La Muzeul Brăilei, invitație la aniversare eminesciană

Muzeul Brăilei, în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti şi Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Eminescu” din municipiul Brăila ne invită luni, 16 ianuarie 2012, la manifestările dedicate împlinirii a 162 ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Acestea au loc după programul menționat mai jos, așa cum l-a transmis Diana Coșarcă de la Departamentul Relații Publice al Muzeului.

De la ora 11.oo, la Casa Memorială „D. P. Perpessicius” din strada Cetăţii, nr. 70 are avea loc vernisajul expoziţiei „Eminescu şi Perpessicius”. În expoziţie sunt prezente cărți şi documente din fondul memorial „D. P. Perpessicius” al Muzeului Brăilei, Casa Memorială fiind o secție a instituției. Prezentatorul la manifestare este muzeograf Elena Ilie – şef secţie „Memoriale”.

De la ora 12, la sediul Muzeului Brăilei din Piaţa Traian nr. 3 manifestările continuă cu următoarele activităţi: vernisajul expoziţiilor „Eminescu în medalistică” şi „Piese rare şi unicate din arhiva şi biblioteca Ion C. Rogojanu”, prezintă conf. univ. dr. Zamfir Bălan şi prof. Victor Macarie; conferinţa „Eminescu şi Eminoviceştii”, prezintă dr. Valentin Coşereanu;  premiile Concursului Interjudeţean de Creaţie Literară şi Reviste Şcolare „Mihai Eminescu” – Brăila, ediţia a XV-a, prezintă prof. Evelina Dumitraşcu – directorul Şcolii cu clasele I-VIII „Eminescu” brăilene.

La evenimente intrarea este liberă.

Amintesc și că în contextul serbării Zilei Culturii Naționale și a poetului Mihai Eminescu a avut loc  o lansare de carte , evenimentul îl aveți prezentat aici http://brailachirei.wordpress.com/2012/01/15/lansare-de-carte-la-muzeul-brailei-cu-radu-stefanescu-directorul-muzeului-de-istorie-brasov/ duminică, 15 ianuarie 2012.

Manifestanți în stradă și la Brăila

* Tineri, adulți și pensionari – în jurul a câteva zeci, uneori peste 100 – au scandat ”Jos Băsescu”, ”Jos Guvernul” și au manifestat în solidaritate cu ceilalți români ieșiți în stradă de câteva zile * Acum ideile pentru care se manifestă public sunt nu doar pro Raed Arafat – palestinianul și cu cetățenie română, cel care a stârnit deja admirația tuturor românilor, ci și altele antiguvernamentale * Oamenii îți aduc aminte de toate nedreptățile sociale, politice și chiar de ordin cultural

Era clar că și la Brăila trebuia să se iasă în stradă, doar nu degeaba au murit oameni aici în decembrie 1989. Ca și atunci, brăilenii nu au fost ”conectați” instantaneu cu Bucureștiul sau Timișoara, au fost câțiva curajoși în după-amiaza de vineri, 13 ianuarie 2012, și alți câțiva au încercat să spargă gheața indiferenței sociale la miezul zilei de duminică, 15 ianuarie 2012.

Se pare că ideile mobilizatoare – telefoanele, mail-urile și rețelele sociale pe net au funcționat mai cu spor duminică – au venit abia de ziua festivă dedicată lui Mihai Eminescu, și mai nou declarată Ziua Culturii Naționale.
Câteva zeci de brăileni, poate o sută – cifra oricum variază, unii vin, alții pleacă, manifestă pașnic la statuia Ecaterinei Teodoroiu în plin centrul al municipiului Brăila, la distanța foarte mică de Palatul Administrativ – în Piața Independenței, acum reformată arhitectural (culmea, pe guvernarea liberală când primar era Constantin Cibu și viceprimar Lucian Țilea) nu se mai poate manifesta, sunt ronduri pentru flori și spații, în lucru, pentru viitoare fântâni arteziene.
Sunt tineri, revoluționari, sunt și cadre didactice și medicale, la prânz au fost și pensionari. E ziua lui Eminescu și cineva a adus inclusiv un steag tricolor! Uneori steagul este agitat, se scandează diverse lozinci antiguvernamentale.

