La Muzeul Brailei, povesti adevarate din “Aventura arheologiei’ in 2012


* Stanica Pandrea si Ionel Candea au prezentat detalii de la sapaturile efectuate in municipiu si judet * Evenimentul a marcat Ziua municipiului in 2013, respectiv cei 645 ani de la prima atestare documentara a Brailei 

100_7904 Sub semnul unui titlu atractiv – “Aventura arheologiei”, asa cum de altfel a si fost povestea intamplarilor arheologilor braileni din anul trecut, 2012, s-a desfasurat la sediul central al Muzeului Brailei duminica, 20 ianuarie 2013, o intalnire cu public. Data marcheaza si implinirea a fix 645 ani de la prima atestare documentara a urbei brailene, intr-un document semnata de voievodul Vladislav Vlaicu al Tarii Romanesti, act din 20 ianuarie 1368 prin care se stipulau anume facilitati in exercitarea comertului de catre negustorii brasoveni la cetatea si portul Brailei.

Din tainele meseriei de arheolog, abc-ul profesiei

Pentru a fi cat mai clar, Stanica Pandrea – arheologul sef al sectiei de profil din Muzeul Brailei care a deschis seria povestilor – a tinut sa ofere si cateva detalii din abc-ul meseriei, inclusiv cu referire la aspectele legislative. Acestea din urma au fost subliniate si pentru ca, asa cum de fapt a si precizat vorbitorul, exista destui investitori si proprietari care nu inteleg necesitatea efectuarii descarcarii de sarcina arheologica pe terenurile unde se efectueaza lucrari de constructive si reparatie, foraje, drumuri, diverse tipuri de lucrari ce necesita sapaturi etc. Practic, legea se refera la protejarea patrimoniala a zonei culturale si de civilizatie romaneasca – fara de care popoarele nu au nici o legitimitate in lume! – astfel incat orice vestigii arheologice nedescoperite, obiecte stravechi sau mai recente, dar importante din punct de vedere istoric, sa nu fie distruse in timpul acelor lucrari. 100_7910

Utilizand imagini de la fata locului, Stanica Pandrea a povestit cum s-au descoperit in judet, acolo unde mai multe firme se pregatesc sa dezvolte afaceri in domeniul energiei eoliene, movile – care sunt de fapt tumuli, morminte stravechi. La ce foloseste arheologului aceste descoperiri, s-ar putea intreba cititorul care a uitat lectiile de istorie antica si medievala, spre exemplu? Ei bine, astfel istoricul – in realitate, echipa de lucru, acum nu se mai lucreaza decat in grup, fiecare membru avand specializarea sa ( fiind necesari si muncitorii care ajuta la sapaturi, si conservatorii) – poate sa descrie, uneori in detaliu, cam care era viata semenilor la o anumita epoca.

In spatiile destinate parcurilor eoliene, arheologii au marcat cu ajutorul GPS-ului, pe harta, noutatile notabile si apoi le-au incarcat pe harta Google Earth. Dupa microsondaje, s-a putut vedea unde este realmente nevoie de sapaturi si cercetare amanuntita. Daca s-a putut, firma investitoare a modificat traseul sapaturilor epntr conducte sau instalatii electrice, asa ca vestigiile arheologice si marturiile asupra istoriei au scapat de distrugere. Dar nu se intampla mereu astfel; uneori, de fapt de ceel mai multe ori, arheologii fac rapid sapatura, cerceteaza si nu pot prezeva, aduna ce se poate, fotografiaza, filmeaza, catalogheaza si apoi locul este redat vietii normale, ca si cum nimic nu ar fi fost descoperit acolo – ramane doar un nume de localitate, de forma de relief sau apa pe toate cele descoperite si povestite intr-o carte, expuse la muzeu.

Diagnoza arheologica, un act necesar intreprinzatorilor si proprietarilor 

100_7912 Dupa toate aceste operatiuni, se ofera diagnoza arheologica fara de care nu poate lucra nici un investitor care doreste sa excaveze ori sa construiasca pe suprafete mai mare de 2.000 metri patrati. Chiar daca unii nu sunt de accord cu aceasta cerere, expres formulata de Directia pentru Cultura si patrimoniu sau de Muzeu, legea este explicita ina cest sens si nu se poate eluda. In plus, arheologii fac cu mare daruire aceste cercetari care le ofera sansa sa descopere noi “personaje”” in viitoarele lor povesti arheologice.

