Ziua Limbii Materne, serbată la prefectura brăileană

 Data de 21 februarie – Ziua Internațională a Limbii Materne – a fost serbată la Brăila printr-o întâlnire la Sala Mare a Prefecturii cu reprezentanți ai minorităților care viețuiesc aici în bune relații încă de pe vremea când orașul era cetate și se afla sub stăpânire otomană – Imperiu care, în înțelepciunea conducătorilor, a dat drept de credință liberă supușilor și astfel casa de rugăciune, geamia, din centrul numit acum Piața Traian a devenit – la sugestia prințului Mihail al Rusiei – Biserica ”Sf. Mihail”, acum având hramul ”Arhangheli Mihail și Gavriil”…  Și iată cum, dintr-o simplă pagină de istorie, avem certitudinea că acest gen de eveniment se poate transforma într-un regal al limbilor materne, dat fiind că la Brăila trăiesc încă importante Comunități ale Grecilor, ale Rușilor lipoveni, ale Evreilor, dar și ale Bulgarilor, Italienilor, Armenilor, Tătarilor,  Țiganilor (Rromi).
 De la aproape toate aceste comunități au fost reprezentanți pe 21 februarie 2012, subprefectul Veronica Macri a fost gazdă și moderator al evenimentului, dar surpriza a fost că am avut bucuria să audiem mult mai multe… limbi materne pentru că au fost prezenți și tineri străini sosiți la Brăila prin intermediul Programului Tineret în Acțiune componenta Servicul European de Voluntariat (am mai scris despre ei, numele lor le găsiți în textul de la https://brailachirei.wordpress.com/2012/02/17/dezbatere-pe-teme-eco-la-clubul-voltin-cu-voluntarii-sev/ ).

Așa că am ascultat câteva prezentări ale acestor tineri care sunt parte a unui proiect derulat de ANMRF ”Louis Pasteur” Clubul Voltin prin Programul Tineret în Acțiune cu fonduri europene, prezentări rostite în limbile spaniolă, bulgară, estonă și portugheză. 

 După aceea au urmat cei pe care deja îi cunoaștem foarte bine, care ne-au oferit câteva repere naționale și de tradiție, de istorie a popoarelor și a țărilor lor de origine. Întâi a vorbit Maria Gancev de la Asociația ”Hristo Botev” despre istoria Comunității Bulgare, ajutată la calculator și proiector de prof. Ioana Ganciarov – care activează la Fundația ”Pro Homini”. Doamna Gancev a amintit și un element nu tocmai pozitiv în curgerea timpului, anume că tinerii nu sunt întotdeauna foarte receptivi  în a-și însuși limba și cultura materne, ceea ce conduce la ruperea legăturilor, la dezrădăcinare de țara de origine și la o activitate redusă în rândul comunității.

 Dar, parcă pentru a sublinia contrariul, prof. Anastasia Andriev – tot de la Comunitatea Bulgară – ne-a arătat că anumiți tineri pot fi chiar pasionați de limba bulgară și în zona artistică. Astfel, au fost interpretate două piese muzicale cu tinerele Emilia Fabian, Dorina Știrbu, Mihaela Furnică, Viorica Bria – toate din Republica Moldova, eleve la  Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau” din municipiul Brăila. Fetele au cântat foarte frumos, e drept că nu le-am putut controla și… calitatea lingvistică, dar e de apreciat ceea ce au prezentat, semn că se preocupă cineva dar și ele sunt receptive.

 Din partea Comunității Evreilor din Brăila a fost prezent David Segal Iancu – președintele comunității, dar prezentarea a fost realizată de Suchar Goldstein – oficiantul de la Sinagoga din Brăila (situată pe strada Petru Maior).

 Comunitatea Elenă, cea care a contribuit acum două veacuri în urmă la ridicarea celor mai impunătoare edificii arhitectonice în urbea noastră și unul din reperele turistice de netăgăduit – Biserica Greacă ”Buna Vestire”, a fost reprezentată de Maria Ganea și Atena Bondoc (născută Stoilescu), dar fiica acesteia din urmă – Iris Bondoc (foto dreapta jos, o cunoaștem și de la Teatrul ”Maria Filotti” unde, chiar dacă este încă liceancă, joacă într-o piesă din repertoriul stagiunii curente) a fost purtătorul de cuvânt al străvechii tradiții a Eladei în materie de lingvism, e drept uzitând greaca modernă pentru prezentare. 

