Al. I. Cuza – domnitorul Unirii, în imagini rar publicate

* Portrete mai puțin cunoscute ale domnitorului Micii Uniri, prezentate de istoricului Sorin Iftimi 

Portretele Domnitorului Unirii nu au reţinut prea mult atenţia istoricilor modernişti, care s-au mulţumit mai ales cu documentele scrise, fără să fie interesaţi prea mult de documentele vizuale. Nu a fost făcută o ordonare cronologică, o analiză critică a gradului lor de autenticitate. Numărul trecut am prezentat primele portrete făcute domnitorului în anul 1859, continuăm cu cele din primii ani de domnie.

La Muzeul de Ştiinţe Naturale din Iaşi se păstrează o fotografie necunoscută a domnitorului, de dimensiuni mijlocii, al cărei paspartu încadrează imaginea într-un câmp oval. Domnitorul este surprins în picioare, spre dreapta, aproape din profil, cu faţa înfăţişată din trei-sferturi. Ovalul imaginii îl cuprinde pe Cuza până la jumătatea gambei. În această reprezentare, Cuza poartă uniforma de general de infanterie, noul model, de inspriaţie franceză, introdus după 1860. El poartă lenta Ordinului italian St. Mauriciu şi Lazăr, în rang de Mare Cruce, cu însemnul respectiv la şoldul stâng; placa acestui Ordin poate fi uşor identificată, pe piept. Această decoraţie a fost primită de Cuza la 29 octombrie 1860, ceea ce oferă un termen post quem pentru datarea fotografiei. La mijloc, Domnitorul este încins cu eşarfa din fir auriu, folosită la marea ţinută de ceremonie. Pe un pediestal alăturat se află bicornul cu galon auriu şi penaj alb, scurt, care completa ţinuta de general şi conducător al Oştirii. Cuza,  1

O altă imagine, necunoscută până acum, este portretul Prinţului Alexandru Ioan Cuza, litografie semnată Josef Kriehuber şi datată în anul 1861 (foto dreapta 1). Josef Kriehuber (1800 – 1876) pictor, profesor la Academia Theresianum din Viena, a fost cel mai important realizator de portrete litografiate din perioada Biedermeier, lăsând peste 3.000 de asemenea opere grafice. El era, la acea vreme, cel mai căutat şi mai bine plătit portretist-litograf vienez.

Portretul lui Cuza realizat de acesta este aproape identic cu imaginea din fotografia anterioară, care a servit, cu siguranţă, drept model. Pot fi sesizate şi mici diferenţe: mâna stângă a Domnitorului nu se mai sprijină pe mânerul sabiei, ci pe cingătoare. Desenatorul a riscat, completând din imaginaţie mânerul, într-un mod care nu corespunde realităţii. Mâna dreaptă a lui Cuza nu se sprijină în brâu, ci se reazemă uşor pe tăblia unei mese, ţinând între degete mănuşile albe, de ceremonie. Datarea desenului este foarte importantă pentru stabilirea momentului în care a fost realizată fotografia anterioară şi identificarea decoraţiilor. În 1861, Cuza deţinea Ordinul Medjidi (septembrie 1860) şi Ordinul St. Mauriciu şi Lazăr (29 octombrie 1860), dar nu primise încă decoraţia grecească Ordinul Mântuitorului (februarie 1862). Astfel, rămâne un mister identitatea decoraţiei pe care Domnitorul o poartă la gât.

Cuza, 2        În aceeaşi şedinţă foto cu portretul amintit, cel de la Muzeul de Istorie Naturală, au mai fost realizate, de acelaşi fotograf, cel puţin două imagini, în care Domnitorul poza aşezat într-un fotoliu, un ”confortabil” din timpul celui de-al doilea Imperiu (un scaun stil Ludovic XV, capitonat) ale cărui picioare sunt prevăzute cu rotiţe metalice. La Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi se păstrează un asemenea portret, într-o frumoasă ramă ovală, de perete. Piesa s-a transmis prin familiile Florescu şi Odobescu (foto 2, stînga). Valoarea memorială a acestui portret este sporită de două elemente: pe faţă, chiar sub imagine, pe cartonul alb al paspartu-ului, se află un autograf al Domnitorului. Pe verso se află o altă însemnare: ”Acest portret oferit tatălui meu de Alexandru Ioan Cuza, Domn în Scaun a Terei Romăneşti, îl dau ca souvenir fiului meu, Ioan C. Odobescu. Anul 1905 februarie 14”.  Semnat ”A.C. Odobescu, născută Florescu”.

