Ziua Nationala, program la Braila

*In 1 Decembrie 2015, incepand cu ora 9.50 * Cu participarea Muzicii Militare a Garnizoanei Braila, a Ansamblului „Junii Covurluiului”, a Ansamblul „Izvorasul” din Cahul, Republica Moldova

 

2014 dec a      Ziua nationala – 1 Decembrie – se serbeaza si in acest an la Braila conform traditiei, cu parada militara, cu muzica si dans, cu depunere de flori la statuia Ecaterinei Teodoroiu, dar si cu… la fel de traditionala fasole cu carnati.  Organizatori: Prefectura, Consiliul Judetean, Primaria municipiului, Garnizoana Braila cu sprijinul unor institutii de invatamant si de cultura.

Pe Platoul din Piata Independentei

950 Intâlnirea oficialităţilor civile şi militare; 1000 Ceremonialul militar: Semnalul Trompetului, Marșul de întâmpinare, Prezentarea onorului, salutul Drapelului de Luptă și trecerea în revistă a gărzii de onoare, Intonarea Imnului Național al României de către Muzica Militară a Garnizoanei Braila; 1005 Rostirea alocuţiunii referitoare la sărbătorirea Zilei Naţionale a României; Nicu Lucian Olteanu – prefectul judeţului Brăila; 1010 – 1025 Spectacol prezentat de Muzica Militara, patriotică, specifică Zilei de 1 Decembrie; 10201025 Deplasarea oficialitatilor la tribuna oficiala 2014 dec c

Pe Calea Călărașilor

1025  defilarea blocului de paradă – defilarea Muzicii Militare; 10451115 depuneri de buchete de flori la monumentul eroinei Ecaterina Teodoroiu

 Pe platoul din Piata Independentei

   2014 dec b  105013.00 Program cultural artistic 1050 Muzica Militara a Garnizoanei Braila; 1105 Ansamblul „Junii Covurluiului”, soliste Catalina Hobea, Geta Rotaru si Luminita Obreja; 1145 Ansamblul de muzica si dans popular „Izvorasul” al Palatului Culturii Cahul, Republica Moldova – soliste elena ghetiu si elena oancea, director artistic Ion Stanga, regizor Larisa Donea

            In parcarea Colegiului Național „Gheorghe Munteanu-Murgoci”

de la ora 1100 brăilenii sunt aşteptaţi să servească gratuit fasole cu cârnaţi si un ceai fierbinte.

Foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei de la evenimentul similar (cateva amanunte despre cum a decurs acesta la https://brailachirei.wordpress.com/2014/12/01/brailenii-in-strada-serband-ziua-nationala-in-1-decembrie-2014/) din 1 decembrie 2014

Anunțuri

Cerc de limba franceza, la Scoala „Fanus Neagu” Braila

*Cu program artistic prezentat de elevi ai clasei a VII-a de la scoala gazda

 

      DSC_0166     Profesorii de limba franceza s-au reunit la Scoala Gimnaziala „Fanus Neagu” Braila in sala de festivitati, pe 28 Noiembrie 2015, la Cercul pedagogic. Cei 40 de profesori de limba franceza prezenti au asistat si la o lecţie fascinantă derulata împreună cu elevii clasei a VII-a sub genericul”Hora meseriilor”, cu sprijinul directorului scolii gazda – profesor Meirosu Emilia – şi al directorului adjunct – profesor Vasile Roxana, si al prof.  Andronache Enuta. Activitatea a început cu intonarea Imnului României şi al Franţei şi s-a încheiat cu cântecul istoric „Treceţi batalioane române, Carpaţii”, având în vedere apropiata zi naţională (1 decembrie) a Romaniei. La eveniment au fost prezenti si parinti ai elevilor din programul zilei.
          Elevii si-au intrat în rol cu mare seriozitate, iar momnetele artistice prezentate a fost si el pe masura asteptarilor; au avut un real sprijinit si in Valentina Iancu – profesor de muzica. Ca solişti, elevii Tănase Raluca şi Nedelcu Dorian au interpretat „Je t’aime”, Grigore Miruna „La Bohème”, iar Ioniţă Bianca „Derniere danse”. La orga au fost acompaniati de elevul Porcut Gabriel, si la chitara de elevul Nedelcu Dorian.
           Prof. Petre Daniela a facut o prezentare cu tema „Structura subiectelor pentru examenele Delf” , toti cei din sala – inclusiv parintii elevilor – fiind impresionati. Nicoleta Anghel – profesor de informatica, le-a fost tuturor de ajutor in toate activităţile de cerc de la Scoala „Fănuş Neagu”.
            „Ne bucurăm de aşa elevi, dar şi de sprijinul doamnei director pentru ca această sală de festivităţi să încalzească sufletele tuturor„, a declarat profesor de engleză Cuclea Mioara, participantă la activitate.

