Alta poveste de primavara/ iarna – Martisor cu sloiuri pe fluviul Dunarea


Cum va spuneam intr-un alt material https://brailachirei.wordpress.com/2012/02/29/mica-poveste-cu-fluviul-dunarea-sau-incremenirea-dinaintea-martisorului/, fluviul Dunarea a primit anul acesta lovitura de gratie de la Zana Zapezii. A venit de undeva de la Polul Nord sau Polul Sud si a intins bagheta magica fara mila, lasand fara miscare intregul cuprins al apelor.

 La mal se mai vad aceste efecte… si ce daca e 5 martie 2012, am serbat Ziua Martisorului… Hm! Sopteste cineva, Babele… acele 9 prime zile din luna martie, din traditia populara, cand se spune ca isi lepada Baba Dochia (alter ego al Iernii)  cojoacele… Totusi, exista si anume poezie, a apusului 

Dar acum, incet-incet, primavara transforma la loc universul de gheata in apa binefacatoare, pescarusii se bucura precum copiii, iar barcagii curajosi isi fac „partie” spre locuri cu bancuri de pesti. 

 Doar daca privesti cu atentie intelegi avertismentul  specialistilor si capeti ceva intelepciune, sa nu te mai certi cu lucratorii de pe bac care iit spun, seriosi, „Nu se trece! E pericol! Sunt sloiuri”

 Tu nu le vezi si te superi, sunt incolo spre Smardanul tulcean, doar cel care a trecut peste ele, prin ele le stie forta si potentialul distructiv.

In final, impingatorul invita doritorii – doar cetateni, nu si autoturime sau masini mari, TIR-uri (care asteptau, cuminti la malul brailean) – se urce ca se va trece, totusi, dinspre malul brailean – cu aspect plastic, imbatat de amurgul ireal de frumos – spre malul de pe raza judetului Tulcea, spre Smardan. 

 Si abia cum vedem, cu ochii nostri, de-aproape sloiurile – intinse pe o zona suficient de lata cat sa faca rau daca se incumeta o ambarcatiune nepregatita. daca ar fi fost o barca sau chiar o salupa mai firava… 

 Dupa emotii, ale unora mai mari, ajungem la malul celalalt. De platit biletul, nici vorba… eu am platit cuiva, un motorist cred, multumind celor care au infruntat la propriu furia iernii din ultimele forte. 

 Multumim inca o data, curajosilor!

Pe malul tulcean, din loc in loc aceeasi zapada si aceeasi gheata are intaietate de parca nu stie, nu vrea sa creada ca Martisorul se aliaza cu Soarele si topeste tot…

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.