 Din partea Comunității Rușilor Lipoveni – cea mai mare din țară, aici la Brăila, unde se află și Mitropolia mondială lipovenilor de pretutindeni – a fost prezentă o adevărată delegație, elevi de la Școala cu clasele I – VIII ”Serghei Pușkin” (nr. 21, școala din cartierul Pisc unde s-au așezat încă de la început lipovenii acum 350 ani când au fugit din Rusia de prigoana religioasă) cu profesoara de religie Maria Milea, cu bunicuțe și cu prof. Fenia Jipa Rubanov – președinta Comunității Rușilor Lipoveni. 

 Echipa reprezentivă, majoritatea purtând splendidele costume populare rusești, a prezentat un cântec și a avut un mic joc, gen lecție cu întrebări și răspunsuri în limba rusă, o modalitate directă de a arăta că transferul între generații are loc dacă există de ambele părți, la tineri sau copii și la adulți sau bătrâni diponibilitate în acest sens.

”Ne bucurăm de tot ce e frumos. Pentru că pe toți, de orice nație am fi, ne-a unit bunul Dumnezeu și, în fond, ne călăuzește ideea de a fi om și de a  trăi în omenie”, a subliniat Fenia Jipa Rubanov un deziderat care se pare că a făcut ca atâtea generații de etnii diferite să trăiască la Brăila în deplină armonie și pe timp de pace, și în perioade de război, și în comunism.

Din partea Comuntății Rromilor au vorbit Săndel Grosu și Laurențiu Lupu de la Asociația Pro Europa, dar și Mahulea Florea Spartacus de la Asociația Pakiv.

 La finalul evenimentului, Veronica Macri a înmânat fiecărei comunități câte o diplomă ca semn de prezență activă nu doar la întâlnire, ci și viața comunității… majoritare. Iar în hol, pe lângă expoziție temnatică de afișe în limbi europene cei interesați au fost invitați să ia acasă afișe, dar și cărticele, materiale tipărite de Comisia Europeană în limbile UE.

La reuniune au fost prezenți și prof. drd. Ana Hărăpescu – directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Cultural Național Brăila, prof. Gina Sandu – inspector școlar pentru minoritatea rromă, Anișoara Parnica – expert la Biroul Regional Sud-Est Brăila al Agenției Naționale pentru Rromi, Daniela Văsioiu – expert la compartimentul de la prefectură care se ocupă de relația cu minoritățile, fost viceprimar al municipiului Brăila,  Carmen Soare – consilier superior la prefectură.

Memento

La Conferinţa Generală UNESCO din 17 Noiembrie 1999, data de 21 Februarie a fost proclamată Ziua Internaţională a Limbii Materne, prin care se promovează recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume, în special a limbilor grupurilor minoritare. La origine, a fost Ziua Mişcării pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începînd din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de către poliţie, care au militat pentru recunoaşterea limbii Bengali în Pakistan (ce cuprindea pe atunci statul Bangladesh): la acea dată, un grup de studenţi de la Universitatea din Dacca au manifestat pentru recunoaşterea limbii Bengali ca una dintre limbile vorbite pe teritoriul statului Pakistan. Guvernatorul Pakistanului decretase în 1948 că limba Urdu este singură limbă oficială atît în estul cât şi în vestul Pakistanului dar populaţia din est (teritoriu devenit ulterior statul Bangladesh), care vorbea în majoritate limba Bengali, a iniţiat o mişcare de protest (via calendarintercultural.ro).

