Descoperiri arheologice buzoiene, lansare de carte la Muzeul Brăilei

* „Pietroasa Mică – Gruiu Dării, judeţul Buzău. Descoperirile din epocile eneolitică şi a bronzului (III)” este cartea, autorii ei sunt Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Daniel Costache, Laurenţiu Grigoraş, Georgeta El Susi *  Volumul a apărut la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei

Vineri, 16 martie 2012, de la ora 11.00, are loc la sediul Muzeului Brăilei  din Piaţa Traian nr. 3 o lansare de carte în care personaje principale vor fi cercetătorii arheologi. Între aceștia – pentru că este vorba despre o echipă –  se afla arh. dr. Valeriu Sîrbu (foto dreapta) – director adjunct la instituția muzeală brăileană, arheolog despre care deja știm că este un povestitor cu har, cu umor și cu dorința de a nu uita nici un detaliu din aventura cercetării – n.aut. pentru tineri, sfat: meseria este una extrem de tentantă, chiar dacă necesită mult studiu! Vă invit să ne amintim, spre exemplificare, detalii de la o aniversare a sa https://brailachirei.wordpress.com/2010/02/26/farmecul-arheologiei-sau-tineretea-lui-valeriu-sirbu-la-aniversarea-a-patru-decenii-de-sapaturi/  

Organizatorii lansării de carte sunt, în colaborare, Muzeul Brăilei și Muzeul Judeţean Buzău, evident Consiliile Județene tutelare din Brăila și Buzău.

Cartea este „Pietroasa Mică – Gruiu Dării, judeţul Buzău. Descoperirile din epocile eneolitică şi a bronzului (III)” iar autorii ei sunt Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Daniel Costache, Laurenţiu Grigoraş, Georgeta El Susi.  Volumul a apărut la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei.

Moderatorul evenimentului este prof. univ. dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei. Prezintă cartea și autorii ei dr. Cristian Schuster de la Institutul de Arheologie „V. Pârvan” – Centrul de Tracologie Bucureşti şi dr. Stănică Pandrea – sef secția Arheologie la Muzeul Brăilei.

De asemenea, dr. Valeriu Sîrbu şi dr. Sebastian Matei – directorul Muzeului Judeţean Buzău vor prezenta un material ăn format Power Point cu titlul „Pietroasa Mică – Gruiu Dării: un important sit de la Curbura Carpaţilor„.

Pentru a fi cât mai explicit și a ne atrage atenția mai mult asupra importanței cărții, dr. Valeriu Sârbu ne oferă o mostră din datele de bază ale subiectului prezentării și al noii cărți deopotrivă:

Pe Gruiu Dării, atât pe platou, la cota 530 m, cât şi pe terasele din jurul acestuia, situat în Masivul Istriţa, se află unul din cele mai importante, interesante şi enigmatice situri arheologice din zona de Curbură a Carpaţilor. Aici se află vestigii importante din mai multe epoci istorice : a) din epoca eneolitică (prima jumătate a mileniului IV a. Chr.), b) din epoca bronzului (a doua jumătate a mileniului III-începutul mileniului II a. Chr.) şi c) epoca geto-dacică (mijlocul sec. IV a. Chr.-101/106 p. Chr.).
Descoperirile din epoca eneolitică includ vestigii ale unei comunităţi ce îmbină trăsăturile caracteristice a două culturi arheologice celebre din estul şi sud-estul României, anume Cucuteni B şi Cernavoda I ; s-au identificat locuinţe, anexe gospodăreşti, un bogat şi variat inventar, între care se remarcă gama variată de vase ceramice şi figurinele din lut. 
Vestigiile epocii bronzului aparţin unei comunităţi a celebrei civilizaţii Monteoru, care a evoluat la Curbura Carpaţilor timp de peste un mileniu, descoperirile evidenţiind variate ocupaţii şi meşteşuguri.
Cu totul remarcabile sunt vestigiile din a doua epocă a fierului, întrucât, deocamdată, e singurul sit din lumea geto-dacilor care a cunoscut o asemenea evoluţie enigmatică – de la aşezare la cetate şi, apoi, la centru de cult. 
Bazându-ne pe ansamblul descoperirilor din a doua epocă a fierului putem aprecia o dinamică deosebită a evoluţiei sitului, atât de pe platou, cât şi de pe terasele din jur.  Se poate conchide că pe Platou în sec. IV-III a. Chr. şi în a doua jumătate a sec. II – începutul sec. I a. Chr. a fost o aşezare geto-dacică, în sec. I a. Chr. o puternică cetate dacică cu ziduri din blocuri de calcar şi emplecton, iar în sec. I p. Chr. un loc de cult cu depuneri votive de tip moviliţă, marea majoritate cu ringuri din piatră şi vetre, in situ ori fragmentate şi depuse în acestea. 
Pe Terasa I, din epoca dacică, nu s-au identificat complexe de locuire, ci doar numeroase depuneri de tip moviliţă, similare cu cele de pe Platou, dar cu anumite caracteristici proprii, plus câteva vetre izolate sau gropi. Toate vestigiile descoperite aici se datează doar în sec. I p. Chr. Rezultatele deosebite obţinute în cele 25 de campanii de cercetări arheologice sistematice au fost publicate în trei volume monografice, apărute în 2001, 2005 şi 2011″.

