Zoia Alecu și concertul ”După 40 de ani”

* Au acompaniat-o pe sărbătorită, și i-au fost alături pe scenă Nicu Alifantis, Mircea Vintilă, Adrian Sărmășan, Doru Stănculescu * De asemenea, foștii colegi Crina Mardare, Mişu Cernea, Lisarius, Andrei şi Cristi Komaroni au cântat împreună cu Zoia

Afis_Zoia_40-245x350         Cunoscuta și apreciata cantautoare Zoia Alecu și-a serbat aniversarea, cum altfel, alături de public. Marţi, 19 noiembrie 2013, a susţinut concertul “După 40 de ani” la Cinema Patria din Bucureşti. Invitaţii – cum se vede și pe afiș – au fost Nicu Alifantis, Mircea Vintilă, Adrian Sărmăşan şi Doru Stănculescu.

Concertul aniversar “După 40 de ani” este inspirat de cartea lui Alexandre Dumas “După 20 de ani”. Zoia Alecu a dorit ca acest moment important din cariera sa artistică să fie o frumoasă poveste muzicală despre prietenie, curaj, onoare şi devotament. Nu au lipsit de la concert, fiindu-i alături pe scenă, și cei care i-au fost colegi vreme de 18 ani: Crina Mardare – claviaturi, Mişu Cernea – percuţie, Andrei şi Cristi Komaroni – chitară şi Lisarius – bass. Zoia Alecu, muschetar 19 nov 2013

Zoia Alecu este recunoscută pentru farmecul pieselor folk, iar faptul că toți  de pe scenă s-au costumat în… cavaleri mușchetari a avut, bineînțeles, rolul de a sublinia farmecul și așa evident al muzicii.

A doua fotografie. un colaj, este de pe pagina facebook a artistei

Ziua națională fără tutun

* În a treia zi de joi din noiembrie; Ziua națională fără tutun în 2013 este pe 21 * Agenția Antidrog  lanseează mesaje tematice * CPECA Brăila derulează activități de informare asupra riscurilor la care se supune fumatorul, inclusiv cel pasiv

fara tutun         În fiecare an, în a treia joi din noiembrie – în 2013, data de 21 noiembrie – se punctează Ziua Națională fără Tutun, o iniţiativă care atrage atenţia asupra impactului pe care fumatul îl are asupra sănătăţii oamenilor.

Agenţia Naţională Antidrog, ca instituţie cu rol integrator al politicilor publice antidrog, prin intermediul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog,  foloseşte acest prilej pentru a iniţia campania  de informare şi sensibilizare asupra riscurilor consumului de tutun. ”O singură ţigară aduce în corpul fumătorului, dar şi în organismul persoanelor din jur aproximativ 4.000 de substanţe chimice dăunătoare. De-a lungul timpului s-au descoperit în ţigări peste 50 de substanţe care modifică ADN-ul celular şi care duc la apariţia cancerului. În România, o persoană din patru fumează zilnic”, se precizează în comunicatul lansat cu această ocazie.

Pentru  a marca acest eveniment naţional, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Brăila derulează pe parcursul întregii săptămâni  activităţi de informare/educare/conştientizare asupra riscurilor induse de fumat în rândul elevilor de gimnaziu, a copiilor aflaţi în plasamemnt instituţional (Fundaţia “Surorile Clarise ale Sfântului Sacrament”, Asociaţia “Diaconia-Căminul Speranţei”), a pesoanelor private temporar de libertate din cadrul Peniteniarului Brăila. În concluzie, putem afirma că fumatul activ şi pasiv este un factor de risc major de morbiditate care poate fi evitat. Persoanele care doresc să obţină independenţa faţă de tutun, se pot adresa centrului antidrog  pentru iniţierea unui program individualizat în vederea obţinerii abstinenţei”, subliniază psiholog Olga Condrat – coordonator CPECA Brăila.

Ziua Mondială fără Tutun a fost fixată pe 31 mai.