Noi tumuli desoperiti in judetul Braila

In anul 2012, in judet arheologii au urmat activitatea firmelor din zonele cu viitoare eoliene, la Scortaru Nou in zona luncii Buzaului, la Urleasca pe raul Ianca, la Gropeni si la Insuratei pe unul din malurile Calmatuiului. Asa cum am vizionat pe hartile prezentate, numai initiatii pot descoperi unde ar putea fi in teren movilele, tumulii, deci mormintele.  Norocul a fost, a explicat Stanica Pandrea – n.aut. Fostul meu coleg de liceu, la “Murgoci”, de atunci se cunostea pasiunea sa pentru istorie – ca in unele situatii s-a lucrat pe pamantul pregatit pentru aratura de toamna si dupa ploi, astfel ca s-a putut vedea mai clar unde este o ridicatura: “La ses, mai peste tot unde e o movila este si un mormant ori un grup de morminte, stramosii asa isi ingropau mortii, in locuri vizibile. Daca ar fi fost vegetatie, vizibilitatea ar fi fost imposibila”. 100_7915

Toate detaliile, de altfel, au fost gustate din plin de cei mai tineri membri ai publicului – unul dintre ei fiind fiul Elenei Hrimiuc, directorul Gradinitei nr. 11 din municipiul Braila, prezenta si ea la eveniment la fel ca si Lucian Tilea – fostul viceprimar, om de afaceri (cateva date aveti la http://brailachirei.wordpress.com/2012/03/15/gastronomie-pasiune-si-multiculturalism-la-crama-terente-in-municipiul-braila/ despre unul din proiectele sale ) dar si realizatorul emisiunii saptamanale (la TV Galati) “Pasionat de viata” unde Ionel Candea – directorul Muzeului Brailei – si Stanica Pandea sunt invitati periodic.

Manastirea Maxineni, o adevarata bijuterie arhitectonica, recladita din temelii cu banii CJ Braila

100_7923 Alte prezentari au fost realizate de directorul Muzeului Brailei – Ionel Candea, ajutat la computer de arheologul Costin Croitoru – care a efectuat si el sapaturi in judet impreuna cu colega Mirela Vernescu: una despre sapaturile din oras si alta despre descoperirile de la Maxineni, in preajma Manastirii voievodale a lui Matei Basarab care s-a reconstruit (cu fonduri oferite de Consiliul Judetean Braila, sub directa indrumare a unei echipe de specialisti in frunte cu arhitectul Calin Hoinarescu – vezi la http://brailachirei.wordpress.com/2009/10/04/manastirea-voievodala-maxineni-%E2%80%93-semne-de-renastere/ si s-a ridicat, ca in poveste, in splendida ei maretie, asa cum au desenat arhitectii dupa toate detaliile oferite de cercetarile arheologice – a fost reasezata pe locul de la inceput, se reface si catapeteasma – initial rrealizata din zidarie etc.

Am vizionat imagini cu sapaturi mai adanci de 4 metri, diferite descoperiri – de la sticle de bere model Muler, fabrica activand in Braila pana dupa primul razboi mondial, monede poloneze, turcesti, ghiulele de piatra si metal, cafle, oale (cioburi) smaltuite, podoabe de si cu sticla – unele de un mare rafinament, oseminte. De interes, si de cercetat in continuare – dupa cum a subliniat Ionel Candea, s-au dovedit a fi mormintele de copii descoperite in fosta curte a manastirii Maxineni, a caror maini nu au fost asezate pe piept in pozitia astazi unoscuta, ci cu bratele la clavicula, ceea ce aduce cu formula de ingropaciune a Bogomililor – “dar este de cercetat cum s-a putut asa ceva in imediata apropiere a unei biserici, bogomilii fiind niste razvratiti”, a tinut sa precizeze Ionel Candea.

„Braila 645”, ziarul unic cu toate paginile interesante

O parte dintre aceste povesti, poate nu atat de spectaculos, dar cu un aparat documentat si cu foto sunt prezentate in ziarul unic “Braila 645’, lansat vineri, 18 ianuarie 2013 la sediul muzeal in cinstea Zilei municipiului, la aniversarea celor peste sase secole de atestare documentara. Publicatia poate fi vizualizata in format PDF pe pagina web a Muzeului Brailei – http://www.muzeulbrailei.ro/; tot aici pot fi consulate cartile aparute la Editura Istros , a muzeului, si site-urile Centrului Diversitatii Culturale cu cele doua proiecte despre minoritati, ambele finantate AFCN, care au dat la iveala marturii interesante despre traditiile si convietuirea la Braila, in mod pasnic si foarte profitabil pentru locuirea urbana, a grecilor, evreilor, rusilor lipoveni, turcilor, bulgarilor alaturi de majoritarii romani.

N.aut. A fost o duminica minuanta! Pacat ca nu ati fost prezenti, v-ati fi trezit, ca si mine, ca va pare rau ca nu ati fost macar o data martori la sapaturile arheologice si la descoperirea atat comori ale istoriei! Dar nu e tarziu. Poate ca la evenimentele viitoare veti fi acolo… la Muzeul Brailei!

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.