Se strigă și „Jos Basescu”, oamenii care au ieșit acum, seara, în stradă și stau la câțiva centimetri de jandarmii echipați cu bâte și cu caschete spun că vor o guvernare dreaptă, că vor legi corecte, că au ieșit în stradă pentru că nu mai pot sta deoparte… s-au săturat de atâtea nedreptăți.
Jandarmii și politiștii de la Circulație asigură ordinea, unii conducatori auto care trec pe Calea Călărașilor claxonează, în semn de solidaritate cred. Oricum, nu oprește nimeni, pe de o parte pentru că sunt oamenii legii foarte vizibili, dar și pentru că tinerii se duc fiecare cam pe unde au ales dinainte să petreacă seara de duminică: la cârciumă, la bar, la prieteni. În Brăila se manifestă spontan cu greutate, oamenii s-au înnvățat să fie  cuminți, tăcuți sau, cum spun cei de la partide, ascultători, disciplinați…
Și așa cum pe vremea comunistă la Brăila nu au fost scriitori dizidenți cu o voce suficient de tare ca să se audă în public sau artiști care să facă frondă împotriva regimului, nici acum nu prea sunt cetățeni care să ia în serios noțiunea de Cetățean. Totuși, cei puțini care au avut curajul, și care sunt filmați asiduu de jandarmi, pot fi considerați o cantitate neglijabilă doar de către cineva care nu cunoaște legile societății civile sau cele ale teoriei mulțimilor/ maselor.

Brăilenii protestatari vor să se schimbe ceva, în BINE, vorbesc cu mult respect și reverență despre medicul Raed Arafat – inițíatorul serviciului SMURD și al fundației cu același nume (hm! și pe care președintele României a confundat-o, neștiind exact ce este un ONG, s-a văzut foarte clar în declarația publică de la Cotroceni) cel care prin demisie și poziția împotriva sa a lui Traian Băsescu a declanșat manifestările în țară și sunt tare descumpăniți când realizează că cei care știu cum să țină frâiele puterii îș fac propriile reguli, formulează legi care pot oferi soluții diferite la aceleași probleme, părinții își lasă copiii elevi singuri și merg în străinătate să își caute de lucru… Sunt atâtea probleme, are oare cineva urechi să le asculte? ”Lucrăm cu salarii de mizerie”, ”Când am făcut grevă – în educație, în sănătate – nu ne-a luat nimeni în serios”, ”Când am propus modificări legsilative nu ne-a auzit nimeni”, ”Când am ieșit la vot nu am avut candidați serioși, uite ce pățim acum”, ”Ne-am săturat de politicieni care își taie doar pentru ei felia de tort”, ”Uitați-vă cine câștigă licitații la banul public”, ”Ne-am săturat să fim masă de manevră”… și câte altele asemenea…
Hei, cei de la Putere… aude cineva?!? O altă nemulțumire a protestatarilor vizează acțiunile, sau mai degrabă nonacțiunea celor din opoziția politică. Dar la Brăila, opoziția e la.. putere în administrație. Nu a ieșit nimeni în stradă la manifestație – chiar așa, spontană, de la PSD, mi se spune, iar de la PNL au fost văzuți prea puțini, mult prea puțini reprezentanți.
Brăilenii vor să se organizeze, se promite un miting autorizat pentru dimineața de luni, 16 ianuarie 2012. Chiar dacă știu că nu se obțin soluții imediate la atât de multe probleme cu manifestări de stradă și revendicări strigate în spatele gardului viu alcătuit din jandarmi și plițiști, brăilenii curajoși care au scandat, din nou după 21 de ani, ”libertate” la statuia Ecaterinei Teodoroiu vor să revină și mâine, vor să fie ascultați, vor să fie cetățeni într-o Românie care se semene tot mai mult cu lumea civilizată, e drept, cu o lume care să nu fie indiferentă cum sunt unii europeni unii cu ceilalți, ci să semene spre exemplu cu Europa unde sunt salarii decente, unde pacientul este externat atunci când s-a vindecat nu când s-au terminat fondurile de sănătate, o lume unde în care banul public este chibzuit cu gândul și grija la semeni și nu se fură pentru buzunarul politicianului de la putere etc. etc. continuați voi, dragi cititori lista cu problemele de rezolvat pe care le cunoașteți mai bine; acestea au fost formulate în seara de duminică explicit.

Istoricul Mihail Neamțu, întâlniri și conferință la Brăila și Galați

* Conform invitației, va susține întâlniri cu simpatizanții și viitorii membri ai filialelor Noua Republică, dar și cu oameni de cultură, personalități publice și cetățeni * Tânărul istoric va susține și conferința ”Dunărea de Jos, tradiţie mioritică sau spirit comercial?”

Mihail Neamţu – preşedinte Noua Republică şi până de curând directorul stiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc – se va afla pentru o zi la Brăila și la Galați. În cele două orașe vecine, adesea rivale, tânărul istoric și politician și-a propus să  întâlnească personalităţi culturale, publice şi din mass-media.

De asemenea, în ambele municipii dunărene Mihail Neamțu (foto din colecția sa) va susține și conferinţa publică intitulată „Dunărea de Jos, tradiţie mioritică sau spirit comercial?” despre care vor fi aduse lămuriri suplimentare referitoare la orarul desfășurării  în zilele următoare.

