La Maternitatea Brăila, modernizare Ambulatoriului Integrat Spitalului Judeţean de Urgenţă. Acum condiţii excelente în Spitalul de Obstretică

* Proiectul finanţat  prin POR 2007 – 2013 cu o valoare totală de aproape 3 milioane lei * S-a realizat, în perioada iulie 2009 – ianuarie 2012, modernizarea şi reabilitarea  corpului D, cuprinzând cabinete în specialităţile obstretică şi ginecologie *

Modernizarea Ambulatoriului Integrat Spitalului de Urgenţă Brăila, corpul D de la Spitalul de Obstretică şi Ginecologie (Maternitatea) situat pe Bulevardul Independenţei nr. 296 s-a realizat în perioada 29 iulie 2009 – ianuarie 2012 în baza unui proiect dezvoltat de Consiliul Judeţean Brăila, finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) pe Axa Prioritară 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” Domeniu major de intervenţie 3.1 „Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Foto stânga: asistentă şefă Elena Mihaela Vasilescu la Sala de tratament

La evenimentul de inaugurare aparticipat Veronica Macri – subprefect al judeţului Brăila, Gheorghe Bunea Stancu (foto in stânga, cu Jeni Crăciun şi Rodica Sin in dreapta) – preşedintele CJ Brăila,  Rodica Sin – managerul Spitalului de Urgenţă Brăila, Jeni Crăciun din partea Agenţiei Regionale Sud-Est, Florin Mija şi Adrian Rădulescu Neagu – vicepreşedinţii CJ Brăila, consilieri judeţeni, directorii maternităţii, alţi angajaţi. Foto dreapta: angajate bucuroase, între ele doamna Apostol, că maternitatea brăileană are acum condiţii excelente de primire şi tratare a pacientelor

Valoarea totală a finanțării proiectului a fost de 2.714.775,24 lei, contribuţia proprie în proiect a CJ fiind de 56.966,32 lei. Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea calităţii serviciilor de asistenţă medicală în judeţul Brăila şi în regiune, îmbunătăţirea ccesului populaţiie feminine la serviciile medicale de obstretică şi ginecologie, dar şi creşterea eficienţei energetice a clădirii. Foto stânga: salon, cu eleva practicantă Diana Popa de la Colegiul Naţional „Ana Aslan” (fostul Liceu Sanitar)

În urma amenajării etajului maternităţii brăilene s-au modernizat şi arată exact ca unele complet noi 4 saloane pentru internări cu 12 paturi în total, 5 cabinete – un cabinet de ginecologie, unul de obstretică, un cabinet pentru recoltări analize medicale, două cabinete de ne0natologie – unul pentru medic, celălalt pentru asistentă, 4 grupuri sanitare, o magazie, o cameră pentru lenjerie, două holuri, sala de aşteptare.

Conform datelor din proiect, beneficiarii vor fi în primul rând pacientele maternităţii – din datele 2005 – 2007 afluxul de internări a fost de 11.000 paciente pe an, beneficiari sunt şi angajaţii spitalului care au acum parte de condiţii mult îmbunătăţite pentru activitatea curentă. Foto stânga, în cabinet neonanologie – asistent şef Steluţa Lipan

De asemenea, prin proiect au fost achiziţionate echipamente medicale de specialitate şi de laborator, dar şi mobilier aferent pentru laborator, saloane, hol. Între altele, Ambulatoriul modern a fost dotat cu un ecograf, un video-colposcop, un cardiotoscop, un histocsop, un amnioscop, un aparat de tensiune electric cu afişate pe display, trusă de perfuzie utero-tubară, truse valve, analizoare. Foto dreapta jos, în cabinet de consultaţii obstretică – asistent Valentina Ivan (halat alb), asistent Paula Teodorescu

Suprafaţa totală amenajată este de 432 metri pătraţi la etaj şi 67 metri pătraţi la parterul clădirii.

Din punctul de vedere al impactului proiectului, pe termen mediu se aşteaptă ca numărul cazurilor de îmbolnăviri din motive ginecologice să scadă la 15 la sută, să se reducă mortalitatea perinatală cu 30 la sută.

Câteva date statistice am aflat de la  Adriana Dumitru de la Departamantul specializat al matenității. Astfel, în anul 2011 s-au înregistrat la Brăila 2.217 nașteri – nici un deces matern, 2.414 avorturi. Spre comparație, în anul  2010 au fost la mternitatea brăileană 2.605 nașteri, iar 2.578 femei au ales să facă avorturi.

