La Braila, activitati in Ziua Natioanala fara Tutun


* Liceenii de la Colegiile Nationale „Murgoci” si „Balcescu’ au dezbatut subiecte tematice impreuna cu reprezentantii CPECA Braila

 

 Data de 15 noiembrie 2012 a fost punctata si la Braila in sensul marcarii Zilei Nationale fara Tutun – assa cum deja am anuntat http://brailachirei.wordpress.com/2012/11/14/ziua-nationala-fara-tutun-eveniment-la-murgoci-cu-cpeca/

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Brăila a derulat activităţi de informare, educare, conştientizare asupra riscurilor induse de fumat în rândul elevilor de liceu, a persoanelor aflate în detenţie din cadrul Penitenciarului pentru Minori şi Tineri Tichileşti şi  Penitenciarului Brăila, precum şi grădiniţă  – pentru evitarea fumatului pasiv.

Dezbaterile au fost realizate în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică Brăila care a oferit suportul logistic deosebit de relevant – mulajele plămînilor de fumător, comparativ cu cele ale nefumătorului, un recipient cu gudron extras din fumul de ţigară, afişe, planşe şi alte materile care susţin cele prezentate. Împreună cu voluntarii centrului au fost realizate două dezbateri la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” şi Colegiul National ” Gh. Munteanu-Murgoci”.

O iniţiativă inedită au avut-o elevii Colegiului ”Murgoci” care desfăşoară un program sub forma unui grup de dezbatere. Intervenţia grupului de dezbatere a îmbrăcat forma unei scenete ce a avut ca misiune dezbaterea moţiunii parlamentare -scumpirea ţigărilor. Echipa divizată în “Vocea guvernului” şi “Opoziţia” şi-a susţinut punctele de vedere. Elevii au dat dovadă de spontaneitate, talent dar şi cunoştinţe solide în ceea ce priveşte mecanismul dependenţei induse de tutun.

In concluzie, putem afirma ca fumatul activ şi pasiv este pricipala cauză de morbiditate care  poate fi evitată. Persoanele care doresc să obţină independenţa faţă de tutun se pot adresa Centrului Antidrog  pentru iniţierea unui program individualizat în vederea obţinerii abstinenţei„, subliniaza psiholog Olga Condrat – coordonator CPECA Brăila – care a fost prezenta la toate dezbaterile mentionate aici.

Cateva date generice

Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din noiembrie, printr-o iniţiativă de a atrage atenţia asupra impactului pe care fumatul îl are asupra sănătăţii oamenilor. Agenţia Naţională Antidrog, ca instituţie cu rol integrator al politicilor publice antidrog, prin intermediul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog,  foloseşte acest prilej pentru a iniţia campania  de informare şi sensibilizare asupra riscurilor consumului de tutun. O singură ţigară aduce în corpul fumătorului, dar şi în organismul persoanelor din jur aproximativ 4.000 de substanţe chimice dăunătoare. De-a lungul timpului s-au descoperit în ţigări peste 50 de substanţe care modifică ADN-ul celular şi care duc la apariţia cancerului.

În România, o persoană din patru fumează zilnicai dacă luăm în considerare şi persoanele care inhalează, fără voia lor, fumul de ţigară, adică pe cele care fumează pasiv, putem estima că toată populaţia României fumează, măcar ocazional. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât fumul de ţigară, indiferent că este inhalat direct din ţigară sau „la mâna a doua”, conţine aproximativ 4000 de substanţe, dintre care 50 au potenţial cancerigen.
Substanţa de bază din compoziţia ţigărilor este nicotina, nocivă prin faptul că este responsabilă de apariţia dependenţei. Ea se absoarbe în sângele fumătorului şi afectează activitatea creierului în aproximativ 10 secunde de la inhalarea primului fum, prin stimularea producţiei de neurotransmiţători care creează starea de bine. Creierul ajunge să se obişnuiască cu această stare de bine, iar în lipsa nicotinei, organismul intră în sevraj. În timp ce nicotina afectează mai mult persoana care fumează decât pe cele din jur, substanţele toxice şi cele cancerigene sunt nocive în egală măsură şi pentru fumătorul activ, şi pentru cel pasiv. Gudronul este una dintre cele mai nocive componente ale ţigărilor, răspunzător de mutaţiile genetice.Atunci când fumul de ţigară este inhalat, gudronul se „lipeşte” de cilii de pe pereţii plămânilor. Aceştia sunt perişori foarte fini, care au rolul de a împiedica pătrunderea în plămâni a substanţelor toxice şi a agenţilor patogeni. Potrivit specialiştilor, fumul de ţigară conţine monoxid de carbon în proporţie de aproximativ 3,2% în timp ce fumul emanat de ţevile de eşapament ale maşinilor are în compoziţie doar 1,5% monoxid de carbon. Acest gaz este extrem de periculos, pentru că privează organismul de oxigen. Explicaţia este că moleculele de monoxid de carbon se „ataşează” de hemoglobină (asigură transportul gazelor în organism) de 203 ori mai rapid decât moleculele de oxigen. Principalele consecinţe sunt îngustarea vaselor sangvine şi apariţia cheagurilor de sânge.  În timp, inhalarea constantă a monoxidului de carbon duce la instalarea bolilor cardiovasculare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.