Filialele Noua Republică din Galaţi şi Brăila au organizat, de asemenea, pentru data de joi, 19 ianuarie 2012, o conferință de presă  la Teatrul ”Maria Filotti” de la ora 17.30, la Teatrul ”Maria Filotti”.

La aceasta vor fi prezenți, alături de Mihail Neamţu şi coordonatorii filialelor Noua Republică din Brăila și Galați, respectiv Cazimir Ţino  – coordonator Noua Republica Brăila, Daniel Arfire – coordonator Noua Republica Galaţi.

Lansare de carte la Muzeul Brăilei cu Radu Ștefănescu – directorul Muzeului de Istorie Brașov

* Volumul este ”Din trecutul muzeisticii din România. Julius Teutsch – Iulian Marțian. Corespondență” și a apărut la Editura Istros a Muzeului brăilean * Directorul Muzeului brăilean – Ionel Cândea a fost amfitrion, iar directorul adjunct Zamfir Bălan a făcut oficiile de prezentator

În ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie devenită și Ziua Culturii Naționale începând cu acest an 2012, la sediul Muzeului Brăilei a avut loc un eveniment care pune în valoare oamenii deosebiți, colecționarii, unii dintre ei fiind dintre aceia fără de care însăși muzeistica nu ar fi devenit, poate, ce este astăzi. Astfel, volumul lansat a fost ”Din trecutul muzeisticii din România. Julius Teutsch – Iulian Marțian. Corespondență” realizat de Radu Ștefănescu – directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov și apărut în 2011 la Editura Istros a Muzeului Brăilei.

Amfitrion a fost Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei – care a deschis manifesatea, la fix ora 11.00, cu un cuvânt despre bunele relații nu doar muzeistice care există între Brăila și Brașov. În fond, de Brașov se leagă existența documentului care atestă cea mai veche mențiune – cunoscută până acum – a Brăilei, respectiv privilegiul comercial pentru negustorii brașoveni acordat de domnitorul Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368 (și acesta este motivul pentru care Muzeul brăilean organizează an de an la 20 ianuarie adevărata Zi a Municipului Brăila). De asemenea, tot de la Brașov au fost emise și documentele care atestă pentru prima dată prezența satului brăilean Măxineni în peisajul administrativ, de care Ionel Cândea s-a preocupat mai cu seamă în ampla cercetare a Mănăstirii Măxineni ridicată de domnitorul Matei Basarab și Elena Doamna (câteva date aveți în materialul cuprinzând cuvântul despre restaurarea lăcașului domnesc rostit de directorul Muzeului Brăilei în anul 2009 la sărbătoarea de hram a sfântului lăcaș, mai precis la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – click pe link http://brailachirei.wordpress.com/2009/10/04/manastirea-voievodala-maxineni-%E2%80%93-semne-de-renastere/ ). De altfel, aceste documente (prima atestare a Măxineniului, satul vechi care nu se află pe actuala poziție, atestare datată 1554) au fost prezentate publicului în volumul ”Socotelile Brașovului. Registrele vigesimale” realizat ca urmare a cercetărilor regretatului istoric Radu Manolescu, volum apărut în 2006 tot la Editura Istros într-o ediție anastatică îngrijită de Ionel Cândea și Radu Ștefănescu.

Despre carte și autorul ei a vorbit apoi Zamfir Bălan – director adjunct al Muzeului Brăilei – oferind date care au permis auditoriului să rămână cu atenția vie asupra unui subiect ce doar în aparență pare arid și fără conotații la viața cotidiană. Astfel, a fost punctat faptul că Julius Teutsch a fost farmacist, dar pasionat colecționar și autodidact desăvârșit. Pasiunea l-a dus și spre studiul aprofundat al arheologiei pe care a și practicat-o utilizând fonduri bănești proprii, se va vedea și din cele 30 de piese de corespondență publicate în volum. Iar celălalt personaj al cărții, Iulius Marțian – ofițer la Garnizoana Brașov – a fost de asemenea un împătimit al cercetării muzeistice, nu numai colecționar, publicând în timpul vieții cărți de specialitate întâi la Viena și mai apoi în țară.