Muzeul Brăilei la Istanbul, finalizare proiect finanțat AFCN

* S-au lansat două volume de referinţă pentru istoriografia românească; ele includ documente inedite despre istoria Ţărilor Române şi, respectiv, a Brăilei 

            
     grup Istanbul nov 2013                 La Biserica „Sfânta Mare Muceniţa Parascheva” a Comunităţii Ortodoxe Române din Istanbul, restaurată de Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, a avut loc duminică, 17 noiembrie 2013, lansarea a două volume realizate în baza unui proiect cu finanțare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). 
                      Muzeul Brăilei a derulat în perioada 12 iulie-12 noiembrie 2013 un proiect editorial finanţat de AFCN, câştigat în cadrul concursului din sesiunea de finanţare II/2013 „Proiecte editoriale”, secţiunea: „Carte”. Partenerii muzeului pentru promovarea proiectului sunt Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie – Centrul de Studii Turce „Dimitrie Cantemir”, The Isis Press Istanbul (Turcia) şi Uniunea Democrată Turcă din România – filiala Brăila. Suma aprobată ca finanţare nerambursabilă a fost: 24.813 lei, reprezentând cheltuieli necesare pentru editarea volumelor: Mihai Maxim, „Brăila otomană. Materiale noi din arhivele turceşti. Registre de recensământ din sec. XVI” (250 pagini) şi Mihai Maxim, „O istorie a relaţiilor româno-otomane cu documente noi din arhivele turceşti. Vol. II. De la Mihai Viteazul la fanarioţi (1601-1711/1716)” (550 pagini). Concepere şi scriere proiect: Camelia Hristian, şef Serviciul Relaţii Publice al Muzeului Brăilei. Echipa de proiect: prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei – manager de proiect, prof. univ. dr. Mihai Maxim, directorul Centrului de Studii Turce „Dimitrie Cantemir” al Universităţii Bucureşti – autor şi corector, Evdochia Smaznov, informatician la Muzeul Brăilei – tehnoredactor, Rozalia Pîrlitu, şef Serviciul Editura „Istros” a Muzeului Brăilei – DTP, Mariana Vernescu, contabil şef la Muzeul Brăilei – responsabil financiar. Candea, Maxim la Istanbul nov 2013
                   Volumele au fost prezentate de: prof. univ. dr. Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Mihai Maxim – directorul Centrului de Studii Turce „Dimitrie Cantemir” al Universităţii Bucureşti şi părintele prof. univ. dr. Sergiu Marcel Vlad – preot paroh. La eveniment a participat şi Ovidiu Nechita – vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila.

  * * *

