Avangarda revizuita. Din nou, film sovietic

* La Cinema Eforie din Bucuresti in zilele de 24 si 26 iulie 2013 * Evenimentul este organizat de Cinemateca Eforie si Arhiva Națională de Filme a României * Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu

Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României 1919-1939* este un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de până la și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Filme anterioare: Sesiunea I-a: BARÎȘNEA I HULIGAN (Vladimir Maiakovski, Evghenii Slavinski, 1918), DNEVNIK GLUMOVA (Serghei M. Eisenstein, 1923), CELOVEK S KINOAPPARATOM (Dziga Vertov, 1929). Sesiunea a II-a: TRETIEA MESCIANSKAIA (Abram Room, 1927).

inainte soviete 2  Sesiunea a II-a este dedicata cineastilor Dziga Vertov & Kinoki si se prezinta peliculele „A sasea parte a globului”/ „Șestaia Ciasti Mira” (URSS, 1926) si „Înainte, soviete!”/ „Șagai, sovet!” (URSS, 1926) in zilele de miercuri, 24 iulie 2013, ora 19.30 si vineri, 26 iulie 2013, ora 19.30 la Cinemateca Eforie, București, str. Eforie, nr. 2.

Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceză. Ediția a II-a este dedicată avangardei sovietice.

Sesiunea a II-a; Artiști: Dziga Vertov, Mihail Kaufman, Elizaveta Svilova, Esfir Șub

Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu, care ne si prezinta cateva date in cele ce urmeaza

Ne aflăm la începutul lui 1926, iar Moscova se pregătește acerb pentru aniversarea celor 10 ani de la Revoluția din Octombrie. Artele sunt somate să-și dea concursul pentru acest omagiu grandios. Sovkino, deleagă o echipă de regizori din cadrul departamentului Kultkino pentru realizarea unor pelicule ficționale și documentare care să prăznuiască actualitatea socio-economică sovietică. Printre aceștia, se numărau și Dziga Vertov, împreună cu echipa de operatori de la Kinoki, grupul alternativ de artiști vizuali din spatele proiectelor Kino-Pravda sau Kino-Glaz titulaturi ad-hoc ce descriu și conceptualizează viziunea estetico-politică a grupului de avangardiști din jurul lui Vertov. Experiența vizuală acumulată de-a lungul celor 23 de episoade de jurnale de actualități grupate sub genericul „Kino-Pravda”, a dus în 1926 la o asociere firească a grupului de artiști, iar direcțiile estetice statuate atunci, devin în Șagai, soviet!, dar mai ales în Șestaia ciasti mira, un soi de esență tare. Dacă prima peliculă, Șagai, soviet!, rămâne în cadrele urbane, citadin-industriale, ale Moscovei, anunțând pe undeva furtuna experimentală din Celovek s kinoapparatom (1929), în Șestaia ciasti mira, Dziga Vertov părăsește capitala și flanează pe tot întinsul multicultural geografic al celei de-a șasea părți a lumii. Înainte de a fi omagial-propagandistic, cu virtuți de pedagogie politică, discursul cinematic instituit de Dziga Vertov și Kinoki, pentru că filtrează zorzoanele estetice politicii de stat printr-un filtru realist, devine din ce în ce mai critic, ajungând în final să opună imaginii capitaliste (burghezul dansant, foxtrotul, exploatarea sclavilor de culoare și mașinile industriale fordiste), imaginea multiculturalismului polietnic sovietic la limita utopiei. Totuși, filmele lui Vertov nu s-au bucurat de un entuziasm general din partea publicului, un comiliton precum Șklovski sau un critic precum Ippolit Sokolov acuzând excesul de experiment formal și montaj, procedee care ar duce, de fapt, paradoxal, la ficționalizarea realității și transformarea acesteia în poveste. Și nu se înșelau foarte mult.

Stride_Soviet_1   „A sasea parte a globului”,  URSS, 1926, a/n, Documentar; Regia: Dziga Vertov; S: Dziga Vertov; Operator: Mihail Kaufman, Iva Beleakov, S. Benderskii, P. Zotov, N. Konstantinov, L. Lembert, N. Strukov, I. Tolcean; Asistenți: Grupul Kinoki (Elizaveta Svilova, Esfir Șub ș.a.); Producător: Kultkino / Sovkino

„Înainte, soviete!”, URSS, 1926, a/n, Documentar; Regia: Dziga Vertov; S. Dziga Vertov; Imagine: Iva Beleakov; Asistenți: Grupul Kinoki (Elizaveta Svilova, Esfir Șub ș.a.); Producător: Kultkin/ Sovkino – prima foto este din acest film

Urmează ediția a III-a a Avangardei reviziuite: avangarda germana si olandeza.


