Alte viziuni despre… (sfanta) Rusie


* Un volum de Alain Besançon, intitulat chiar asa – „Sfanta Rusie”, nuanteaza lucrurile la fel cum si braileanul Panait Istrati o facea in anii… 1920!

Am descoperit sugestia de lectura pe pagina de Facebook, era sugerata de Vlad Mixich (scriitor, deopotriva jurnalsit la Hotnews.ro) si m-am gandit imediat la… scriitorul de limba franceza originar roman Panait Istrati (10 august 1884, Braila – 16 aprilie 1935, Bucuresti) si a sa „Spovedania uui invins” (1929), republicata abia in Romania postdecembrista.

Sfanta Ruise, Humanitas  Cartea pe care Vlad ne invita sa o lecturam este „Sfanta Rusie” de Alain Besançon, aparuta la Editura Humanistas. Din pagina web a editurii extrag prezentarile de mai jos:

”Cititorul român, care astăzi se poate plasa la rându-i pe poziţia „străinului“, va găsi în acest eseu, printre rândurile pasionantului excurs în religia, cultura şi politica Rusiei văzute din perspectivă franceză, o analiză lucidă a multor „puncte nevralgice“ care-l privesc sau l-au privit în mod direct: impactul pe termen lung al minciunii comuniste, al confuziei dintre limba naturală, limba de lemn şi cele două variante false ale lor, graniţa firavă între aparenţă şi esenţă în procesul de modernizare/reconstrucţie a spaţiilor fost-comuniste, rolul ortodoxiei şi al Bisericii Ortodoxe în evoluţia mentalităţilor. Occidentul a fost fascinat de Rusia. Din prima clipă când a luat contact cu ea, s-a întrebat cu cine are de-a face. A fost atras şi s-a temut de ea. A încercat s-o includă în lumea lui, a încercat s-o expulzeze; n-a reuşit nici una, nici alta. […] Rusia a încercat să dea «străinilor» o imagine falsă despre ea însăşi. Aşa-numiţii străini s-au plâns dintotdeauna de «minciuna rusească». «Am fost păcăliţi» este însă o explicaţie prea simplă, ba chiar simplistă, a erorilor pe care le-au făcut“ (Alain Besançon).

„Rusia este o prismă în care distingem o parte esenţială din identitatea noastră de europeni. Eseul lui Alain Besançon, aflat la intersecţia dintre istoria politică, istoria mentalităţilor şi istoria religiei, sondează această prismă, reuşind să depăşească limitele tradiţionale ale cercetării universitare şi deschizând spaţiul unei dezbateri inedite şi provocatoare“ (L’Osservatore Romano).

N.aut. Si va invit sa lecturati, in paralel, „Spovedania unui invins” de Panait Istrati, der si recent aparuta „Adevarata tragedie a lui Panait Istrati” de Eleni Samios Kazantzakis, aparuta de curand la Editura Istros a Muzeului Brailei (de asemenea, o editie noua dupa… prima- care e datata anii… 1930!). Daca nu le aveti, macar pe ultima o puteti comanda la Muzeul Brailei (adresa pe site, il aveti cu link direct in revista „Brala Chirei”)

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.