Lansare de carte la Muzeul Brăilei cu Radu Ștefănescu – directorul Muzeului de Istorie Brașov


* Volumul este ”Din trecutul muzeisticii din România. Julius Teutsch – Iulian Marțian. Corespondență” și a apărut la Editura Istros a Muzeului brăilean * Directorul Muzeului brăilean – Ionel Cândea a fost amfitrion, iar directorul adjunct Zamfir Bălan a făcut oficiile de prezentator

În ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie devenită și Ziua Culturii Naționale începând cu acest an 2012, la sediul Muzeului Brăilei a avut loc un eveniment care pune în valoare oamenii deosebiți, colecționarii, unii dintre ei fiind dintre aceia fără de care însăși muzeistica nu ar fi devenit, poate, ce este astăzi. Astfel, volumul lansat a fost ”Din trecutul muzeisticii din România. Julius Teutsch – Iulian Marțian. Corespondență” realizat de Radu Ștefănescu – directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov și apărut în 2011 la Editura Istros a Muzeului Brăilei.

Amfitrion a fost Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei – care a deschis manifesatea, la fix ora 11.00, cu un cuvânt despre bunele relații nu doar muzeistice care există între Brăila și Brașov. În fond, de Brașov se leagă existența documentului care atestă cea mai veche mențiune – cunoscută până acum – a Brăilei, respectiv privilegiul comercial pentru negustorii brașoveni acordat de domnitorul Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368 (și acesta este motivul pentru care Muzeul brăilean organizează an de an la 20 ianuarie adevărata Zi a Municipului Brăila). De asemenea, tot de la Brașov au fost emise și documentele care atestă pentru prima dată prezența satului brăilean Măxineni în peisajul administrativ, de care Ionel Cândea s-a preocupat mai cu seamă în ampla cercetare a Mănăstirii Măxineni ridicată de domnitorul Matei Basarab și Elena Doamna (câteva date aveți în materialul cuprinzând cuvântul despre restaurarea lăcașului domnesc rostit de directorul Muzeului Brăilei în anul 2009 la sărbătoarea de hram a sfântului lăcaș, mai precis la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – click pe link http://brailachirei.wordpress.com/2009/10/04/manastirea-voievodala-maxineni-%E2%80%93-semne-de-renastere/ ). De altfel, aceste documente (prima atestare a Măxineniului, satul vechi care nu se află pe actuala poziție, atestare datată 1554) au fost prezentate publicului în volumul ”Socotelile Brașovului. Registrele vigesimale” realizat ca urmare a cercetărilor regretatului istoric Radu Manolescu, volum apărut în 2006 tot la Editura Istros într-o ediție anastatică îngrijită de Ionel Cândea și Radu Ștefănescu.

Despre carte și autorul ei a vorbit apoi Zamfir Bălan – director adjunct al Muzeului Brăilei – oferind date care au permis auditoriului să rămână cu atenția vie asupra unui subiect ce doar în aparență pare arid și fără conotații la viața cotidiană. Astfel, a fost punctat faptul că Julius Teutsch a fost farmacist, dar pasionat colecționar și autodidact desăvârșit. Pasiunea l-a dus și spre studiul aprofundat al arheologiei pe care a și practicat-o utilizând fonduri bănești proprii, se va vedea și din cele 30 de piese de corespondență publicate în volum. Iar celălalt personaj al cărții, Iulius Marțian – ofițer la Garnizoana Brașov – a fost de asemenea un împătimit al cercetării muzeistice, nu numai colecționar, publicând în timpul vieții cărți de specialitate întâi la Viena și mai apoi în țară.

Cuvântul autorului a adus lămuriri suplimentare despre destinul celor doi colecționari, Radu Ștefănescu amintind și că au putut să-și subvenționeze pasiunea prin activitatea de producere a băuturilor spirtoase, altfel nu s-ar fi putut dezvolta, poate, colecțiile ce au stat la baza formării muzeelor săsești de care se face vorbire în carte, muzee care au fost apreciate și de cercetători de prestigiu din străinătate. Tot în discursul său, autorul a atras atenția asupra unui aspect al contemporaneității – lipsa apetenței pentru scris… scrisori a onorabililor cetățeni, fie ei ai României ori ai altor țări, ceea ce va produce o absență regretabilă în viitor și va conduce, pentru cercetătorii de peste un veac spre exemplu, la imposibilitatea de a investiga corespondența (hm!) din începutul secolului XXI. Cei prezenți au glumit un pic pe această temă, sesizând paradoxul… cum că s-ar putea să fie păstrate (unele) e-mail-uri, pentru că mai ales prin intermediul lor comunicăm în prezent, de către… Serviciul Român de Informații.