Deşi a renunţat, pentru acest portret oficial, la uniforma de lăncieri, Cuza şi-a păstrat favoriţii corespunzători ofiţerilor superiori de cavalerie. De remarcat tonurile deschise din părul Domnitorului (în cererea de paşaport era descris ca un bărbat cu părul blond). Domnitorul are uniforma de general de infanterie, modelul nou, de inspiraţie franceză. Alături se observă bicornul cu galon auriu lat, de general, şi penajul alb, corespunzător comandantului Oştirii. Epoleţii de general sunt de tip ”îngheţat” (francez), cu franjurile cusute între ele. Poată şarful din fir auriu cu canafi atârnând, potriviţi ţinutei de ceremonie. Pantalonii largi, de culoare roşie, cu dublu lampas auriu, corespundeau generalilor din Statul Major al Armatei. Are dragon din fir auriu atârnând la mânerul sabiei. Pe pieptul tunicii, în partea stângă, se află cele trei decoraţii: Ordinul Medjidie, Ordinul Sf. Mauriciu şi Lazăr şi o a treia decoraţie, la gât, ce nu poate fi identificată după această imagine. Lipseşte Ordinul Osmanie, pe care Cuza avea să îl primească abia în 1864. Eşarfa (lenta) verde de pe piept  corespunde Ordinului Italian ”Sf. Mauriciu şi Lazăr”.

Cea de-a treia fotografie pentru care Domnitorul a pozat, în aceeaşi şedinţă foto, îl reprezintă pe Cuza tot pe scaun, dar într-o altă poziţie. Imaginea se păstrează în colecţia Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga” din Cluj. Nu este o fotografie anterioară Unirii, aşa cum credea muzeograful Mihai Croitoru, care o data în 1858. În realitate, anul în care a fost făcută este tot 1861, după cum se poate remarca prin comparaţia cu cele două fotografii prezentate anterior. Domnitorul, aşezat în acelaşi fotoliu, ţine sabia între picioare, sprijinindu-se în ea. Chipul este redat din trei sferturi, dar privirea nu mai este la fel de detaşată, ca în fotografia anterioară, ci este îndreptată spre aparat, adică spre privitor. Încă două elemente mai indică unitatea de loc şi de timp: acelaşi covor oriental şi aceeaşi masă decorativă. Tinuta Domnitorului mai rezervă o surpriză: pentru prima dată acesta pozează cu tunica sa de general de dorobanţi călări (de inspiraţie austriacă), al cărei piept este încărcat cu brandemburguri de fir auriu. În privinţa uniformei, fotografia prezintă o nepotrivite importantă: doar tunica este de dorobanţi, în timp ce pantalonii cu dublu lampas sunt de la ţinuta anterioară, de general de infanterie. Aceasta ne face să credem că nu avem de-a face cu o simplă scăpare şi că fotografia avea să fie utilizată ca sursă pentru viitoare litografii, perspectivă în care acest inconvenient era uşor de înlăturat. Cuza, 3

Dintre cele trei fotografii amintite, cea de-a doua, în care Cuza este reprezentat şezând în fotoliu, a fost sursa unor portrete litografiate. Imaginea nu a fost  utilizată însă în întregime, ci a fost preluat doar bustul, pentru realizarea unor litografii de dimensiuni mai mari. O asemenea litografie cu chipul Domnitorului a fost realizată, în acelaşi an, 1861, de vienezul August Strixner (foto 3, drapta). Sursa imaginii este, după cum s-a arătat, cea de-a doua fotografie a lui W. Wollenteit. Este evident că litograful nu s-a deplasat la Bucureşti, ci la Viena a ajuns doar fotografia, însoţind comanda oficială. Adrian-Silvan Ionescu nota că ”Strixner a reluat şi mărit doar bustul domnitorului, tratându-l cu multă plasticitate, în cretă litografică. În partea dreaptă jos, autorul şi-a plasat iniţialele A.S. şi data ’861. Legenda este scrisă în alfabetul de tranziţie al acelei vremi: ”Aleksandru Ioan I. Domn Principatelor-Unite Moldova şi Ţeara Românească”.

