Expozitie despre fabrica de ciment „Cantacuzino” la Biblioteca „Istrati’ Braila


* La vernisaj au fost prezenti si cativa dintre brailenii care au lucrat zeci de ani in fabrica, unul dintre ei oferind o serie de documente cu titlu de donatie bibliotecii gazda

La Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” din municipiul Braila, sediul din Calea Calarasilor, s-a vernisat luni, 21 ianuarie 2013, o expozitie sub genericul “Fabrica de ciment J. G. Cantacuzino/ Stanca  – 125 de ani de la infiintare“. Am amintit acest aspect si la invitatia – de la http://brailachirei.wordpress.com/2013/01/21/marturii-despre-istoria-recenta-la-biblioteca-istrati-expozitie-despre-fabrica-de-ciment-stanca/ – pe care v-am adresat-o pe „Braila Chirei” impreuna cu organizatorii, biblioteca gazda si Arhivele Statului Filiala Braila.page-16

100_7935 Ion Volcu – şef secţia Colecţii Speciale a Bibliotecii „Istrati” – si Cristian Filip – consilier la Arhivelor Naţionale de la Braila – au prezentat exponatele si date relevante, interesante, din istoricul fostei fabrici (n.aut. Nu pot sa nu repet, acum doar amintire… De aceea, sincere felicitari organizatorilor pentru acest memento!).

page-3 Fabrica de ciment a fost ridicata în 1888, initiativa apartinand, in 1887, inginerul Jean Cantacuzino care facuse studii la Paris. Sediul firmei era la Bucuresti, dar fabrica s-a construit la Braila din ratiuni economice pure – transportul pe apa, fluviul Dunarea, fiind un enorm avantaj. Dupa cum a precizat Cristian Filip, care a studiat documentele din arhiva institutiei – si  pregatit un material ce va fi publicat in revista bibliotecii, multa vreme Fabrica „J. G. Cantacuzino” a fost singura ce deservea teritoriul romanesc cu ciment după reţeta englezească a cimentului Portland, considerat cel mai bun.

page1421 La cativa ani, firma si-a format un capital social in valoare de 430.000 lei, ceea ce echivala cu orice valuta europeana a vremii, leul romanesc fiind cotat la paritate cu francul francez spre exemplu si avand acoperire in aur. Documentul care atesta acest aspect din activitatea firmei se afla in expozitia de la biblioteca. Aici apar si cei care au subsris, fiind inscrise si sumele de bani varsate. Si daca la inceputuri, fabrica a fost o societate în comandită simplă, apoi, în 1910, s-a transformat în societate anonimă pe acţiuni.

A fost una din cele mai atractive firme de gen, se spune chiar ca ar fi fost cea mai importanta din sud-estul Europei. Se producea foarte mult si pentru export. Evident ca inginerii societatii au realizat si marci proprii de ciment, cu toate ca adesea – n.aut. Ca si acum, de fapt – clientii aveau impresia ca cimentul cu marca starina este mai bun. Marca „Traian”, una proprie, se producea in 300 de tone de ciment pe zi, ceea ce dovedeste cat de mare era cererea si ce capacitate de productie avea firma.

Faptul ca a fost o societate foaret importanta in epoca o dovedeste si faptul ca la Expoziţia universală de la Paris din 1900, unde a fost prezentat sub forma de expozitie, fabrica brăileană a primit Medalie de argint. Albumul cu imagini de la aceasta expozitie este expus, sub forma de imagini, la biblioteca braileana – n.aut. Si din care va ofer aici imagini, primite prin amabilitatea lui Ion Volcu. De asemenea, sunt si aspecte de la vernisajul din 21 ianuarie – mai multe sunt si pe pagina facebook a revistei de cultura si informatie „Braila Chirei’ la  https://www.facebook.com/media/set/?set=a.406076209484974.99352.196618800430717&type=1

Marea criza economică din prima parte a secolului trecut a condus si la schimbari in actionariatul fabricii de ciment „Cantacuzino”, peste 50 la suta din acţiuni fiind oferite spre vanzare. Actiunile au fost cumpărate de o firmă belgiană. De la una dintre participantele la vernisaj am aflat si alte informatii interesante: si inginerul Anghel Saligny a lucrat pentru fabrica de la Braila, construind silozuri extrem de inalte.

În 1948, regimul comunist a naţionalizat fabrica la fel cum a facut si alte mari proprietati, fie ca erau cladiri de locuit, uzine etc. Numele ei a devenit „Stânca”, asa cum o stim majoritatea dintre noi, iar în 1981 si-a schimbat pana si obiectul de activitate: incep sa se produca aici materiale refractare. Zece ani mai târziu s-a constituit Societatea Comercială „Stânca” SA, care a dat faliment în 1992. Toate constructiile au fost demolate în 2006, facandu-se loc hypermarketului „PIC” care din nefericire a dat si el faliment.

100_7956 La vernisaj au participat si cativa braileni ale caror amintiri personale sunt strans legate de Fabrica „Stanca’: Mihaela Midanskaia –  a lucrat 22 ani acolo, Gheorghe Paraschiv – 32 ani la fabrica, Costica Burlacu – din 1958 pana in 1991 cand s-a pensionat, Floarea Milea Popa – sotul a lucrat la fabrica, a donat bibliotecii documente de epoca.

Expozitia poate fi vizionata in urmatoarele zile, la fel si continutul casetelor tematice.

N.aut. Fabrica de ciment ramane un reper in istoria industriala a Brailei. A marcat existenat unor intregi generatii de braileni, familii intregi avand unde lucra; adesea, fiii isi urmau tatii in meserii care aveau cautare la fabrica de ciment… Mai mult, dupa evenimentele din decembrie 1989, se vorbea la un moment dat, o idee in acest sens avansand Niculina Moisescu pe vremea cand era vicepresedinte la Consiliul Judetean, dar a ramas fara urmari, ca zona sa devina un punct de atractie muzeala exact pe tema industrializarii. Ar fi fost interesant, ar fi avut atnara generatie cu ce sa compare modernitatea, am fi fost si noi in randul lumii civilizate cu pastrarea patrimoniului p[entru ca nu distrusesera comunistii chiar tot in fabrica… Dar asa e cel ,ai adesea in Romania postcomunista, unii se „straduie” – si reusesc – sa strice ceea ce altii au cladit generatii la rand…

Reclame

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.