Invitatie la Teatrul „Maria Filotti’ Braila, weekend cu povesti atractive

* “Paris, mon amour” de la Teatrului National de Opereta “Ion Dacian”, spectacolul “Papagalita si curcanul” al TMF si „8 femei” sunt in program * In campania de caritate “Artisti pentru artisti” se va juca 8 femei”, banii urmand a fi depusi in Fondul de Solidaritate Teatrală

 

Paris mon amour3small Vineri, 22 martie 2013,  la Sala Mare de la ora 19.00 se joaca, in turneu, “Paris, mon amour” – un spectacol colaj, care are la baza cele mai cunoscute chansonete frantuzesti, in regia lui Razvan Ion Dinca.

„Paris, mon amour” este o productie a Teatrului National de Opereta “Ion Dacian” din Bucuresti – despre care v-am spus deja, detalii la  http://brailachirei.wordpress.com/2013/03/19/paris-mon-amour-al-teatrului-national-de-opereta-in-turneu-la-braila/ – si unde vom avea bucuria sa il admiram pe Catalin Petrescu – absolvent al Liceului de Arta „Hariclea Darclee” din Braila. Foto in stanga din spectacol (din arhiva Teatrului de Opereta)

Tot vineri, de la ora 18.30 la Sala Studio este programat spectacolul 8 femei” de Robert Thomas, un text cu intriga politista – superb jucat de intreaga distributie feminina, in regia lui Radu Nichifor – in prezent, directorul interimat al TMF.

Le veti aplauda, cu siguranta, pana va vor durea palmele pe Wanessa Radu, Catalina Nedelea, Ramona Ganga, Mihaela Trofimov, Monica Zugravu Ivascu sau/ si Silvia Tariq (rolul este pe dublura), Emilia Mocanu, Liliana Ghita sau/ si Marilena Negru (actrita invitata pentru acest spectacol, doamna fiind la pensie si refuzand multa vreme sa mai colaboreze cu scena), dar si pe tinerele Georgiana Nedelcu si Iulia Vasilescu (de asemenea rol pe dublura), eleve la Liceului „Darclee”. Foto in dreapta jos, din arhiva TMF din Opt femei 1

Este un adevarat regal jocul doamnelor si domnisoarelor care s-au prins in „plasa” lui  R. Thomas si au inteles ca farmecului scenariului care te si tine cu sufletul la gura ii trebuie, musai, si splendoarea artei actorului.

papagalita 12 Sambata, 23 martie 2013, in Sala Mare de la ora 18.00 se joaca un lat text al lui Robert Thomas, irezistibila comedie “Papagalita si curcanul” de asemenea in regia lui Radu Nichifor. Amanunte despre spectacol aveti in cronica mea de la premiera la http://brailachirei.wordpress.com/2013/02/19/papagalita-si-curcanul-arta-de-a-rade-in-hohote-la-teatru/ (cu mentiunea ca rolul lui Adrian Iacov – respectiv personajul Robert Charance – va fi jucat de Cristian Gheorghe, actor al Teatrului „Fani Tardini” din Galati). Foto in stanga din arhiva revistei ‘Braila Chirei’

Campania “Artisti pentru artisti”

Duminica, 24 martie 2013, la Sala Studio de la ora 18.00  se va juca din nou “8 femei” de R.  Thomas, regia Radu Nichifor. De aceasta data, spectacolul este inclus in Campania Naţionala „Artişti pentru Artişti” derulata anual de UNITER (pagina web la http://www.uniter.ro/ unde gasiti si alte detalii despre Ziua mondiala a teatrului, nominalizarile pentru premiile UNITER pe anul 2012, stiri din lumea Thaliei) cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului – 27 martie. Incasarile de la aceasta reprezentatie se depun in Fondul de Solidaritate Teatrală, ca de fiecare data, iar de aici sumele se utilizeaza in scopuri caritabile.

In capitala, tonul este dat in campania amintita de un spectacol special, o singura reprezentatie luni – 25 martie 2013 – la Sala Mare a Teatrului National „I. L. Caragiale’ Bucuresti (TNB). Acesta se intituleaza „Clipe de viata’ si ii are ca protagonisti pe Dorin Andone, Marcel Iureş, Horaţiu Mălăele, Mihai Mălaimare, Medeea Marinescu, George Mihăiţă, Mariana Mihuţ, Marin Moraru, Maia Morgenstern, Florin Piersic, Tania Popa, Victor Rebengiuc, Rudy Rosenfeld, Eusebiu Ştefănescu, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Margareta Pâslaru, Ioan Gyuri Pascu, Adrian Naidin, Paula Seling. Actorul Ion Caramitru – directorul TNB si al UNITER – va fi amfitrion, iar la spectacolul sustinut in scop caritabil este anuntata si participarea extraordinară a pianistului Dan Grigore.