Eveniment caritabil la Mall Braila

*Intalnire cu Asociatiile SOS Autismul si Botez Vlad Sergiu *Duminica, 29 noiembrie 2015, de la ora 17.00 * Sub genericul „Feeria dulciurilor”

afis evenim caritabil        Duminică, 20 noiembrie 2015, de la 17,00 la Mall Brăila suntem invitați de Asociațiile SOS Autism și Botez Vlad Sergiu să ne cunoaștem, să ne împrietenim. Se marcheaza astfel si Ziua Internationala a Persoanelor cu Dizabilitati.

Evenimentul (afis de Costel Patrascan – caricaturist), desfasurat sub genericul „Feeria dulciurilor’ este unul caritabil: cine cumpara dulciuri, ajuta beneficiarii celor doua asociatii. Altfel spus, fiecare banut cheltuit reprezinta o DONATIE!

N.aut. Cred ca nu doar pentru vin Sarbatorile de iarna putem sa ne aratam darnici, generosi, prietenosi…? Ci pentru ca suntem Oameni!
Printre cei care s-au apropiat deja de organizatori, ca parteneri, se afla Cofetaria „Caramelo”, Cofetaria „Toporas”, Cofetaria „Cool Chocolate”, Cofetaria „Narcisa”, gazdele – Mall Braila, Floraria „Lena”, cateva societati comerciale, dar si Scoala Populara de Arte „Vespasian Lungu”, Teatrul de Papusi „Carabus”, Asociatia Voces Concordiae si Asociatia Livada – acestea fac parte din programul artistic desfasurat cu acest prilej.

Ziua Nationala a Romaniei, la Muzeul Ianca

*Serbata cu activitate cultural-artistica, in proiect derulat in colaborare cu Liceul „Oncescu” Ianca, in 27 noiembrie 2015

 

Vineri, 27 noiembrie 2015, la sala de conferinţe a Muzeului Ianca s-a derulat o activitate cultural-artistica dedicata Zilei Naţionale a României (1 Decembrie).

           Evenimentul organizat de Muzeul (instituit la initiativa profesorului de istorie Ion M. Barbuceanu) în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Nicolae Oncescu” Ianca a inclus momente artistice susţinute de elevii unităţii de învăţământ.

              Din program prezentat de tineri nu au lipsit cântecele şi poeziile patriotice. De asemenea, in prelegerea sa, prof. Ion M. Bărbuceanu – directorul muzeului – a vorbit despre importanţa istorică a Zilei Naţionale.

„Un caz ciudat de marginalitate: Mimi Şaraga Maxy”, prelegere la Sectia Arta a Muzeul Brailei

*La Centrul Cultural Nicăpetre, sâmbătă, 28 noiembrie 2015, ora 11.30 * Sustine tema ca de obicei, Alina Mircea – muzeograf

Iubitorii artei sunt invitati sâmbătă, 28 noiembrie 2015, de la ora 11.30 la Centrul Cultural Nicăpetre pentru ultima întâlnire din acest an sub genericul „Aer. Apă. Artă.” oferită impătimitilor de artă de Alina Ruxandra Mircea – muzeograf. De aceasta data, prietena noastră aduce în atenţie opera pictoriţei şi graficienei Mimi Şaraga Maxy (1923 – 2006). Celelalte ne-au (re)adus in atentie artisti – ex. Emilia Dumitrescu (1921 – 2005), Ion Theodorescu-Sion (1882 – 1939), colectionari – Paul Bălcănescu (1910–1965) si nu numai. afis Mimi Saraga Maxy

***

Totul – circumstanţele speciale în care s-a format şi a debutat, alcătuirea firii ei, avantajele şi dezavantajele pe care statutul ei social i le-au adus (a fost soţia lui Max Herman Maxy, diriguitor al artelor sub regimul comunist şi apropiat al nomenclaturii) –, totul a contribuit, încă de la început, să singularizeze traseul acestei artiste şi să facă din cariera ei un „caz” (mai) greu asimilabil cursului principal al dezvoltării artei româneşti de după 1945. Comparativ vorbind, Mimi Şaraga Maxy a avut, în fiecare etapă a activităţii ei, o poziţie particulară, contrastantă, un fel de a se situa în rândul celor puţini.