Cuvântul autorului a adus lămuriri suplimentare despre destinul celor doi colecționari, Radu Ștefănescu amintind și că au putut să-și subvenționeze pasiunea prin activitatea de producere a băuturilor spirtoase, altfel nu s-ar fi putut dezvolta, poate, colecțiile ce au stat la baza formării muzeelor săsești de care se face vorbire în carte, muzee care au fost apreciate și de cercetători de prestigiu din străinătate. Tot în discursul său, autorul a atras atenția asupra unui aspect al contemporaneității – lipsa apetenței pentru scris… scrisori a onorabililor cetățeni, fie ei ai României ori ai altor țări, ceea ce va produce o absență regretabilă în viitor și va conduce, pentru cercetătorii de peste un veac spre exemplu, la imposibilitatea de a investiga corespondența (hm!) din începutul secolului XXI. Cei prezenți au glumit un pic pe această temă, sesizând paradoxul… cum că s-ar putea să fie păstrate (unele) e-mail-uri, pentru că mai ales prin intermediul lor comunicăm în prezent, de către… Serviciul Român de Informații.

Un sas și un român, preocupări și destine comune

Cei doi convivi în ale scrisului din volumul ”Din trecutul muzeisticii din România. Julius Teutsch – Iulian Marțian. Corespondență” au trăit aproape concomitent, parcă frați întru pasiune și preocupări, sasul Julius Teutsch și românul Iulian Marțian. ”Sunt puțin surprinzătoare câteva asemănări între cei doi. Născuți în același an 1867 și în aceeși lună iunie, la câteva zile unul de celălalt, ambii pasionați de arheologie, amândoi colecționari împătimiți de piese cu valoare istorică, etnografică, numismatică și în general științifică, cei doi s-au dovedit a fi totodată și oameni de afaceri în domenii apropiate, unul fabricant de lichior și celălalt de bere. Chiar și plecarea lor în lumea celor veșnice s-a pertecut la un interval scurt unul după celălalt, Teutsch încetând din viață în aprilie 1936, Marțian urmându-l în octombrie 1937”, afirmă autorul.

Tot prin intermediul Editurii Istros, Radu Ştefănescu a lansat în finalul de an 2010 și lucrarea „Julius Teutsch şi Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei în contextul muzeisticii româneşti şi străine de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea”, aceasta fiind varianta publică a tezei sale de doctorat. Apărută la un secol de la înfiinţarea Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei, cartea și, evident, teza de doctorat s-au dorit a fi un gest reparatoriu întru cinstirea celui care a înființat Muzeul Săsesc al Țării Bârsei sau cum afirmă autorul ”din dorința de a repara o nedreptate făcută unui ilustru înaintaș al muzeisticii românești”. Din cercetarea efectuată pentru această teză au apărut piesele de corespondență prezentate în primul volum amintit aici, cel lansat la Brăila pe 15 ianuarie 2012 și care dezvăluie trei decenii de dialog epistolar – e drept, scrisori aparținând doar lui Julius Teutsch – prin care ni se dezvăluie lumea intimă a acestor împătimiți colecționari, oameni care și-au depășit condiția primară, unul fiind farmacist și celălalt ofițer de carieră, și care au pus bazele unor colecții impresionante și chiar a unor instituții muzeale la vremea când în România nu se prea punea, încă, problema în acești termeni de cultură și civilizație.

Volumul  ”Din trecutul muzeisticii din România. Julius Teutsch – Iulian Marțian. Corespondență” beneficiază  de un  cuvânt înainte aparținând lui Ioan Opriș, de multe note și comentarii ale autorului, iar la final sunt lămuritoare și binevenite indice de persoane – aici este prezentat pe scurt și Alexandru Tzigara-Samurcaș – ilustrul muzeograf, membru corespondent al Academiei Române.
Merită menționat și un alt aspect. Toate scrisorile prezente în volum provin din colecția Virgil Șotropa de la Arhivele naționale filiala Bistrița – și de care autorul a fost înștiințat după apariția tezei de doctorat, mulțumirile către colegii Ioan Mureșan și Adrian Onofreiu au fost formulate și în carte, dar și public, la întâlnirea brăileană, la fel și mulțumirile adresate directorului Muzeului Brăilei pentru apariția în Editura Istros. Din materialele scanate poate fi urmărit scrisul lui Julius Teutsch – un cursiv șir de litere, foarte ordonat, cu un aspect estetic fascinant asemenea  operei străvechilor scribi, un scris deosebit al unui om care s-a dovedit de excepție în existența sa. Un scris ce ar merita dat exemplu de doamnele și domnii educatori și învățători tuturor elevilor din preșcolar și clasele primare.

La eveniment, în public s-au aflat și arheologul Valeriu Sîrbu – director adjunct al Muzeului Brăilei, prof. Cornelia Negoiță – președinte al Asociației ”Anima Caste”, Viorica Alexandru – președinte al Asociației ”Inițiativa Cetățenilor Seniori”, prof. Gheorghe Calotă care a fost înainte la statuia lui Mihai Eminescu din Grădina Publică spre a aduce omagiul Poetului.