Este a XII-a editie a Campaniei „Artisti pentru artisti” la care si TMF, dar si pulicul brailean iubitor al Thaliei sunt prezenti.

Multumim, in numele artistilor care primesc astfel sprijinul vostru, iubiti spectatori!

 

Ziua Poeziei – 21 martie

Ziua Internationala a Poeziei (World Poetry Day) este un moment special pentru unii dintre noi. Nu doar pentru ca semnifica ceva special, de suflet, ci pentru ca ne aminteste ca Viata inseamna Cuvant, dar si liniste, farmec, sesnibilitate…

Ati citit zilele acestea vreo poezie? Daca nu, aveti acum un motiv in plus sa o faceti. Va recomand pentru acest moment sa incercati autori care va plac, dar si – curiozitatea ar putea functiona, nu? – si contemporani despre care nu stiati mare lucru.

Anul trecut, Ziua Poeziei a fost serbata, cu poeti braileni si galateni, la Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” – amanunte la https://brailachirei.wordpress.com/2012/03/21/la-liceul-pedagogic-perpessicius-din-braila-ziua-poeziei-serbata-cu-poeti-braileni-si-galateni/, in organizarea scriitorului si profesorului Constantin Gherghinoiu – directorul liceului gazda , autor a unor minunate poezii – va recomand, cautati volumele sale!

Iata aici o mostra, semnata Cameea Lia Lazare (prietena cu nume real Camelia Ionita, romanca, traieste in Elvetia – foto in dreapta din colectia autoarei) initulata „și vremurile vor avea miros de anotimpuri electronice/colonii destoinice de biți grâu-n câmpie îl vor programa„: Camelia Ionita, dec 2012, Elvetia

vin vremuri criminale cu un început de veac necruțător/ ca un dezastru inerent pe noi de noi să ne descătușeze/ suntem veșnicii bolnavi de nervi, rămași captivi în viitor/ sufletului ordonând sentimente prin matrice să asimileze//

de-același tribunal ce-a condamnat iubirea, condamnați/ prin hotărâre judecătorească la un fără precedent asediu/ jurații sunt copiii noștri în nu știu ce fel de tăcere deghizați/ ce ne aruncă-n veacul pentru care nu s-a inventat remediu//

Dumnezeu ar vrea să ne mai ducă-n spate câteva decenii/ înscris deja fără regrete, fără noi, la școala de melancolii/ în timpu-acesta-n care schiturile-s pustiite de vecernii/ iar părinții-s pustiiți de suflet, de iubire și proprii copii//

ca o promisiune toxică ne curge  virtualitatea-n vene/ și toate câte le-am simțit săltând cândva prin suflet/ sunt azi într-un ecran formule, simulări și scheme/ nici nu mai știu  dacă la viață merită să mă încumet//

distorsionării sinelui, computerul, e un remediu genial/ de ce-am mai construi prin noi, cu noi familii și iubire/ când însăși cu viața luptă lumea-ntr-un spital global/ unde internetul pare a fi ultima șansă la-nsănătoșire//

și peste tot pământul se va lăsa un greu și incredibil frig/ ce din siberiile sufletului va străbate pân’ la oase/ degeaba plâng, degeaba mă mai zbat, degeaba strig/ moartea șlefuiește veselă iubirii psihopaticele coase//

și ce ne vom mai face atunci și cui ne vom mai plânge/ cine să spulbere durerea ce de la noi către noi  va veni/ atunci când solidară cu iubirea și lumina se va stinge/ și Terra numai întunericul din noi îl va mai (putea) moșteni//

noi impunem un dezastru, acesta de noi înșine-abandon/ și vrem să credem că nouă fără noi ne-ar fi mai bine/ și  sufletul pe scena vieții este într-o devenire filfizon/ răstignit de virtualitate, sângerând mințite stări de bine//

foști colecționari ai timpurilor declinate în convoi/ scriem în continuare, cu noi, despre noi, istorii criminale/ ne vom declara  în războiul cu noi înșine, proprii eroi/ asediați de genii, purtând la rever tehnologii nupțiale//

că nu mai e iubire din prăpastia cât cerul ne tot plângem/ și care sfânt și ce arhangheli lumea o mai poate înțelege/ / dacă prin ecrane sufletul cu biți putem să îl înfrângem/ iubirea nu vrea să cunoască nici să știe de această lege//

și-n starea asta de inconștiența altora noi, propulsați/ purtând mai departe dezmințitele noastre umane nevoi/  vom fi de proprii noștri nervi virtuali măcinați, butonați/ așezând haotic cruce după cruce, pe sinucisa cifră doi//