autor: Sorin Iftimi

                      Preluare din http://curierul-iasi.ro/

               Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 ianuarie 1820 la Bîrlad, pe atunci Moldova. A murit în 15 mai 1873 la Heidelberg, Germania. A fost primul domnitor al Principatelor Unite și a ceea ce numim statul național România. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei,  iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești.  

PDL Brăila, sancțiune pentru Silviu Radu

* Fostul șef la Serviciul de Ambulanță, consilier județean, a fost exclus de BPJ pentru 3 luni din partid * Motivul: abateri de la regulamentul intern și statut, în principal votul din CJ altfel decît cel propus de partid (în opoziție la Brăila)

Silviu Radu 100_8256 a          ”Biroul Permanent Județean (BPJ) al PDL, întrunit în ședință ordinară astăzi, 24 ianuarie 2014, a luat în discuție activitatea domnului Radu Silviu ca reprezentant al PDL în cadrul Consiliului Județean (CJ), în particular poziția  distinctă a acestuia la ultima ședință a acestei instituții, atunci când a votat alături de USL proiectul alocărilor bugetare pentru anul 2014”, este prima parte din comunicatul primit de la Organizația Județeană a Partidului Democrat Liberal Brăila.

Conducerea PDL Brăila a decis cu majoritate de voturi suspendarea lui Radu Silviu din calitatea de membru al partidului pe o durată de 3 luni, în conformitate cu articolul 23, alineatul (1), punctul (d) din Statutul Partidului Democrat Liberal. Consiliul de Coordonare Județean se va reuni în termen de 30 de zile pentru a se pronunța asupra acestei decizii. Biroul Permanent Județean a propus, de asemenea, ca orice alte poziționări publice și voturi care nu țin cont de deciziile conducerii partidului să conducă la excluderea acestuia din rândul membrilor PDL”, se mai afirmă în material.

Nota aut. (Armanda Filipine, revista Braila Chirei) Pe blogul său (ttps://radusilviubraila.wordpress.com), Silviu Radu (foto) are o poziție clară PDL lăsînd, totuși, la vedere momentele cînd s-a îndepărtat de PDL. Îmi amintesc chiar, pe vremea cînd democrat-liberalii brăileni îl aveau ca președinte la Organizația Județeană pe regretatul Horia Văsoiu, tînărul – pe atunci – Silvia Radu a luptat aproape un an de zile, făcînd campanie în țară, să fie ales în structurile de la nivel național. A învățat, cu alte cuvinte, cum se face munca de partid. știe, altfel spus, și care sînt consecințele cînd nu respecți disciplina de partid…

Cu tramvaiul de epocă și… Mihail Kogălniceanu, la Brăila

* În zilele de 22 și 23 inuarie 2014, în cinstea Micii Uniri (24 ianuarie 1859)

Miercuri si joi, 22 – 23 ianuarie 2014, pret de patru ore, brailenii au circulat cu tramvaiul de epoca în programul (cum ați văzut deja la http://brailachirei.wordpress.com/2014/01/23/ziua-unirii-24-ianuarie-la-braila/) destinat marcarii Micii Uniri

           ian 2014  DSC01786                     În cadrul manifestarilor dedicate zilei de 24 ianuarie s-a regasit si plimbarea cu tramvaiul de epoca, o piesă de muzeu a societatii Braicar, construita in anul 1910 in Austria de catre firma Simmering din Graz. 

