istros în categoria C la unul din domeniile de acreditare, sosea la numai câteva zile după ce trei volume, toate putând fi încadrate în domeniul <Istorie medievală. istorie modernă şi contemporană. Istorie colonială şi istorie universală> erau laureate ale Premiilor Academiei Române„, scrie domnul Ionel Cândea în scrisoarea deschisă.

Vă reamintesc în acest sens că am menţionat şi aici http://brailachirei.wordpress.com/2011/12/12/volume-aparute-la-editura-istros-a-muzeului-brailei-premiate-de-academia-romana/  premiile respective, volume demne de atenţie inclusiv din partea celor care au legături cu mediul istoric doar prin hobby sau curiozitate de cititor.

Editura Istros, prezentare

Înfiinţată în 1995, Editura „Istros” a Muzeului Brăilei are acum un portofoliu valoros, însumând 205 de titluri. Pentru unii este mult, pentru unii este puţin, însă Editura „Istros” nu şi-a propus o competiţie cu instituţii a căror activitate preponderentă este producţia de carte. Ca o continuare a tradiţiei librăriei „Istros” în planurile editurii şi-au făcut loc încă de la început publicarea rezultatelor propriilor cercetări. Alături de acestea s-a considerat o datorie republicarea revistei „Analele Brăilei”. Prin ediţia anastatică, Muzeul Brăilei a reamintit comunităţii ca exista o revistă de cultură regională la Brăila încă din perioada interbelică. Revista, fondată în 1929, a fost prima publicaţie care a popularizat adevăratele valori brăilene cu ajutorul unor nume care au rămas adevărate repere în cultura românească: Nicolae Iorga, George Călinescu, Dumitru Panaitescu – Perpessicius ş.a. Continuarea Analelor Brăilei a devenit o datorie de onoare şi iată, la 16 ani de la înfiinţarea editurii, am ajuns la numărul 10 din ediţia nouă. Studii, materiale şi piese de patrimoniu atent selectate au umplut constant paginile astfel încât, în scurt timp, s-a depăşit aspectul binecunoscut al unei reviste, adesea ea cuprinzând peste 300 de pagini.
Puţine din muzele judeţene sau regionale se pot lăuda cu o colecţie de doctorate la fel de impresionantă precum cea a Editurii „Istros” a Muzeului Brăilei. Autorii multora dintre ele – colaboratori direcţi sau cercetători ai muzeului – sunt candidaţi sau câştigători ai unor premii cu ecou naţional şi internaţional. Nouă lucrări publicate la „Istros” au fost încununate cu Premii ale Academiei Române: Valeriu Sîrbu, Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto – dacilor, 1993 (Premiul Academiei „Nicolae Bălcescu”, pe anul 1995); Ionel Cândea, Brăila. Origini şi evoluţie până la jumătatea secolului al XVI-lea, vol. I, 1995 (Premiul Academiei „Dimitrie Onciul”, pe anul 1997); Doru Bădără, Tiparul românesc la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, 1998 (Premiul Academiei „Dimitrie Onciul”, pe anul 2000), Ovidiu Cristea, Veneţia şi Marea Neagră în secolele XIII-XIV, 2004 (Premiul Academiei „Nicolae Iorga”, pe anul 2006); Mugur Andronic, Teritoriul nord-est carpatic în a doua jumătate a primului mileniu creştin, 2005 (Premiul Academiei „Dimitrie Onciul”, pe anul 2007), Constantin Ardeleanu, Evoluţia intereselor economice şi politice britanice la gurile Dunării, 2008 (Premiul Academiei „A. D. Xenopol”, pe anul 2010), Mihaela-Elena Ciocoiţei, Valori universale ale operei lui Dimitrie Cantemir, Editura Istros a Muzeului Brăilei,  2009 (Premiul Academiei „Nicolae Iorga”, pe anul 2011), Cristian Nicolae Apetrei, Reşedinţele boiereşti din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV – XVI, Editura Istros a Muzeului Brăilei,  2009 (Premiul Academiei „Mihail Kogălniceanu”, pe anul 2011), Aurel Vîlcu, Moneda otomană în Ţările Române în  perioada 1687-1807, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2009 (Premiul Academiei „Eudoxiu Hurmuzaki”, pe anul 2011).

O altă direcţie distinctă a editurii este publicarea albumelor de artă. Acestea popularizează operele celor mai cunoscuţi artişti plastici brăileni. Primele două albume au văzut deja lumina tiparului încă de acum câţiva ani aducând sub ochii iubitorilor de frumos, reproduceri din colecţiile Nicăpetre şi Gheorghe Naum.
Editura este, după cum se vede, unul dintre mijloacele prin care Muzeul Brăilei vine în întâmpinarea publicului său şi prin care valorifică, totodată, patrimoniul cultural local şi naţional. „Istros” publică rezultatele cercetărilor realizate de specialiştii Muzeului Brăilei şi colaborează cu autori din alte instituţii din ţară şi din străinătate. Colaborarea cu Editura Muzeului Literaturii Române a dus la iniţierea cercetării fondului Vasile Băncilă, peste 3000 de pagini din opera marelui brăilean ajungând apoi să fie tipărite. Notorietatea dobândită de Editura „Istros” de-a lungul timpului este cea care a permis ca numele ei sa apară alături de cel al Editurii Academiei Române pe coperta a cinci volume de interes european ducând în acest fel renumele Muzeului Brăilei dincolo de graniţele României.
In concluzie, Editura „Istros” este şi va continua să fie unul dintre cele mai puternice instrumente de promovare pe plan naţional şi internaţional a imaginii Muzeului Brăilei şi a judeţului Brăila dar şi a imaginii României – material integral preluat de pe pagina web a Muzelui Brăilei.