Cele două titluri ce au fost editate – titluri de referinţă pentru istoriografia românească – includ documente inedite despre istoria Ţărilor Române şi, respectiv, a Brăilei (Brăila a fost sub stăpânire otomană între anii 1538–1829). Documentele sunt din Arhiva Otomană de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia (BOA), cea mai importantă din Turcia şi una dintre cele mai mari din lume – un fond extraordinar, fosta arhivă a marilor viziri otomani, care include circa 100 de milioane de documente şi 365.000 de condici, de maximă importanţă pentru istoria României, Turciei, Europei şi Orientului. Documentele incluse în cele două volume sunt traduse din osmană (supranumită „cele trei limbi”, adica turcă, arabă şi persană) şi multe dintre ele sunt scrise în stilul „siyakat”, un „cifru” al finanţelor otomane, un „cod” folosit de otomani pentru a păstra faţă de străini secretul asupra potenţialului demo-fiscal al statului lor. Sunt extrem de puţini specialişti care pot dezlega „enigmele” cuprinse în astfel de documente. Cele două lucrări sunt rodul trudei (descifrare, transliterare, traducere, note şi comentarii) unei personalităţi a lumii universitare, turcologul prof. univ. dr. Mihai Maxim, fost director al Institutului Cultural Român ”Dimitrie Cantemir” Istanbul, astăzi directorul Centrului de Studii Turce „Dimitrie Cantemir” al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Editura „Istros” a mai publicat şi alte volume de astfel de documente [Mihai Maxim, „Noi documente turceşti privind Ţările Române”, 290 p., în 2008, un set de două volume Ionel Cândea, „Brăila 1711. Documente şi studii”, 255 p. şi Mihai Maxim, „Brăila 1711. Noi documente otomane”, 125 p., apărut în 2011, Mihai Maxim, „O istorie a relaţiilor româno-otomane, cu documente noi din arhivele turceşti, vol. I, Perioada clasică (1400-1600)”, 650 p., în 2012] – lucrări de mare interes pentru mediul universitar şi academic din România, Turcia şi nu numai. Volumele deja publicate au fost lansate în cadrul unor evenimente speciale organizate la Muzeul Brăilei, la Universitatea Bucureşti, la Academia Română şi în cadrul unor simpozioane sau sesiuni ştiinţifice („Dimitrie Cantemir – omul si epoca”, organizat de Muzeul Brăilei şi Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi – Facultatea de Istorie, Filosofie, Teologie, la Brăila şi Galaţi, în 2008; „Prietenia istorică româno-turcă în zona Dunării şi a Mării Negre”, organizat de Universitatea Bucureşti, Muzeul Brăilei, Centrul Cultural „Atatürk” din Ankara şi Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” din Constanţa, la Brăila şi Constanţa, în 2012; sesiune de comunicări organizată de Academia Română şi Universitatea Bucureşti, în Aula Academiei Române, în 2013 etc.) şi promovate în mass-media din România şi Turcia. Documentele aflate în arhiva marilor viziri otomani oferă informaţii valoroase despre raporturile româno-otomane, despre domnitorii Ţărilor Române, corespondenţa vremii, fapte, evenimente, structuri organizatorice, evoluţie politică, economică şi socială, chiar mentalităţi, pentru o perioadă de câteva secole.