După cum remarcați, o lume absolut fabuloasă cu tot farmecul istoriei, dacă nu chiar fantastică pentru noi modernii, utilizatorii mobilului și mail-ului, care nu mai știm să ne orientăm în spațiu decât cu GPS-ul și busola, o lume deci pe care merită să o descoperim.

Gastronomie, pasiune și multiculturalism – la ”Crama Terente”, în municipiul Brăila

* Noua cârciumă din Bulevardul Independentei nr. 157 are un meniu special ce reunește minunăţii gastronomice din tradiția comunităților etnice trăitoare de veacuri la Brăila * Un asemenea meniu special a fost oferit publicului de 8 Martie
 Când a trecut de la mediul de afaceri la administratie, Lucian Țilea –  locuitor al Brăilei (chiar dacă nu e năascut aici) cu mare drag de urbe – adică fostul viceprimar alături de Constantin Cibu – primar, nu cred cî se gândea să devină şi… cârciumar. Nu vă strâmbaţi, aceasta este denumirea populară a patronilor de localuri unde hămesiţii, gurmanzii şi iubitorii licorilor lui Bachus îşi astâmpără foamea, setea, mai mult sau puţin. Și nu puțini sunt cei care și-au căpătat astfel o binemeritată faimă – e suficient ca să ne gândim la cei care dețin râvnitele stele Michelin sau să deschidem câteva cărți de literatură ca să realizam că atunci când spune „și dragostea trece prin stomac” există cel puțin un argument… solid. 

Ei bine, în 2009 Lucian Țilea și-a deschis un local numit „Crama Terente”, întâi a fost pe Calea Galați și primele aprecieri au venit de la cei care au sesizat imediat diferențele de preț față de alte spații similare și raportul calitate-preț, precum și cel… cantitate-preț în ceea ce privește produsele din meniu. A mai avut cârciuma un atu, vinul bun și accesibil la preț de la podgoriile din Macin – vin care se păstrează și acum în ofertă – Aligote, Muscat Dry, Fetească Dry, Fetească Regală, Merlot, Pinot Noir etc. Le găsiți pe toate acolo, la ”Crama Terente” dar si pe site http://www.laterente.ro/ (aflat cu link si pe ”Brăila Chirei”) unde secțiunea Cramă este definitivată.

La noul sediu din Bulevardul Indepedentei nr. 157 te întâmpină atmosfera de bună dispoziție încă de la stradă: gardul a fost desenat/ pictat astfel încât să știi din prima că înăuntru te așteaptă bucuriile culinare și atracțiile Bachice. 

