* Proiectul editorial finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) cuprinde editarea volumelor: Ionel Cândea, „Mănăstirea Măxineni”, volumul II şi Ioan Burlacu, „Mita (Rüşvet-ul) în relaţiile româno-otomane (1400-1821)”
Muzeul Brăilei a câştigat o finanţare de 36.700 lei la recentul concurs organizat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) pentru Proiecte editoriale 2014 / Sesiunea II de finanţare, Secţiunea: “Carte” (rezultatele finale ale concursului – după cele două etape de evaluare şi după contestaţii- pot fi vizualizate la http://www.afcn.ro/media/carte%20site%20CONTESTATII.pdf.). Suma este destinată editării volumelor „Mănăstirea Măxineni”, volumul II de Ionel Cândea şi „Mita (Rüşvet-ul) în relaţiile româno-otomane (1400-1821)” de Ioan Burlacu, ambele cărți vor apărea la Editura “Istros” a Muzeului Brăilei (foto dreapta – sediul muzeal din centrul vechi, Piața Traian). Conceperea şi scrierea proiectului – Camelia Hristian, muzeograf – şef Serviciul Financiar Contabil şi Relaţii Publice la instituția muzeală brăileană. 
Proiectul editorial menționat se derulează în perioada 15 iulie – 15 noiembrie 2014. Echipa de proiect: prof. univ. dr. Ionel Cândea – manager de proiect şi autor, inclusiv transcriere din chirilică (cercetător – managerul Muzeului Brăilei), dr. Ioan Burlacu – autor (avocat, fost procuror şi colonel magistrat), Camelia Hristian – PR proiect, corector, DTP (muzeograf – şef Serviciul Financiar Contabil şi Relaţii Publice al Muzeului Brăilei), Rozalia Pîrlitu – tehnoredactor, DTP, coperţi, indici (analist programator – şef Serviciul Editura „Istros” al Muzeului Brăilei), Mariana Vernescu – responsabil financiar (economist – contabil şef al Muzeului Brăilei). Parteneri în promovarea proiectului: Arhiepiscopia “Dunării de Jos” Galaţi, Institutul “Nicolae Iorga” Bucureşti, Institutul de Studii Sud Est Europene Bucureşti, Editura „Omonia” Bucureşti, Institutul de Arheologie Iaşi şi The Isis Press Istanbul (Turcia).
Cele două titluri sunt considerate de autori ca fiind de referinţă pentru istoriografia românească; așa au considerat și finanțatorii, confirmând și aprobând proiectul. Primul titlu este al doilea volum dintr-o monografie (foto stânga) a unei mănăstiri voievodale de secol XVII, monument istoric de arhitectură de importanţă naţională (cîteva repere și la http://brailachirei.wordpress.com/2009/10/04/manastirea-voievodala-maxineni-%E2%80%93-semne-de-renastere/), care s-a aflat pentru aproape o sută de ani în ruină şi care a fost de curând reconstruită şi introdusă în circuitul turistic (în 2013); cartea include documente inedite din perioada 1694-1820, din arhiva Muzeului Brăilei – Fondul “Ion Ionaşcu” – transcrise din chirilică – despre istoria Ţărilor Române, a Brăilei şi a Măxinenilor.
Semnificativ este și faptul că în 2014 se împlinesc 360 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Măxineni, domnitorul Matei Basarab (1580-1654), cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (C. C. Giurescu) care a zidit 46 de biserici şi mănăstiri (Ştefan cel Mare a zidit 45) atât în Ţara Românească, cât şi în Moldova, Transilvania, Bulgaria de astăzi şi în Grecia, la Muntele Athos; la fel, în anul 2014 se împlinesc 360 de ani de la naştere şi 300 de ani de la moartea domnitorului Constantin Brâncoveanu (1654-1714) care a contribuit cel mai mult la înzestrarea materială a Mănăstirii Măxineni.
Al doilea titlu abordează o temă inedită, de maximă actualitate, respectiv corupţia în relaţiile româno-otomane şi este lucrarea de doctorat în istorie a unui jurist (licenţiat şi doctor în drept) cu o bogată experienţă în lupta anticorupţie, evenimentele istorice fiind interpretate din punct de vedere juridic.
* * * Referințe editoriale
Monografia Măxineni este rezultatul cercetărilor derulate de-a lungul aproape a patru decenii şi va include trei volume. Primul volum a fost deja publicat, în condiţii grafice deosebite, de Editura “Istros” a Muzeului Brăilei, în 1996, cu sprijinul Episcopiei “Dunării de Jos” Galaţi şi mai apoi (cu revizuiri şi adăugiri) de Editura “Istros” a Muzeului Brăilei, în 2012 şi include izvoarele şi istoriografia referitoare la situl şi Mănăstirea Măxineni (clădirea fostei stăreții în timpul reconstrucției – foto stânga, plansa despre activitatea de restaurare coordonată de Ionel Cândea, arhirect Călin Hoinărescu si firma Bahamat din Galați – foto dreapta, mai multe planșe la http://www.anuala.ro/proiecte/2013/restaurari/r01/), date referitoare la aşezarea medievală de la Măxineni din secolul XVI până la ridicarea mănăstirii, informaţii privind construcţia mănăstirii, domeniul Măxineni, privilegii şi primele cercetări arheologice în interiorul şi exteriorul bisericii, obiective şi obiecte descoperite, aspecte culturale, pisanii şi iconografie. Al doilea volum, cel pe care îl propunem în acest proiect editorial, adună pentru prima dată la un loc documentele Mănăstirii Măxineni, din sec. al XVII-lea și până la începutul sec. al XIX-lea (1821), urmând ca în anul următor să publicăm un al treilea volum cu rezultatele cercetărilor arheologice din perioada 2006 până în prezent. Impresionanta aşezare monastică din judeţul Brăila a fost construită – la 1636/1637 de voievodul Matei Basarab, cel mai important ctitor de lăcaşuri sfinte – la vărsarea râului Buzău în Siret, ca punct strategic la graniţa dintre Ţara Românească şi Moldova. Mănăstirea a jucat un important rol spiritual şi duhovnicesc, dar şi unul militar şi politic, fapt ce a atras asupra sa şi numeroase conflicte. 