Mihai Maxim, „O istorie a relaţiilor româno-otomane cu documente noi din arhivele turceşti. Vol. II. De la Mihai Viteazul la fanarioţi (1601-1711/1716)” este volumul II dintr-o sinteză de proporţii despre relaţiile româno-otomane în documente, volumul I fiind publicat deja, tot la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei. Dacă volumul I s-a ocupat de perioada clasică a acestor relaţii [Mihai Maxim, „O istorie a relaţiilor româno-otomane, cu documente noi din arhivele turceşti. Vol. I. Perioada clasică (1400-1600)”, Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2012, 606 p.], volumul de faţă se referă la perioada cuprinsă între moartea lui Mihai Viteazul (1601) şi instaurarea a ceea ce s-a numit regimul fanariot (1601-1711/1714); urmând ca volumele III-IV să acopere etapa cuprinsă între instaurarea regimului fanariot şi restaurarea autonomiei depline, urmată de procesul cuceririi independenţei de stat absolute, independenţă pierdută, în ce priveşte Moldova şi Ţara Românească, încă din anii 1530. Volumul include – alături de traduceri, note, comentarii – şi documente originale. 
                 Legat de volumul Mihai Maxim, „Brăila otomană. Materiale noi din arhivele turceşti. Registre de recensământ din sec. XVI” – este bine cunoscut că Brăila s-a aflat aproape 300 de ani sub directă administrare otomană. Aceasta este explicaţia pentru faptul că arhivele româneşti sunt extrem de sărace în documente despre Brăila dintre anii 1539/1540–1829 (perioada de după anexarea oraşului la Imperiul Otoman şi până la revenirea la Ţara Românească). Profesorul Mihai Maxim a descoperit în Arhivele Turceşti un număr însemnat de documente despre Ţările Române, inclusiv despre zona Brăilei: foarte minuţioase recensăminte oficiale turceşti care prezintă populaţia oraşului Brăila, cu numele capilor de familie, structura etnică şi religioasă a oraşului, aşezarea pe cartiere musulmane, creştine, maghiare, ţigăneşti etc., monumentele religioase, de asemenea registre ale arhitectului Curţii Otomane cu informaţii foarte precise despre kazalele turceşti de la Dunăre, inclusiv despre Cetatea Brăilei, informaţii detaliate despre zona rurală a judeţului Brăila de astăzi (despre unele localităţi istoricii presupuneau că nu existau la vremea aceea!) etc. De aici interesul uriaş pe care Muzeul Brăilei îl are pentru aceste izvoare scrise, care practic răstoarnă multe teorii de până acum şi lămuresc aspecte necunoscute din trecutul Brăilei. Evident că şi alţi cercetători sunt interesaţi de surprizele pe care le-ar putea oferi noile izvoare cercetate. Pentru că nu se poate face istorie serioasă, solidă, fără documente. 
                    Precizăm şi faptul că la Muzeul Brăilei, s-a constituit, cu ajutorul profesorului Mihai Maxim, un Fond turco-osman „Mihai Maxim” (au fost depistate şi fotografiate/înregistrate pe CD materiale documentare, în special registre /„defter” turceşti din aceste arhive). Se poate afirma, încă în această etapă de debut, că Brăila – cu cetatea, târgul, portul şi kazaua (“raiaua”) cu satele dependente – dispune deja de cea mai solidă bază documentară, din surse originale, de sorginte turco-osmană, dintre toate teritoriile româneşti aflate direct sub administraţie otomană (Hotinul, Tighina, Chilia, Cetatea Albă, ţinutul dobrogean, Brăila, Giurgiu, Turnu, Banatul Timişoarei, Aradul, Oradea). Constituirea acestui fond de documente (al cărui studiu a dat naştere recent unei noi ştiinţe auxiliare, defterologia, care reclamă eforturi colective) este o măsură de siguranţă privind valorificarea materialului documentar din Turcia, care nu mai poate fi publicat integral şi în regim de urgenţă de către un singur cercetător, ajuns acum la 70 de ani. În această perspectivă, lucrarea despre Brăila ce va fi editată în cadrul acestui program editorial este menită să servească şi drept catalog / opis al Fondului turco-osman “Mihai Maxim” specialiştilor – osmanişti, care se vor apleca asupra cercetării acestor surse istorice de mare valoare pentru Brăila otomană. „Copierea documentelor otomane legate de istoria românilor este obiectiv de maximă urgenţă” spunea Mihail Kogălniceanu încă de la 1889.
                      Proiectul completează cadrul informativ, cel de studiu şi de consultanţă în cercetare necesare pentru satisfacerea cu succes a nevoilor de cunoaştere academică, pentru studenţii, masteranzii, doctoranzii, cercetătorii de la instituţiile de învăţământ din România şi din străinătate care au în programă cursuri de turcologie, pentru studenţii, masteranzii, doctoranzii, cercetătorii de la facultăţile de istorie, relaţii internaţionale, ştiinţe politice, precum şi pentru alte persoane care nu au legătură directă cu universităţile dar care au nevoie de informaţii la nivel academic: muzeografii, cercetătorii din diferite institute de cercetare și de la arhivele naţionale, jurnaliştii, diplomaţii. 
Proiectul editorial va fi promovat în cadrul unor evenimente speciale ce vor fi organizate, în luna noiembrie, la Brăila şi Bucureşti, iar cărţile vor fi distribuite prin reţelele clasice şi on-line de distribuţie ale Editurii „Istros” a Muzeului Brăilei, precum şi în mediul academic şi universitar din România, Turcia şi alte ţări, cu sprijinul partenerilor din proiect.