Un sas și un român, preocupări și destine comune

Cei doi convivi în ale scrisului din volumul ”Din trecutul muzeisticii din România. Julius Teutsch – Iulian Marțian. Corespondență” au trăit aproape concomitent, parcă frați întru pasiune și preocupări, sasul Julius Teutsch și românul Iulian Marțian. ”Sunt puțin surprinzătoare câteva asemănări între cei doi. Născuți în același an 1867 și în aceeși lună iunie, la câteva zile unul de celălalt, ambii pasionați de arheologie, amândoi colecționari împătimiți de piese cu valoare istorică, etnografică, numismatică și în general științifică, cei doi s-au dovedit a fi totodată și oameni de afaceri în domenii apropiate, unul fabricant de lichior și celălalt de bere. Chiar și plecarea lor în lumea celor veșnice s-a pertecut la un interval scurt unul după celălalt, Teutsch încetând din viață în aprilie 1936, Marțian urmându-l în octombrie 1937”, afirmă autorul.

Tot prin intermediul Editurii Istros, Radu Ştefănescu a lansat în finalul de an 2010 și lucrarea „Julius Teutsch şi Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei în contextul muzeisticii româneşti şi străine de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea”, aceasta fiind varianta publică a tezei sale de doctorat. Apărută la un secol de la înfiinţarea Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei, cartea și, evident, teza de doctorat s-au dorit a fi un gest reparatoriu întru cinstirea celui care a înființat Muzeul Săsesc al Țării Bârsei sau cum afirmă autorul ”din dorința de a repara o nedreptate făcută unui ilustru înaintaș al muzeisticii românești”. Din cercetarea efectuată pentru această teză au apărut piesele de corespondență prezentate în primul volum amintit aici, cel lansat la Brăila pe 15 ianuarie 2012 și care dezvăluie trei decenii de dialog epistolar – e drept, scrisori aparținând doar lui Julius Teutsch – prin care ni se dezvăluie lumea intimă a acestor împătimiți colecționari, oameni care și-au depășit condiția primară, unul fiind farmacist și celălalt ofițer de carieră, și care au pus bazele unor colecții impresionante și chiar a unor instituții muzeale la vremea când în România nu se prea punea, încă, problema în acești termeni de cultură și civilizație.

Volumul  ”Din trecutul muzeisticii din România. Julius Teutsch – Iulian Marțian. Corespondență” beneficiază  de un  cuvânt înainte aparținând lui Ioan Opriș, de multe note și comentarii ale autorului, iar la final sunt lămuritoare și binevenite indice de persoane – aici este prezentat pe scurt și Alexandru Tzigara-Samurcaș – ilustrul muzeograf, membru corespondent al Academiei Române.
Merită menționat și un alt aspect. Toate scrisorile prezente în volum provin din colecția Virgil Șotropa de la Arhivele naționale filiala Bistrița – și de care autorul a fost înștiințat după apariția tezei de doctorat, mulțumirile către colegii Ioan Mureșan și Adrian Onofreiu au fost formulate și în carte, dar și public, la întâlnirea brăileană, la fel și mulțumirile adresate directorului Muzeului Brăilei pentru apariția în Editura Istros. Din materialele scanate poate fi urmărit scrisul lui Julius Teutsch – un cursiv șir de litere, foarte ordonat, cu un aspect estetic fascinant asemenea  operei străvechilor scribi, un scris deosebit al unui om care s-a dovedit de excepție în existența sa. Un scris ce ar merita dat exemplu de doamnele și domnii educatori și învățători tuturor elevilor din preșcolar și clasele primare.

La eveniment, în public s-au aflat și arheologul Valeriu Sîrbu – director adjunct al Muzeului Brăilei, prof. Cornelia Negoiță – președinte al Asociației ”Anima Caste”, Viorica Alexandru – președinte al Asociației ”Inițiativa Cetățenilor Seniori”, prof. Gheorghe Calotă care a fost înainte la statuia lui Mihai Eminescu din Grădina Publică spre a aduce omagiul Poetului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.