Gala Premiilor Culturale Brăilene, ediţia I. Invitaţie

* Iniţiativa aparţine Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Brăila, respectiv directorului instituţiei – prof. drd. Ana Hărăpescu

Vineri, 27 ianuarie  2012, de la ora  16.00 are loc GALA PREMIILOR CULTURALE BRĂILENE pentru anul 2011 – EDIŢIA I, în Sala “Johnny Răducanu” a Centrului de Creaţie din Piaţa Traian nr. 2, Brăila.

Evenimentul este organizat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Brăila şi partenerul său, Clubul Rotary Brăila cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (sau mai simplu, Centrul de Creaţie)  Brăila şi al Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” din municipiul Brăila.

Inaugurarea Galei Premiilor Culturale Brăilene pentru anul 2011, manifestare culturală aflată la prima ediţie se vrea un mijloc de recunoaştere şi recompensare, stimulare şi promovare a eforturilor, acţiunilor, demersurilor, proiectelor şi oricăror produse şi servicii culturale făcute în beneficiul Brăilei şi comunităţii Brăilene. Nu neapărat trebuie să fie brăilean cel premiat. Important este să fi făcut lucruri bune, acte şi evenimente culturale de bună calitate, legale,  cu profesionalism şi nu amatorism, care să fi contribuit la creşterea culturală a Brăilei şi la augmentarea vizibilităţii şi preţuirii ei locale şi naţionale şi, de ce nu, internaţionale”, se afirmă în comunicatul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Brăila prin care este anunţat evenimentul.

Se vor acorda Diplome de Onoare şi Diplome de Excelenţă celor care, pe câteva domenii de referinţă ale culturii şi patrimoniului naţional, au muncit, au creat şi crezut în valoare, în echilibru şi armonie, în corectitudine şi frumos, indiferent că vorbim de actul cultural/artistic în sine, ori de iniţiative şi proiecte de succes în domenii strict de specialitate, respectiv patrimoniul cultural mobil, imobil si imaterial.

Această Gală locală se vrea  o cale de a suplini, cât mai bine cu putinţă, Gala natională de recunoaştere şi premiere a celor mai de seamă acte, fapte şi producţii culturale, pe care Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional obişnuia, până în anul 2008, să le organizeze anual. În speranta că, se vor reitera aceste evenimente, încercăm ca, la nivel local, cu mijloace mai mult decât modeste şi simbolice pe care le avem la îndemână să nu lăsăm uitarea, aşteptarea şi ingratitudinea să se aştearnă peste munca şi dăruirea celor care fac adevărata cultură şi luptă astfel cu diletantismul, improvizaţia şi impostura în cultură. Criteriile care s-au luat în considerare pentru nominalizări, au fost următoarele: valoarea intrinsecă a produsului /serviciului cultural, notorietatea, gradul de inovare, impactul asupra mediului cultural, social şi economic şi  gradul de legalitate. În speranţa că, manifestarea noastră se va constitui într-un reper al desfăşurării vieţii culturale locale şi, a eforturilor destinate realizării de manifestări culturale valoroase, vă  aşteptăm să ne onoraţi cu prezenţa  Dumneavoastră şi, vă multumim pentru participare„, se subliniază într-un comunicat al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi patrimoniu Cultural Naţional Brăila  condusă în calitate de director executiv de prof. drd. Ana Hărăpescu (foto), cea care a avut de fapt iniţiativa acestui eveniment.

Secţiunile Galei sunt “Protejarea Monumentelor Istorice“,“Muzee şi  Colecţii”, „Patrimoniu  Cultural Imaterial” cu subsecţiunile „Salvgardarea patrimoniului cultural naţional imaterial” şi „Promovarea folclorului local”,  “Cultură scrisă”, “Teatru –Film”, “Arte Vizuale”, “Muzică”, “Mass-Media”,“Prietenii Culturii Brăilene”, “Societate Civilă”, ”Instituţii Publice”, “Administraţie Publică ” şi „Promovarea culturală a Brăilei”.

Adio, Emil Hossu! Condoleanţe de la Brăila natală actriţei Catrinel Dumitrescu

Teatrul  „Maria Filotti” Braila oferă întrega compasiune actriţei Catrinel Dumitrescu la  moartea actorului Emil Hossu.
Este o pierdere importantă pentru teatrul românesc, pentru filmul românesc, pentru teatrul radiofonic şi pentru televiziune. 
Dumnezeu să-l odihnească !

