KineDok, filme documentare la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi

*Eveniment in Festivalul One World Romania ce presupune difuzarea de filme in 13 oraşe din ţară * La Galati, filmele se proiecteaza in fiecare joi, din 17 septembrie pana in 3 decembrie 2015

           Asociaţia One World Romania şi Muzeul de Artă Vizuală Galaţi (strada Tecuci nr. 7, Bloc V3) au plăcerea să vă invite joi 17 septembrie, ora 18.00, la deschiderea evenimentului KineDok (toate detaliile la http://kinedok.net/), parte a Festivalului One World Romania care a debutat în 2008, adus la Bucureşti la iniţiativa Centrului Ceh; este singurul festival de film documentar din România dedicat drepturilor omului. film la Muzeu Arta Galati
Kinedok este un nou proiect One World Romania, organizat în parteneriat cu Cehia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia. Proiectul prezintă 12 filme documentare difuzate concomitent, în peste 20 de spaţii neconvenţionale din 13 oraşe din ţară (Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra Neamţ, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Timişoara).
La Galaţi, cele 12 filme realizate în România, Polonia, Cehia, Slovacia, Olanda, Ungaria, Danemarca, Croaţia şi Rusia vor fi difuzate la Muzeul de Artă Vizuală, în fiecare joi la ora 18.00, în perioada 17 septembrie – 3 decembrie. Proiecţiile vor fi urmate de dezbateri cu publicul şi cu invitaţii. Filmele sunt subtitrate în limba română, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Noaptea Albă a Filmului Românesc, 2015 septembrie

*In Bucuresti, in data de 18 *Cinefilii au de ales dintre 38 de titluri

             Iubitorii cinematografiei autohtone se vor bucura pe 18 septembrie 2015 a șasea ediție a evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc (https://www.facebook.com/NoapteaAlba): au de ales dintre 38 de titluri, scurt și lung metraje, ficțiune și documentare – pelicule pe care nu le-au putut urmari la Transilvania International Film Festival (TIFF) 2015, proiectate în opt locații din capitală: cinema Elvire Popesco, ARCUB, Dianei 4, cinema Studio, J’ai Bistrot, Deschis Garstrobar, Muzeul National al Taranului Roman, CinemaPro. Program aici – click pe document in format DOCX pentru detaliiNOAPTEA_ALBA_A_FILMULUI_ROMANESC
            Secțiunea Panoramă 2014 aduce pe marile ecrane filme apreciate de publicul român, dar și de criticii de specialitate. Film recompensat cu cinci premii Gopo, „Q.E.D.” – regia Andrei Gruzsniczki – prezintă România anului 1984, unde decizia unui matematician de a publica o lucrare într-o revistă a unei universităţi americane, fără să ceară permisiunea autorităţilor comuniste, va declanşa un lanţ de evenimente care va schimba vieţile celor din jurul său. Filmul îi are în rolurile principale pe Florin Piersic Jr. – câștigător al Premiului Gopo Cel mai bun actor într-un rol principal, Ofelia Popii – Premiul Gopo pentru Cea mai bună actriță într-un rol principal și Sorin Leoveanu – nominalizat și el la Premiile Gopo 2015.
          Nominalizat la Premiile Gopo la secțiunea Cea mai bună actriță într-un rol secundar – Iulia Ciochină, „Love Bus – cinci povești de dragoste din București” – regia Roxana Andrei, Mihai Mincan, Constantin Radu Vasile, Andrei Georgescu, Florin Babei – a fost turnat în regim independent, cu studenţi proaspăt absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”; un debut promitator.
         „Poarta Albă” – regia Nicolae Mărgineanu – nominalizat la șase categorii la Premiile Gopo 2015, este un film inspirat din fapte reale, ce descrie ororile din timpul construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră. Adrian şi Ninel se numără printre deţinuţii înghesuiţi în vagoanele de marfă care tocmai au sosit într-unul din lagărele de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În lagăr, periplul lor este dramatic. Printre cei condamnaţi alături de ei se găsesc profesori, avocaţi, poeţi, filozofi, ţărani, artişti, oameni de ştiinţă. Cu toţii îşi dau seama treptat că munca forţată la Canal nu are scopul construirii unei căi de transport între Dunăre şi Marea Neagră, ci crearea unui loc al suferinţei organizate unde cei indezirabili regimului comunist trebuie exterminaţi.
Retrospectivă Mircea Daneliuc
              Celebrat anul acesta la TIFF, Mircea Daneliuc (foto, asa cum era in perioada filmărilor la „Probă de microfon”, unde a fost si actor) revine pe marile ecrane, cu o scurtă retrospectivă.  La 35 de ani de la premieră, cinefilii din București și Cluj au ocazia unei vizionări speciale a filmul „Probă de microfon (1980) ce vorbește „despre acele momente de adevăr care răzbat în situații controlate și ritualizate cum ar fi interviurile TV – momente în care, pe fațada socială apare o fisură ce dezvăluie o altă realitate, ascunsă privirii”, după cum descrie Richard Peña – fost director de programe al Film Society of Lincoln Center și președintele comitetului de selecție al New York Film Festival timp de 25 ani, un susținător devotat al cinema-ului românesc și admirator al operei lui Mircea Daneliuc.  Mircea_Daneliuc
Luiza şi Nelu, reporter şi cameraman, au o relaţie. Într-o zi, fac un reportaj în Gara de Nord, unde intervievează câţiva infractori. Aici, Nelu o cunoaşte pe una dintre aceştia, Ani, încercând s-o menajeze în momentul filmării, dar şi s-o întâlnească după aceea. O fată fără serviciu, fără părinţi, fără buletin de Bucureşti, Ani este într-o continuă vânătoare de bani pentru a-şi întreţine fratele alcoolic. 
Filmul „Patul conjugal” ce a concurat pentru Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin în 1993 – “marchează revenirea lui Daneliuc la realism.
Vasile Potop este administrator de cinematograf, după Revoluţie. Economia nu merge, filmele nu mai au spectatori, menajul cu Carolina a eşuat în plictiseală şi dezgust. Singurele momente de bucurie sunt date de Stela, casiera, cu care se închide din când în când în birou. În jur, toată lumea încearcă să facă un ban, apelând la idei de afaceri groteşti…
Ultimul film ce completează retrospectiva lui Mircea Daneliuc la Noaptea Albă, „Cele ce plutesc” (2009), spune povestea lui Avram care, aflat la muncă în Europa, bagă de seamă că italienii plătesc bine câinii dresaţi, dorind să se simtă în siguranţă în faţa valurilor de emigranţi. Acesta se întoarce în România spre a pune pe picioare o canisă pentru câini de pază, cu gândul de a-i exporta apoi în Italia. Nimereşte, însă, în vecinătatea unei tabere de proaspăt expulzaţi de la Roma. Astfel, volens, nolens, conflictul italian se mută şi aici, lângă Dunăre.