Documentele incluse în acest volum al II-lea al Monografiei Măxineni includ aspecte valoroase şi inedite, din perioada 1694-1820, despre procedurile juridice, dar şi tehnice în judecarea unor pricini de hotare între diverşi membri ai societăţii în latura de răsărit a ţării, la graniţa cu kazaua Brăilei, despre relaţiile sociale în Ţările Române, istorie, genealogie, istorie locală, familiile Filipeşti şi general Laptiev, informaţii despre figuri istorice importante ale Ţării Româneşti – domnitorii Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, despre contactul dintre români şi turci în raiaua Brăilei (Brăila a fost sub stăpânire turcească între anii 1538–1829). Trebuie precizat, de asemenea, faptul că acest titlu este o lucrare cu grad de dificultate ridicat atât pentru autor cât şi pentru echipa redacţională, pentru faptul că este o transcriere din chirilică (până la 1860 românii au folosit scrierea chirilică). Trebuie precizat şi că în România, specialiştii în paleografie sunt din ce în ce mai puţini. Aspectele privind limba, pigmentată cu expresii greceşti şi turceşti, fac din documentele Mănăstirii Măxineni şi un preţios izvor pentru studiul istoriei limbii române. Mănăstirea Măxineni, monument istoric de arhitectură de importanţă naţională, clasat şi înscris în Lista monumentelor istorice sub nr. de cod: BR – II – m – A – 02136 a fost introdusă în circuitul turistic cultural, recent, în 2013 şi beneficiază din partea Institutului Naţional al Patrimoniului de o strategie de dezvoltare şi promovare.
* * *
Al doilea titlu (Ioan Burlacu – „Mita (Rüşvet-ul) în relaţiile româno-otomane (1400-1821)”), face parte din seria “Lucrări de doctorat” (colecţia Editurii “Istros” a Muzeului Brăilei care a obţinut, de altfel, cele mai multe Premii ale Academiei Române pentru volumele publicate) şi abordează o temă inedită, respectiv corupţia în relaţiile româno-otomane. Trebuie precizat de la început faptul că despre corupţia în Imperiul Otoman nu s-a mai publicat până în prezent nici un studiu aprofundat. Mulţi dintre istoricii care s-au ocupat de Imperiul Otoman au abordat tributul şi peşcheşul, taxele sau darurile oficiale, cu caracter obligatoriu oferite anual sau ocazional padişahului sau dregătorilor otomani, consemnate, de altfel, în registre. În acest caz este studiat un alt fenomen şi anume rüşvet-ul, darurile neoficiale, confidenţiale, oferite direct sau prin intermediar, în taină, aceloraşi persoane de mai sus cu scopul de a obţine o favoare, mai exact fenomenul infracţional al corupţiei. Modalitatea de abordare a temei este de-a dreptul inedită prin faptul că autorul interpretează evenimente istorice din punct de vedere juridic. Titlul – un debut al autorului în cercetarea istorică – reprezintă lucrarea de doctorat în istorie a unui jurist (licenţiat şi doctor în drept) cu o bogată experienţă în lupta anticorupţie, acumulată de-a lungul anilor ca procuror la diverse parchete: procuror inspector în Parchetul Naţional Anticorupţie, în Consiliul Superior al Magistraturii – Inspecţia judiciară şi Inspecţia Judiciară pentru procurori, colonel magistrat în Parchetul Naţional Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari etc. Tema abordată este de maximă actualitate; la ora actuală fenomenul corupţiei, care datează din cele mai vechi timpuri, cunoaşte o recrudescenţă fără precedent iar luarea de mită, cea mai gravă şi periculoasă faptă de corupţie, şubrezeşte, dinamitează, putând chiar distruge însăşi existenţa societăţii organizate, a statului. Cu cât va fi mai bine cunoscut acest fenomen, rădăcinile sale, cu atât va fi mai lesne de contracarat. Motto-ul cărţii este “Sula de aur zidiul pătrunde” (Miron Costin).
Lucrarea a fost realizată sub îndrumarea unei personalităţi a lumii universitare, cunoscutul turcolog prof. univ. dr. Mihai Maxim, fost director al Institutului Cultural Român ”Dimitrie Cantemir” Istanbul, astăzi directorul Centrului de Studii Turce „Dimitrie Cantemir” al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, Membru de Onoare al Academiei Turce de Istorie (Türk Tarih Kurumu) şi profesor asociat la Universitatea „Fatih” din Istanbul.
N.aut (Armanda Filipine, revista de cultură și informație Brăila Chirei) Mai multe amănunte despre proiectul editorial finanțat AFCN la http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=2500130493278316783 pe site-ul Muzeului Brăilei, care se afla sub formă de link permanent și pe site-ul Braila Chirei.
Spre ilustrare, si un film despre MANASTIREA MAXINENI, realizatori prof. univ. dr. Ionel Cândea si Gabriel Stoica (Muzeul Brailei)
BRAILA CHIREI 