Actorul Emil Hossu, care a decedat în seara de miercuri, 25 ianuarie 2012, la vârsta de 70 de ani. Şi-a dedicat viaţa filmului şi teatrului românesc, fiind iubit de public în special datorită simţului fin al umorului şi modestiei sale. De la Teatrul „M. Filotti” avem datele biografice următoare, un memento într-o atât de tristă împrejurare, iar imaginile cu cei doi îndrăgiţi actori sunt de pe site Cinemagia.

Emil Hossu s-a născut pe 24 noiembrie 1941, la Ocna Sibiului, dar declara presei „Sunt maramureşean după mamă, sălăjean după tată, dar stau în Bucureşti de foarte multă vreme” ( Mediafax). Întrucât tatăl său era diplomat, pe 23 august 1945, toată familia sa a fost deportată într-un lagăr în Germania, unde a rămas timp de an şi trei luni. După ce au scăpat din lagăr, părinţii s-au întors in România. Casa, o fabrică de aţă şi maşina le fuseseră confiscate. În 1948, pentru că fusese diplomat în perioada lui Ion Antonescu, tatăl lui Emil Hossu a fost trimis la muncă forţată la Canalul Dunăre-Marea Neagră, de unde a revenit după 6 luni. La numai 17 ani, Emil Hossu şi-a pierdut tatăl, bolnav de cancer. Pentru că nu avea „origine sănătoasă”, Emil Hossu a reuşit să intre la Academia de Teatru şi Film abia din a treia încercare.

Emil Hossu este cunoscut în special datorită carierei sale cinematografice, însă primele sale roluri retribuite au fost la teatrul radiofonic. De asemenea, el a fost actor al Teatrului Nottara din Bucureşti. Printre filmele în care a jucat Emil Hossu se numără: „Triunghiul Morţii (1999), „Une mère comme on n’en fait plus” (1997), „Punctul zero” (1996), „Straniul paradis” (1995), „Cel mai iubit dintre pamânteni” (1993), „Liceenii în alertă” (1993), „Oglinda” (1993), „Balanţa” (1992), „Harababura” (1990), „Un Studio în căutarea unei vedete” (1988), „Să-ţi vorbesc despre mine” (1987), „Cale liberă” (1986), „Totul se plăteşte” (1986), „Noi, cei din linia întâi” (1985), „Secretul lui Nemesis” (1985), „Vara sentimentală” (1985), „Eroii n-au vârstă” (1984), „Secretul lui Bachus” (1984), „Sosesc păsările călătoare” (1984), „Convoiul” (1981), „Bună seara, Irina” (1980), „Iarna bobocilor” (1977), „Regăsirea” (1977), „Toamna bobocilor” (1975), „Aventurile lui Babuşcă” (1973), „Simpaticul domn R” (1969) etc.

El a fost cunoscut şi pentru rolurile din spectacole de teatru, printre care se numără: „Aniversarea”, „Blocaţi în dormitor”, „Capul de Răţoi”, „Clipe de viaţă”, „De trei ori dragoste”, „Doamna nevăzută”, „Doi pe o bancă”, „În piaţa Vladimir”, „Miciuna din mine”, „Nu vorbiţi cu actorii”, „O familie trăznită”, „Omul cu mârţoaga”, „Omul hazardului”, „Special sânge”. De asemenea, Emil Hossu a jucat în numeroase spectacole de teatru radiofonic. Emil Hossu a fost căsătorit cu actriţa Catrinel Dumitrescu.

Catrinel Dumitrescu s-a născut pe 11 octombrie 1956 în Braila şi este o cunoscută actriţa de teatru şi film. Încă elevă fiind, frecventa un cerc de teatru şi este remarcată de regizorul Alexandru Tocilescu, pe atunci şi el la început de drum care-i oferă rolul de debut în „Svanevit”, de Strindberg, la teatrul din Brăila. Acel spectacol a determinat-o sa dea examen la Institut, şi in anul III joacă alaturi de profesorul ei, Octavian Cotescu, la Teatrul „Bulandra”, în „Anecdote provinciale”. Avea ca parteneri pe Tamara Buciuceanu Botez, Ştefan Bănică, Virgil Ogasanu şi nu numai, nume mari ale scenei şi filmului românesc.

Părinţii actriţei Catrinel Dumitrescu au fost şi ei de asemenea, angajaţi ai Teatrului „Maria Filotti” Brăila, mama – Jeny Dumitrescu fiind actriţă şi tatăl – Gheorghe Dumitrescu, regizor tehnic.