 Apoi, tot de la intrare ai ocazia să te familiarizezi cu meniul, unul pe măsura pretențiilor patronului – care ne și cântă la pianul ultramodern instalat în salon, nu orice, numai muzică de calitate și cântată pe note, ca profesioniștii – păi, nu degeaba a studiat Lucian Țilea pianul ani la rândul.
Deci, vorbeam de meniu care este unul multietnic, după cum și Brăila este un oraș care nu doar a găzduit ci și a încorporat în populație, cu plăcere –  că nu au fost tensiuni niciodată, de-a lungul a peste trei veacuri și mai bine reprezentanți ai multor etnii care se regăsesc și acum în Comunitățile Grecească, a Rușilor lipoveni, a Bulgarilor, a Evreilor, a Armenilor, a Țiganilor (sau Rromilor cum le place mai nou să li se spună), a Turcilor, a Italienilor, a Tătarilor si nu numai.  Din bucătaria acestor popoare, Brăila a preluat în bucătaria proprie mulțime de rețete și Lucian Țilea le-a cules, a  făcut o selecție și pe multe dintre  ele le regăsim în meniul de la „Crama Terente”.

 Astfel, în meniu există pagini dedicate bucătăriei Armenești – exemplu ”Șașlîk – pulpă de pui, slănină, roșii, ardei gras, orez, lămâi, ulei de măsline”,  ale bucătăriei Lipovenești – exemplu ”Karp rassol – saramură de crap de Dunăre”, ale celei Bulgăresti – cum ar fi ”Padtisnatii Zeleneinți – legume înăbușite, ciuperci, cașcaval, unt, ceapă galbenă, ardei gras, măsline roșii, devlecei, vin alb”, ale bucătăriei Grecești – exemplu ”Suvlaki – carne de porc, unt, ceapă, roșii”, ale bucătăriei Evreiești – exemplu ”Shakshuka – roșii, ceapă, ouă, ardei iute, cimbru, chimen”, ale celei Turcești – cum ar fi ”Imam Bayîldî – vinete, carne de vită, roșii, ardei gras, ardei iute, ulei de măsline”, dar si mâncăruri brăilene – exemplu ”Ficăței de pui la ceaun”, ”Tochitură tradițională”, mâncăruri tradiționale românești – exemplu ”Piept de pui în sos de roșii”, ”Omletă țăranească”.

Au rămas în meniu grătarele – care au făcut furori la cealaltă locație, unde erau și la vedere iar Lucian Țilea ”se producea” personal cu șorțul de gât, pentru că îi place lucrul bun, și dorea în același timp să ofere clienților, mulți amici și prieteni, o masă cu adevărat savuorasă.

 De 8 Martie 2012 a fost oferit un meniu de acest fel clienților, și clientelor cărora le-a fost dedicată o seară cu flori pe care le-au primit de la un domn special cu joben, și dans.

Ce nu v-am spus este că pe pereți, dar veți admira singuri, sunt nici mai mult decât… personalități ale Brăilei – de la Nae Ionescu și Ana Aslan la Johnny Răducanu și Panait Istrati, lucrare picturală realizată cu ajutorul caricaturistului Viorel Baciu din Galați, ce care a făcut și portretele de foști primari ai Brăilei pe care le puteți admira pe holurile Primăriei brăilene la etajul doi, unde se află birourile primarului, a viceprimarilor.

Și pe Cristian Țilea, fiul, îi veți întâlni acolo – ochiul său la fel de vigilent ca al tatălui fiind mereu atent și la doleanțele clienților și la prestația personalului de serviciu, și la calitatea meniului, că doar nu întâmplător este partenerul tatălui în afacere. 

 Nici de curte cu trandafiri nu v-am zis, dar și pe ea o veți admira un pic mai încolo în primăvară, când florile se vor afla în propria lor splendoare. Iar de… bufniță (asta e ceva numai pentru cunoscători!) nici atât nu mai spun, dar se pare că aceea care sta de pază la o masă din curte s-a… ”pierdut” cu ocazia iernii prea bogate, Dar poate apare…

Și deserturi are ”Crama Terente”, nu multe, dar bune; recent am gustat si am savurat papanașii – sunt delicioși!

Puteti contacta ”Crama Terente” și prin intermediul paginii Facebook https://www.facebook.com/people/Crama-Terente/ unde regăsiți meniul, fotografii, anunțuri, invitații, evenimente.

Dacă doriți și mai multe amănunte, Lucian Țilea are și o emisiune, la TV Galați, se numește ”Pasionat de viață” – de aici aflați chestii noi sau nu, dar cu siguranță în alte formule decât cele cunoscute.