La începutul anilor ’50, când angajamentul politic – cvasi-unanim, de altfel, chiar dacă ipocrit – al artiştilor se traducea arareori în realizare formală, rămânând mai degrabă la un nivel declarativ, Mimi Şaraga Maxy s-a numărat printre foarte puţinii artişti care au făcut, din convingere şi cu entuziasm, pictură realist socialistă autentică în spirit şi în formă, lipsită aproape de orice cosmetizare modernistă, reuşind chiar să dea o operă canonică a realismului socialist românesc. După consumarea, rapidă şi intensă, a episodului realist socialist şi în timp ce lumea artistică autohtonă începea, după ce rezistase iniţial, să se lase pătrunsă şi modelată de poncifurile şi aşteptările regimului, pentru Mimi Şaraga Maxy a urmat dezmeticirea. Anii ’60 au însemnat, în cariera ei, o încercare de recuperare a experienţelor moderniste post-belice: ale lui Picasso întâi, ulterior ale expresionismului abstract. Această încercare vădită de sincronizare s-a petrecut într-un context local mai degrabă conservator, de multe ori folclorizant, în care eforturile recuperatoare erau, nu fără participarea abilă şi interesată a Partidului, orientate aproape exclusiv către tradiţie. Mai târziu, în anii ’70 şi ’80, perioada în care terminologia de sorginte structuralistă, metaforele cibernetice, scientismul şi (atât cât o îngăduiau condiţiile) tehnologismul dominau discursul artistic românesc, Mimi Şaraga Maxy alege să facă o artă foarte personală, cu îndârjire subiectivă, necomplezentă, liberă de ideologie, evoluând către un expresionism sui generis, greu încadrabil. 

            Mereu în contratimp cu atitudinile şi practicile dominante ale mediului în care a evoluat, Mimi Şaraga Maxy se înfăţişează, spuneam, ca un „caz” – mai mult, un caz curios, „ciudat”, pentru că, deşi aflată în imediata proximitate a aparatului politic, a fost, totuşi, consecvent după 1960, marginalizată şi privită cu reticenţă. După 1982, anul în care părăseşte definitiv România, lucrările ei dispar complet din circuitul public. Opera ei a fost şi rămâne, deocamdată, puţin cunoscută, puţin expusă şi încă şi mai puţin comentată. Ceea ce contribuie la „ciudăţenia” şi deci şi la interesul cazului ei e aceea că, deşi situată în afara mizelor care au animat scena artistică autohtonă în comunism, opera lui Mimi Şaraga Maxy constituie, totuşi – cel puţin pe un segment al ei – una dintre puţinele punţi de legătură cu mişcarea de avangardă europeană (interbelică românească şi post-belică occidentală) şi prin aceasta poate oferi, desigur fragmentar şi imperfect, o idee asupra modului în care arta românească de după război ar fi putut să evolueze în condiţii de mai mică servitute.

Alina Ruxandra Mircea – muzeograf

„De dor de Bucovina”, eveniment la Casa de Cultura Braila

*La împlinirea a 97 ani de la proclamarea unirii Bucovinei cu România * Sâmbătă, 28 noiembrie 2015, de la ora 11.00

 

046       La Casa de Cultură a municipiului Brăila (in Casa Memorială „Petre Ştefănescu-Goangă”) are loc sâmbătă, 28 noiembrie 2015, începând cu ora 11.00 manifestarea cultural-artistică „De dor de Bucovina”, prilejuită de împlinirea a 97 ani de la proclamarea unirii Bucovinei cu România.

Evenimentul este organizat în colaborare cu Societatea de Ştiinţe Istorice din România şi Asociaţia „ProBasarabia şi Bucovina” – filiala „Vasile Voloc”. 056

Afis Dor de Bucovina        Acţiunea marchează unul dintre momentele istorice importante în edificarea statului național român. În cadrul manifestării, prof. dr. Ştefan Aftodor – preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, filiala Brăila – va evoca evenimentul istoric printr-o prelegere intitulată „Bucovina: pământul Moldovei sub destinul istoric”, iar membrii Grupului folk „Generaţii” cu instructorul Dumitru Popescu (foto stanga sus de la un eveniment similar, martie 2014 – arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei), şi soliştii de muzică populară ai Casei de Cultură a municipiului Brăila (instructor Dănuţ Militaru) – foto dreapta, vor susține un moment artistic.

In proiect european, o bursa a locurilor de munca la Braila

*La Centrul de Evenimente Regal (fosta Sală Progresul) * Vineri şi sâmbătă, 28 noiembrie 2015

afis Bursa locurilor         Brăilenii aflati în căutarea unui loc de muncă au sansa întâlneşti cu angajatorii la Centrul de Evenimente Regal (fosta Sală Progresul), la un eveniment Bursa Locurilor de Muncă.

  Program

vineri, 27 noiembrie 2015, 14.00 – 18.00; sâmbătă, 28 noiembrie, 10.00 – 17.00

Eveniment organizat in proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni” (Contract nr. POSDRU/183/5.1/S/151332).