In premiera: Mireille Mathieu va concerta la Bucuresti

* Evenimentul este programat pentru 24 martie 2014, la Sala Palatului

Mireille Mathieu poster    Una dintre cele mai populare cantarete de origine franceza, MIREILLE MATHIEU – care isi serbeaza anivesrsarea in data de 22 iulie ( Mireille Mathieu s-a născut pe 22 iulie 1946, într-o familie numeroasă, cu 14 copii, ea fiind cea mai mare. Monique, Christiane, Marie-France, Réjane, Régis și Guy (gemeni), Roger, Jean-Pierre, Rémy, Simone, Philippe, Béatrice și Vincent sunt cei 13 frați și surori ai săi. Avea patru ani când a cântat în public pentru prima dată, în timpul unei slujbe în miez de noapte. De la 14 ani a lucrat în fabrică, pentru a-și ajuta familia și a-și plăti lecțiile de muzică. Sensibilă, dar și tenace s-a prezentat de trei ori succesiv la concursul „Se cântă în cartierul meu”, organizat de Primăria din Avignon, și abia a treia oară îl câștigă cu cântecul „La vie en rose”, pe care-l cântă la toate concertele. Susținută de Primărie, participă la o emisiune a televiziunii franceze „Télé Dimanche”, în 1965, când este descoperită de toată Franța interpretând cântecul idolului său Edith Piaf, „Isabelle”. Tatăl său, Roger, visa să devină un mare cântăreț, mai ales că avea o voce de tenor, dar vremurile erau grele. Abia când Mireille a împlinit 15 ani, familia s-a mutat într-un apartament de cinci camere. ” A fost cea mai frumoasă zi din viața mea”, povestește mai târziu Mireille, „și pentru prima dată am făcut o baie. A fost cea mai incredibilă senzație pe care am trăit-o.” Laure Collière, profesoara sa de muzică, o va accepta și o va susține, neuitând să o sfătuiască în privința meseriei pe care a decis să o aleagă. Aceasta îi spune că pentru a fi cântăreață trebuie să fie solidă, fizic și psihic, dar Mireille îi va răspunde că: „Cine nu riscă nimic nu are nimic!”. Așa că va porni pe drumul ales de ea. A fost descoperită de Johnny Stark, managerul celui mai mare cântăreț la acea vreme, Johnny Hallyday. După apariția sa la televiziune, în 1965 și după debutul de la Teatrul Olympia, a fost imediat declarată succesoarea lui Edith Piaf. Repetiții, ședințe foto, înregistrări, interviuri, lecții de muzică, de dans, de limbă franceză și engleză” – Din Wikipedia) va concerta pentru prima data la Bucuresti in primavara anului viitor.

Dupa cum ne anunta Nicoleta Ion – PR Manager la VreauBilet.ro – intalnirea publicului cu Mireille Mathieu se va concretiza pe 24 martie 2014, data la care artista va pasi pentru prima data pe scena Salii Palatului din Bucuresti alaturi de cei 26 de instrumentisti ai orchestrei sale. Audienta va beneficia de experienta unui spectacol grandios, doua ore exceptionale de muzica live presarate cu melodiile de succes lansate pe parcursul carierei sale, precum „Mon Credo”, „C’est Ton Nom”, „Acropolis adieu”, „Ne me quitte pas”, „Santa Maria” sau „Tous les enfants chantent avec moi”.

Mireille_MATHIEU_24   Activitatea artistica a faimoasei Mireille Mathieu este impresionanta. Pe parcursul celor 48 de ani a lansat nu mai putin de 40 de albume si a vandut peste 180 de milioane de copii in intreaga lume si este detinatoare a numeroase premii importante. A sustinut concerte pe tot globul fiind ovationata la scena deschisa de milioane de spectatori, a inregistrat 1200 de melodii in 11 limbi straine si a colaborat cu mari nume ale cantecului francez si internationalCharles Aznavour, Paul Anka, Placido Domingo, Julio Iglesias, Tom Jones si multi altii.

Biletele pentru concertul Mireille Mathieu de la Bucuresti au fost puse in vanzare la preturi variabile in functie de categoria de loc, respectiv cu preturi intre 500 lei (categoria VIP) si 200 lei, si care pot fi achizitionate on-line prin www.eventim.ro si www.vreaubilet.ro si de la punctele de vanzare VreauBilet din Unirea Shopping Center etj.2, magazinele EuroGsm, Libraria Mihai Eminescu, sediul Vreau Bilet din str. Moise Nicoara nr.18, de la Sala Palatului.