și deși e-nmormântare totuși noi ne pregătim de bal/ la surghiunul propriu campioni olimpici, fără suflet/ suntem actorii filmului cu cel mai tragic istoric final/ nebunii reorganizați în triburi virtuale cu și fără sunet//

va fi o vreme când nu va mai fi cald și nu va mai ploua/o vreme când nu va mai fi frig și nici nu va mai ninge/ când porția de anotimp printr-o setare ne-o vom lua/ când nici Dumnezeu de mila noastră nu va mai plânge// 

și sub acest asediu de reziduuri din suflete umane/ rămâne Terra–nsingurată, condamnată dezumanizării/ vin peste lume, viitoare vremuri glaciare să răstoarne/ prin fertilizările în vitro legea sângelui, si legea procreării//

și timpurile vor avea miros de anotimpuri electronice/ colonii destoinice de biți grâu-n câmpie îl vor programa/ vom fi asaltați de toamne duduind a recolte platonice/ și cu pâinea virtual dospită, foamea ne-o vom sătura//  

dar ce ne rămâne de făcut în acest de suflet sacrilegiu/ de ce nu vine geniul propriei țărâne cât poate să salveze/ acest al dezumanizării deja pornit, nelegitim cortegiu/în care lumea virtuală, iubirea învață să o simuleze

(21.03.2013)

In Bucuresti, publicul este invitat in Tramvaiul 26 care ne așteaptă joi, 21 martie, unde începând cu ora 20.00 și până la venirea dimineții va fi o noapte albă a poeților. Vor putea fi ascultați Adrian Diniș, Aida Hancer, Anca Bucur, Claudiu Komartin, Andra Rotaru, Ciprian Măceșaru, Cristian Cotarcea, Dmitri Miticov, Gabriel Daliș, George Floarea, Laura Dan, Livia Ștefan, Marius Surleac, Mugur Grosu, Oana Cătălina Ninu, Radu Nițescu, Răzvan Țupa, Vlad Tăușance și alții – ne anunta si Razvan Tupa, poet brailean (locuieste in Bucuresti), in revista sa http://poetic.ro/  de pe net.

Data de 21 martie este declarată de UNESCO, din anul 1999, drept “Ziua internațională a poeziei”, o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii peste tot in lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, “Ziua internațională a poeziei” urmărește si susținerea creației poetice, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.

La multi ani tuturor poetilor!

Zilele Asistenţei Sociale 2013, la Braila

* Joi, 21 martie 2013, de la ora 15.00 are loc o dezbatere cu tema ”Responsabilitate, Comunitate, Participare Sociala” la sediul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati’ 

În luna martie a fiecărui an Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali (CNAS) din România sărbătoreşte ”Zilele Asistenţei Sociale”, luna Asistentei Sociale oferind oportunitatea asistenţiilor sociali de a celebra profesia lor şi a reafirma  munca pe care o desfăşoara  zi de zi în comunitate.  Organizarea ZAS, la nivel local, revine sucursalei judeţene Brăila. Astfel, joi, 21 martie 2013, de la ora 15.00 are loc o dezbatere cu tema ”Responsabilitate, Comunitate, Participare Sociala” la sediul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati’ din municipiul Braila. Poster ZAS3

Recunoscută ca o profesie în dezvoltare, profesia de asistent social identifică segmentul de populaţie ce face obiectul activităţilor de asistenţă socială, evaluează problemele socio-umane dintr-o anume regiune, comunitate sau localitate, dezvoltă planuri de acţiune, programe, măsuri, activităţi profesionalizate şi servicii specializate specifice domeniului, sensibilizează opinia publică şi o informează cu privire la problematica socială, stabileşte modalităţile concrete de acces la prestaţii şi servicii specializate de asistenţă socială pe baza evaluării nevoilor.

Evenimentele organizate în cadrul ZAS 2013, sub egida ”Responsabilitate, Comunitate, Participare Sociala”, readuc în atenţia publicului larg faptul că asistenţii sociali sunt persoanele care aduc plus-valoare societăţii prin activitatea profesională desfăşurată, activitatea acestora având o importanţă socială în stabilirea echilibrului social, precizeaza Mihaela Stamate – preşedinte Structură Teritorială Brăila a CNASR.

Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România este  autoritatea profesională în domeniu care reprezintă, apără şi promovează drepturile şi interesele membrilor la nivel local, naţional şi internaţional, apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a asistentului social în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către asistenţii sociali a obligaţiilor care le revin faţă de beneficiari, instituţii şi societate, în concordanţă cu normele deontologice ale profesiei.