                                 Garnitura ce a fost scoasa din depoul societatii Braicar pentru evenimentul organizat  de municipalitatea braileana este realizata de structura de sasiu (“truck”) cu osii fixe, are o capacitate de transport de 22 calatori pe scaune si 18 in picioare si dispune de patru usi de acces pentru calatori si doua posturi de conducere.  ian 2014 Picture 002

               Vagonul a ajuns in Braila in august 2008, ca donatie din partea firmei MT-Eisenbahnbedarf, firma care detine si Muzeul Tramvaiului din Mariazell Austria.

              Finalizat intr-un timp record de numai patru luni, de o echipa complexa care a beneficiat atat de maiestria membrilor sai cat si de experienta si deschiderea colegilor de la RATP Iasi, tramvaiul are aplicata pe partile laterale stema municipiului Braila si numarul 2008, pentru a marca anul sosirii si restaurarii sale la Braila.

               In momentul de fata exista doua asemenea tramvaie, unul la Braila si unul la Muzeul Tramvaiului din Viena, si acesta restaurat tot la Braila.

                In tramvaiul timpului, dar si pe traseul Depou Radu Negru – Bariera Calarasilor- Calea Calarasilor – B-dul Independentei – Calea Galati – Vidin si retur, in cele doua zile, in intervalul orar  15.00 – 17.00, brailenii s-au intalnit cu unul dintre cei mai influenti intelectuali romani ai generatiei sale, fostul prim-ministru Mihail Kogalniceanu, interpretat ireprosabil de actorul brailean Florin Chirpac – director Teatrul de Păpuși Cărăbuș . Acesta a fost secondat de opt membrii ai cabinetului, elevi la Liceul de Arta “Haiclea Darclee” Braila. 

 

Text si foto, Camelia Gusatu –

director Directia Cultura, Invatamint, Sport, Turism din Primaria Braila

                În foto 2, dreapta, lîngă prietenul actor Florin Chirpac (alias personajul istoric) este și Aurel Gabriel Simionescu – primarul municipiului Brăila

Spectacol la Lyra

   Lyra 1        Sîmbătă, 25 ianuarie 2014, palatul Lyra din municipiul Brăila găzduiește primul spectacol muzical din an.

Sub genericul „Destin si iubire in muzica”, va fi interpretate fragmente vocal-instrumentale din creația semnată Vincenzo Bellini, Georges Bizet, Eduardo di Capua, Ernesto de Curtis, Franz Lehar, Wolfgang Amadeus Mozart, Giacomo Puccini.

Soliștii din program sînt soprana Ioana Dragan, tenorul Valentin Vasopol si baritonul Florin Petre, la pian – Georgiana Diaconescu pentru acompaniament.

Evenimentul este organizat de Institutia Publica de Spectacole-Orchestra Simfonică Lyra în colaborare cu Societatea Filarmonică Lyra și Fundatia Culturală “Nae Leonard”. Ca și celelate manifestări organizate aici, mare parte din finanțare provine din partea Consiliului Județean Brăila.

Spectacolul are loc în sala de concerte ce poartă numele celui care a luptat epntru reînființarea Lyrei – dr. Nicu Teodorescu. Ora de începere: 16.30.

Premiere în Festivalul “Romeo și Julieta la Mizil”

* Sîmbătă, 25 ianuarie 2014, la Liceul ”Grigore Tocilescu” din orașul Mizil * S-au încris la ediția a VII-a 534 concurenți, la secțiunile de poezie și epigramă, din 18 țări

Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă “Romeo și Julieta la Mizil” (site http://www.romeojulietalamizil.ro), ediția a VII-a, organizează festivitatea de premiere sâmbătă, 25 ianuarie 2014, ora 9.30, la Liceul Teoretic ”Grigore Tocilescu” din orașul Mizil, județul Prahova.

afis romeo si julieta la mizil         Festivalul a debutat în 2007, la 100 de ani de la prima apariție a volumului omonim semnat George Ranetti, născut la Mizil, numele festivalul provine tot din creația sa – o satiră politică cu același titlu. Festivalul ‘Romeo și Julieta la Mizil’ este coordonat de profesorii Laurențiu Bădicioiu – președintele Fundației ‘Romeo și Julieta la Mizil’ și Victor Minea – director al Liceului ”Tocilescu”.