Imagini din arhiva Muzeului Brăilei, de la manifestare, una cu Ionel Cândea (în stânga) și Mihai Maxim 

”Poezia visului”, un spectacol marca Miriam Răducanu la UNTEATRU

* Avapremiera – joi, 21 noiembrie 2013 

Afis Poezia visului        La UNTEATRU (http://unteatru.ro/) – instituție independentă, situat pe str. Ilfov la numărul 1, sector 5, în București are loc joi, 21 noiembrie 2013 avanpremiera unui spectacol care se anunță fabulos. De ce? Pentru poartă semnătura inconfundabilă a unui maestru al artei moderne: MIRIAM RĂDUCANU –  dansator, coregraf.

Poezia, cand e bogata in semnificatii si culori autentice, da substanta nu numai lecturii sau recitalului. Ea poate da continut unui spectacol teatral cu tot ceea ce inseamna acest gen artistic.Creatia celui ce a fost un mare actor si exceptional poet, Emil Botta, ne-a inspirat in incercarea de a-i valorifica multitudinea de idei si metafore intr-un format teatral. Am ales din Emil Botta cateva poezii subsumate ideii de vis creator de imagini si intamplari incarcate de sensuri si sugestii. Rezultatul: spectacolul de fata”, afirma Miriam Raducanu și cuvintele sale țin loc de prezentare a spectacolului pe site-ul teatrului.

Interpret este Lari Giorgescu – pe care sigur l-ați admirat și la TVR cand era alături (dansând, mimând…) de Alex Ștefănescu în emisiunea sa – extrem de critică și cu atât mai binevenită – despre literatură.

Și dacă nu vi se pare suficientă invitația așa, vi-l citez și pe Gigi Căciuleanu – unul dintre cei mai apreciați dansatori, coregrafi contemporani, stabilit la Paris dar mai mereu prezent în spațiul cultural românesc – care nu uită niciodată să o menționeze pe cea care i-a fost profesoară, care i-a devenit prietenă și apropiată asemeni unui membru de familie: ”Alergati cu totii sà vedeti, sà auziti, sà visati. Un Lari brâncusian danseazà vorbind, vorbeste dansând. „Mânuit” fiind de marea Doamnà a dansului: Màiastra Miriam Ràducanu. UN VIS! UN MARE EVENIMENT ARTISTIC !” (preluare din pagina sa Facebook)

Un nou film de Dan Chișu – ”Déjà Vu”

* Pe 19 noiembrie 2013 a fost prezentat la Muzeul Țăranului Român * Aici Dan Chișu este deopotrivă regizor, scenarist, cameraman, producător, actor 

filmul lui Chisu Deja-vu la Muzeul Taranului           Dan Chişu (s-a născut în 1955 la Brăila, orașul lui Panait Istrati, Mihail Sebastian și… lista e prea lungă…) și-a lansat la finele săptămânii trecute noul său film “Déjà Vu”, iar marţi – 19 noiembrie 2013 – a avut o proiecţie la Noul Cinematograf al Regizorului Român din Muzeului Ţăranului.

Publicul a avut ocazia să urmărească pelicula de lung metraj în prezenţa echipei în frunte cu Dan Chişu care este deopotrivă regizor, scenarist, cameraman, producător, dar și actor. Din distribuție fac parte şi pe Ioana Flora, Mirela Oprişor, Anca Alecsandra, Gabriel Răuţă, Tudor Smoleanu etc.

Dan Chișu a realizat, semnînd regia, filmele ”Websitestory” (2010), ”Ursul„ (2011),  ”Si caii sunt verzi pe pereți” (2012). Este și realizatorul unei emisiuni tv, longevive, de gastronomie și călătorie, inițiatorul Nopții devoratorilor de publicitate in România și al Festivalului DaKino, una din cărțile sale – ”Singur sub duș” – a stîrnit… uimirea apropiaților și… fostelor iubite care au încercat să se recunoască în pagini.

Jazz cu Marius Pop și Mircea Tiberian, la Palatul Ghika

* Joi, 21 noiembrie 2013, de la ora 20.30 are loc al doilea concert sub genericul  JAZZ COMPASS LIVE SESSIONS * Michael Acker, Vlad Popescu, Nadia Trohin sunt si ei in program

Tiberian et Co                  La Palatul Ghika din Bucuresti – în parcul Tei pentru cei care nu stiu (inca)… – are loc al doilea concert din cadrul JAZZ COMPASS LIVE SESSIONS.
Marius Popp va sustine in prima parte un recital de pian solo. Totodata, casa de discuri ”Soft Records” ii va lansa CD-ul  ”Panoramic Jazz Rock”, o reeditatare – dupa 30 de ani.
In partea a doua trio-ul Michael Acker, Vlad Popescu si Mircea Tiberian. Grupului i se alatura si Nadia Trohin cu cateva piese din proiectul ”La margine de Bucuresti”. Mircea Tiberian spera sa poata prezenta, in premiera, albumul sau „Dinner for one”.
Intalnirea cu jazz-ul de calitate si maestrii sai este programata pentru joi, 21 noiembrie 2013, de la ora 20.30.