* Organizată de IICCMER, la Librăria Bastilia din București * Vineri, 11 aprilie 2014
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER – site la http://www.iiccr.ro/) organizează vineri, 11 aprilie, de la ora 16.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti (Piaţa Romană nr. 5, Bucureşti), a doua întâlnire din seria de dezbateri dedicate literaturii sub genericul„Oglinzi ale realului şi literaturi în oglindă. Reprezentări ale comunismului în literatura română”, care îi va avea ca invitaţi pe regizorul şi scenaristul Stere Gulea şi Dan Lungu, scriitor şi sociolog (N.aut. Mai jos, scurte CV-uri ale celor doi oameni de cultură invitați, informații preluate de pe siet-ul IICCMER). Vor lua cuvântul și Bianca Burţa-Cernat (Observator cultural), Ovidiu Şimonca (Observator cultural), Camelia Runceanu (IICCMER). Intrarea este liberă. 
Evenimentul face parte dintr-o serie de dezbateri dedicate locului şi rolului literaturii în spaţiul intelectual românesc, concepută de IICCMER în vederea unei mai bune înţelegeri a modului în care literatura a evoluat în ultimele decenii şi a practicilor literare din perioada comunistă faţă de cele din postcomunism. O atenţie specială este acordată şi artelor care oferă o perspectivă asupra epocii comuniste. Întâlnirile vor reuni scriitori de diferite generaţii, artişti, istorici, critici şi traducători literari, dar şi promotori ai literaturii şi artelor, şi vor urmări să exploreze specificul fiecăreia dintre cele două literaturi: cea apărută în perioada comunistă, în regim autoritar, şi cea apărută după 1989, în democraţie.
Întâlnirile din seria „Oglinzi ale realului şi literaturi în oglindă. Reprezentări ale comunismului în literatura română” se adresează cercetătorilor interesaţi de istoria recentă şi de fenomenul comunist, specialişti ai literaturii şi/sau artelor, traducătorilor, editorilor, studenţilor în domeniul ştiinţelor umaniste şi sociale, dar şi publicului larg.
* * *
Stere Gulea (foto stânga, preluare de la cinemagia.ro) este unul dintre cei mai cunoscuţi regizori şi scenarişti români. Născut în 1943, în judeţul Constanţa, este absolvent al secţiei teatrologie-filmologie din cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (actualmente UNATC). A fost cronicar de film şi redactor la Studioul Bucureşti. A realizat cinci filme (dintre care unul pentru televiziune) şi a scris scenariile unora dintre acestea (începând cu jumătatea anilor 70 şi în anii ’80), pentru care a obţinut în trei rânduri premiul Asociaţiei Cineaştilor din România. A realizat una dintre capodoperele cinematografiei româneşti, „Moromeţii” (1988). Între 1990 şi 1995, este decan în cadrul Academiei de Teatru şi Film (actualmente UNATC), iar între 1996 şi 1998, conduce TVR. În 1991 este co-autorul filmului documentar despre fenomenul „Piaţa Universităţii”, care obţine în 1992 Marele Premiu al Uniunii Cineaştilor din România (film difuzat de TVR). Realizează alte filme prin transpunerea unor texte literare (Vulpe-vânător, 1993 sau Sunt o babă comunistă, 2013), este co-autor scenariului unui alt film pentru a cărui realizare obţine premiul Uniunii Cineaştilor din România (Stare de fapt, 1995) şi co-autorul, împreună cu Lucian Dan Teodorovici, al scenariului filmului Sunt o babă comunistă, adaptare cinematografică a romanului omonim al lui Dan Lungu. Pe lângă producţiile care prezintă aspecte ale comunismului şi perpetuarea lor în postcomunism, Stere Gulea a realizat şi filme care oferă imagini asupra societăţii de după 1989 (Week-end cu mama, 2009 şi Hacker, serial de televiziune, 2003).
Dan Lungu (foto stânga, preluare de la radioromaniacultural.ro) este conferenţiar la Catedra de Sociologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi şi unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai perioadei postcomuniste. Născut în 1969, la Botoşani, după studii de sociologie încheiate în 1995 la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, stagii de pregătire în străinătate şi un doctorat de sociologie, urmează studii postdoctorale la Sorbona. Debutează în 1996 cu un volum de versuri (Muchii, Iaşi, Editura Junimea), urmat de un altul de proză (Cheta la flegmă, Iaşi, Editura OuTopos, 1999) pentru care obţine Premiul pentru debut în proză din partea Uniunii Scriitorilor din România. În 1997, iniţiază la Iaşi grupul literar Club 8. Între 2001 şi 2002, este redactor-şef al revistei de cultură „Timpul”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi autorul mai multor cărţi de literatură: Proza cu amănuntul (Iaşi, Editura Versus, 2003), Raiul găinilor. Fals roman de zvonuri (Iaşi, Polirom, 2004), Băieţi de gaşcă (Iaşi, Polirom, 2005), Sunt o babă comunistă ! (Iaşi, Polirom, 2007), Cum să uiţi o femeie (Iaşi, Polirom, 2009), În iad toate becurile sînt arse (Iaşi, Polirom, 2011). Pentru volumele sale de ficţiune a primit de-a lungul anilor mai multe premii, iar unele dintre creaţiile sale literare au fost apărut şi în străinătate. Trei dintre romanele sale au fost traduse în limba franceză la Editura Jacqueline Chambon (Le paradis des poules, 2005; Je suis une vieille coco!, 2008 Comment oublier une femme, 2010). Romanul său Sunt o babă comunistă! a fost ecranizat şi transpus scenic, dar şi tradus în limba germană, poloneză şi maghiară. Un alt volum de literatură semnat alături de alţi doi scriitori români (Lucian Dan Teodorovici şi Florin Lăzărescu) a apărut în ediţie franceză (Pas question de Dracula…, Editura Non-lieu, 2008). Este de asemenea autorul mai multor studii despre lumea literară, analize sociologice despre artă şi literatură (Construcţia identităţii într-o societate totalitară. O cercetare sociologică asupra scriitorilor, Iaşi, Editura Junimea, 2003). Primele sale studii se concentrează pe literatura din perioada comunistă. Studiile sale apar în presa culturală şi în cea academică (Timpul, Vatra etc.). A editat alături de Lucian Dan Teodorovici un volum de memorii despre evenimentele din 1989, Str. Revoluţiei nr. 89 (Iaşi, Polirom, 2012).
BRAILA CHIREI 