Despre Dragobete, activitate la clasa a VIII-a la Școala ”MIhai Eminescu” Brăila

* Și această a IV-a ediție are loc în parteneriat cu Muzeul Brăilei în cadrul Proiectului educaţional ”Tradiţii şi obiceiuri din judeţul Brăila * Și tot acum, elevii ultimei clase de gimnaziu serbează și altă tradiție a lor – ”Ziua clătitelor”

 

 ”Este al patrulea an în care sărbătorim Dragobetele împreună cu Muzeul Brăilei, reprezentat de muzeograf Brînduşa Ilie”, ne explică prof. Evelina Dumitrașcu – directorul Școlii cu clasele I – VIII ”MIhai Eminescu” din municipiul Brăila. Activitatea se va desfăşura la Şcoala „Eminescu”, joi – 23 februarie 2012, începând cu ora 13. Participanţii sunt elevii clasei a VIII-a A care au invitat şi câţiva colegi de la clasa a V-a A, având ca scop  cunoaşterea şi păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor românilor. Întâlnirea face parte din Proiectul educaţional ”Tradiţii şi obiceiuri din judeţul Brăila” derulat în parteneriat cu secţia ”Etnografie şi Artă Populară” a Muzeului Brăilei.

De această dată elevii vor încerca să dea şi o notă personală activităţii. Fiind sărbătoarea primăverii şi a iubirii, elevii clasei a VIII-a A, coordonaţi de profesor Marioara Bălan (foto dreapta, la premierea Concursului de creație literară ”Eminescu”, la Muzeu), au creat şi ei o poveste a Dragobetelui modern, care – condus de fiorul primului sentiment de dragoste – prinde în părul fetei iubite un ghiocel, simbol al comuniunii omului cu natura. Este povestea unui adolescent de la oraş din zilele noastre care cunoaşte o tânără de la ţară, iar povestea lor de dragoste prinde contur în mijlocul naturii. Povestea Dragobetelui modern este rezultatul muncii pe ateliere a elevilor la opţionalul „Tehnici de muncă intelectuală la limba română”. 

Coordonaţi apoi de muzeograf Brînduşa Ilie, elevii vor completa un rebus pe această temă, iar profesoara Dorina Vîlcu îi va ajuta să scrie mesaje, catrene în limba engleză. Am simţit nevoia în felul acesta să arătăm că am redescoperit Dragobetele ca sărbătoare a iubirii şi ca o reacţie la pătrunderea – violentă uneori – a sărbătorii de import Valentine s Day.

Nu în ultimul rând, în activitate există și un moment este rezervat îndeletnicirilor practice: elevii îndrumaţi de profesoara Ileana Savu vor realiza diverse obiecte ce sunt specifice românilor, prin care vor simboliza venirea primăverii şi vor marca sărbătorirea Dragobetelui: brăţări, şnururi de mărţişor şi păpuşa Dragobete.

Ultimul moment  este şi cel mai gustos: Ziua clătitelor, obicei anual al elevilor care au ajuns deja în clasa a VIII-a.

Coordonatorii acestei activităţi extracurriculare sunt muzeograf Brînduşa Ilie – căreia elevii clasei a VIII-a A îi mulţumesc şi pe această cale pentru frumoasa colaborare – şi dirigintele clasei, Marioara Bălan”, precizează Evelina Dumitrașcu.

 

Amendă de la jandarmi pentru cearta cu… proprietarul

Marţi, în jurul orei 16.30, o patrulă a Inspectoratului de Jandarmi a Județului (IJJ) Brăila a fost solicitată să aplaneze un scandal produs între două persoane.

Jandarmii s-au deplasat imediat la adresa indicată, de pe strada Ghioceilor, unde au constatat faptul că numita Firica C., în vârstă de 32 ani, a adresat injurii şi cuvinte jignitoare proprietarei apartamentului în care locuieşte cu chirie. Din declaraţiile celor prezenţi, a reieşit că motivul scandalului ar fi fost faptul că Firica C. nu plătise contravaloarea chiriei pe ultimele două luni. După aplanarea scandalului, jandarmii i-au adus la cunoştinţă femeii de 32 ani că fapta sa constituie contravenţie şi i-au aplicat o amendă de 300 lei”, se precizează în comunicatul de la Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul al IJJ Brăila.