La prima ediție au participat 37 de concurenți la ambele secțiuni iar la ediția jubiliară, a V-a, 2011-2012, a fost atins un record de 663 de participanți.

Anul acesta s-au înscris în concurs (între 10 octombrie și 31 decembrie 2013) 534 de concurenți din 18 țări – la sectiunea Epigramă au participat 144 de concurenti, la sectiunea Poezie au participat 390 de concurenti.

Iată o mărturie de la ediția a V-a: discursul academicianului Solomon Marcus

La festivitatea de premiere erau anunțați ca invitați de onoare Daniel Cristea Enache și Dan C. Mihăilescu, cum se vede și pe afiș.

Alte personalități confirmaseră prezența la Mizil (nota aut. Armanda Filipine, revista Braila Chirei – inainte de codul portocaliu de viscol și ninsoare…) acad. Solomon Marcus, acad. Nicolae Dabija, Ecaterina Andronescu, Corneliu Leu, Ștefan Cazimir, Sorin Roșca Stănescu, George Stanca, Lucia Olaru Nenati, Efim Tarlapan, George Corbu, prof.univ.dr.ing. Corneliu Berbente și epigramiști: Efim Tarlapan, Ion Diviza, Ion Cuzuioc, Gheorghe Bâlici din Chișinău, Florina Dinescu, Constantin Moldovan, Laurențiu Ghiță, Vasile Larco, Sorin Cotlarciuc, Petru Gârda, Dan Norea, Aurel Brumă, Val Contevici, Ica Ungureanu, Elis Râpeanu, Aurel Cehan, Ioan Toderașcu, Laurențiu Orășanu.

Organizatorii anunță și o prezentare de modă cu influențe etno coordonată de Nicoleta Samoilă, designer al Sysy Atelier din Piatra Neamț.

Festivalul este susținut de Fundația Culturală ‘Romeo și Julieta la Mizil’ și se află în Calendarul Activităților Extracurriculare Naționale, CAEN, al Ministerului Educației Naționale. Parteneri: TVR, Radio România Actualități, Europe Direct Mizil, Primăria Mizil, Primăria Mănăstirea Humorului, Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru Românii de Pretutindeni, Uniunea Națională a Studenților și Tinerilor din Republica Moldova.

La Iași, lansare revista ”Timpul” și eveniment Tarkovski

* Cu Liviu Antonesei, Emil Brumaru, Mihai Văcariu, Sorin Bocancea * În 25 ianuarie 2014

afis tarkovski, brumaru        La Librăria Cărturești Palas din Iași  are loc în 25 ianuarie 2013, de la ora 16.00, un eveniment la care se va lansa revista culturală ”Timpul” (http://www.timpul.ro/), numărul pe luna ianuarie. De asemenea, momentul a fost ales și pentru un remember din cea de-a șaptea artă. Regizorul Andrei Tarkovski (4 aprilie 1932, Rusia – 29 decembrie 1986 Paris, Franța) este cel selectat să delecteze audiența și să anume atmosfera – este considerat unul dintre cei mai influenți regizori din zona sovietică  și din întreaga istorie cinematografică.

Vor fi discuții pe teme tarkovskiene, vizionarea unor fragmente din filme regizate de Tarkovski, lecturi poetice.

Cu Liviu Antonesei – directorul revistei ”Timpul” (președinte-fondator al Fundației culturale Timpul” din 2000, instituție devenită editoarea revistei), Emil Brumaru (ale cărui scrieri le regăsiți și pe Literatura de Azi – http://www.literaturadeazi.ro/), Mihai VăcariuSorin Bocancea

N. aut (Armanda Filipine, revista Braila Chirei) Vă ofer aici o mostră de Tarkovski, din filmul biografic ”Andrei Rubliov” (un mare iconar, creator de școală de pictură a icoanelor) – este în limba italiană înregistrarea, așa că va fi mai ușor de înțeles