* La Casa Memoriala din Gradina Publica are loc o lansare de carte si vernisajul unei expozitii de grafica, marti – 16 aprilie 2013 – cu incepere de la ora 17.00
La 16 aprilie 1935, se stingea scriitorul Panait Istrati (avea 51 ani), plecand pe steaua lui – n.aut. Ca „Micul print” al lui Saint Exupery… imi vine mereu in minte... Braileanul este deopotriva considerat scriitor francez, iar locuitorii Parisului contemporan chiar ii cumpara cartile – n.aut. vazut, confirm! – la fel si turcii o fac mult mai mult decat romanii (hm!), dupa cum ne-au confirmat Zamfir Balan – director adjunct la Muzeului Brailei – si Ionel Candea – directorul Muzeului Brailei. 
De altfel, in memoria sa exact la Muzeul Brailei are loc marti, 16 aprilie 2013, o manifestare deosebita intru cinstirea marelui scriitor care nu se va demoda niciodata, cel putin pana cand nu vor disparea definitiv din lume iubitorii de calatorie si de prietenie, asa cum a fost autorul „Chirei Chiralina” – n.aut. in cinstea sa am numit aceasta revista „Braila Chirei”, ca sa va oblig sa ganditi mereu la Panait Istrati, dar si sa-l cititi! – autor al altor povestiri devenite si ele… nemuritoare cum sunt „Mos Anghel”, „Codin”, „Nerantula”, „Mediterana” si multe altele.
Astfel, de la ora 17.00 suntem invitati la o lansare de carte -„Adevărata tragedie a lui Panait Istrati” de Eleni Samios Kazantzakis, dar si la o expoziţie de grafică. Ambele au loc la Casa Memorială „Panait Istrati” din Gradina Publica (foto din colectia autoarei acestor randuri, din 6 octombrie 2012) a municipiului Brăila. Si chiar daca nu este chiar locul unde s-a nascut, pe strazile din zona inca mai putem sa simtim fiorul povestirilor istratiene… in apropiere e portul si Dunarea… neaparat de recitit Istrati!
Organizatorii manifestarii sunt Muzeul Brăilei – Secţia Memoriale in colaborare cu Muzeul Național al Hărţilor şi Cărţii Vechi din București.
Autoarea cartii, Eleni Samios Kazantzakis (1903 – 2004) a fost sotia lui Nikos Kazantzakis – marele prieten grec al lui Panait Istrati. Jurnalista si scriitoare, Eleni si-a luat rolul de secretara pe langa ilustrul sau sot, redactand si aranjand pentru tipar manuscrisele lui Kazantzakis. Volumul de fata, pe care Editura Istros a Muzeului Brailei l-a tiparit in conditii grafice, asa cum ne-aobisnuit, impecabile, este reproducerea in limba romana – traducere de Oana Ursache si Zamfir Balan – dupa editia prima, din 1938 (aparuta in Chile!).
Cartea este completata cu note de subsol lamuritoare asupra evenimentelor, personalitatilor din paginile ca un jurnal. Deschid la intamplare volumul si va ofer un citat (ca sa vedeti ca merita cu prisosinta primit in biblioteca dumneavoastra personala!): „Ce mult ne place sa-l ascultam pe Panait. El fumeaza, fumeaza intr-una, sau suge o bomboana (…), povesteste, se roaga ca un om pierdut printre amintirile sale, tine incantat un discurs, gesticuland, mimand, ca si cum ar fi unul din personajele sale”.
Asa cum observati pe afis, au fost invitati – ii numesc in ordinea de acolo – sa fie amfitrioni alaturi de Ionel Candea, si Dolores Toma, criticul Lucian Chisu – directorul Muzeului National al Limbii Romane din Bucuresti (intemeietor si primul director Dumitru Panaitescu Perpssicius, alt mare brailean), prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman), scriitorul Vasile Datcu. Dar, se subintelege, nu are cum lipsi traducatorul ai autorul introducerii a notelor – Zamfir Balan.
BRAILA CHIREI 