Comuna Drăguș, Brașov, câștigătoarea competiției Satele Culturale ale României 2016


*Muzeul Satului a gazduit competitia organizata de Asociatia Cele mai frumoase sate din România

afis Satele culturale        Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucuresti a gazduit (a fost si partener principal) vineri, 26 februarie 2016, a treia editie a proiectului Satele Culturale ale Romaniei. SATELE CULTURALE ALE ROMÂNIEI este un program al Asociatiei Cele mai frumoase sate din România (AFSR) inițiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Wallonie – Bruxelles la București, cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc. Comunele din România au putut candida la acest titlu cu condiția să organizeze pe parcursul acestui an minimum 5 evenimente culturale – expoziții, festivaluri, concursuri, etc – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei și turismului cultural. Concurentii, prin intermediul primarilor, si-au prezentat programele, conform regulamentului.  In 2015, a castigat Jurilovca –  județul Tulcea. cele mai frumoase sate 2016

Săteni de toate vârstele, îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, au fost prezenţi la eveniment. O parte dintre comune au pregătit şi standuri cu produse reprezentative. Astfel, ieşenii din Ruginoasa au adus icoane, dar i-au îmbiat pe cei prezenţi să guste sărmăluţe şi colaci. Clujenii de la Bonţia au pregătit borcane cu miere, dar şi feliuţe de slănină şi ceapă roşie. La standul celor din Izvoarele (Prahova) au fost aşezate sticle cu pălincă de prune şi borcane cu gem sau dulceaţă, în timp ce constănţenii din Horia au pregătit mărţişoare artizanale” – povestesc cei de la agerpres.ro si sunt sigura ca publicul vizitator a avut cu ce sa plece de la eveniment.

Anul acesta, comunele finaliste (din 52 candidate) au fost  Arcani – județul Gorj, Bacia – județul Hunedoara, Drăguș – județul Brașov (primar Gheorghe Sucaciu), Bascov – județul Argeș, Bonțida – județul Cluj, Cândești – județul Dâmbovița, Ciocănești – județul Suceava, Costești – județul Vâlcea, Dâmbovicioara – județul Argeș, Dudeștii Noi – județul Timiș, Horia – județul Constanța, Izvoarele – județul Prahova, Jidvei – județul Alba, Miroslava – județul Iași, Ruginoasa – județul Iași, Sângeorgiu de Mureș – județul Mureș, Șiria – județul Arad, Sisești – județul Mehedinți, Tulgheș – județul Harghita, Văcăreni – județul Tulcea, Cornești – județul Cluj, Vadu Crișului – județul Bihor, Vorona – județul Botoșani, Polovragi – județul Gorj, Prundeni – județul Vâlcea.

In jurizare s-a tinut cont de calitatea, numărul și diversitatea evenimentelor, viziunea comunei si proiectele de dezvoltare, parteneriate, experiența candidatului, importanța și impactul evenimentelor propuse pentru 2016. A castigat comuna Drăguș – județul Brașov. Primar Gheorghe Sucaciu a afirmat ca au atractii in toate anotimpurile (au si partie de schi), iar satenii isi respecta si iubesc traditiile populare.

***

De la http://www.primariadragus.ro/   Localitatea Dragus este situata in depresiunea Fagarasului, la poalele Muntilor Fagaras, in partea de nord a acestora. Depresiunea Fagarasului, situata la bordura nordica a muntilor, se prezinta ca un amfiteatru imens, strabatut de la est spre vest de raul Olt, care are foarte multi afluenti porniti din Muntii Fagarasului. Dragus
Dragusul este amplasat la 25 de km vest de municipiul Fagaras si la 8 km est de Or. Victoria, la 7 km de Manastirea Brancoveanu si la 4 km de raul Olt.Între culmea Fagarasului si Olt in jurul Dragusului se intalnesc pe rand urmatoarele localitati: la nord-est Sambata de Jos, si Voila, Sambata de Sus si Lisa, la sud-vest Vistea de Sus, la nord-vest Vistea de Jos si imediat peste Olt, Rucarul. Granitele naturale intre aceste comune nu au un caracter prea pronuntat: Dumbrava, inspre Sambata de Sus, iar inspre cele doua Visti, Valea hotarului, numita astfel, deoarece masoara limita unui sat fata de celalalt. Comuna Dragus este formata numai din localitatea Dragus, cu tot terenul agricol si forestier apartinator. Comunicarea cu restul regiunilor se face prin intermediul drumurilor comunale si intrajudetene, precum si nationale, Dragusul aflandu-se la 5km de DN1 / E68. Localitatea este strabatuta de soseaua 104A. Caile de acces spre comuna sunt : DN1 Brasov – Fagaras – Ucea – Victoria – Dragus (90 km) sau DN 73 A Brasov – Rasnov – Poiana Marului – Sinca – Recea – Lisa – Sambata de Sus – Dragus (86 km). Relieful comunei este plan, cu inclinatie nordica, dinspre munti spre raul Olt. Este strabatut de mai multe paraie, dintre care cel mai mare este Draguselul. Toate izvorasc din munti sau de la poalele lor, strabat teritoriul comunei si se varsa in Olt. Clima este temperat continentala, cu veri racoroase si ierni aspre, cu precipitatii in tot cursul anului. Directia dominanta a vantului este in lungul raului Olt. Comuna Dragus are o suprafata totala de 4210 ha, din care 427 ha intravilan, 3783 ha extravilan.Satul Dragus are 2045 locuitori dintre care 2045 sunt romani. Acestia locuiesc in 420 de gospodarii. 

           Pana in secolul al XIV-lea, dragusenii erau cu totii oameni liberi, principala ocupatie fiind agricultura si pastoritul. In secolul al XVII-lea dovezile istorice arata ca Tara Oltului apartinea principilor de Transilvania. In aceasta perioada la Dragus este consemnata existenta mai multor familii de,”boieri” care s-au ridicat din randul taranilor prin obtinerea de diplome de credinta pentru serviciile aduse principilor de Transilvania. Ei erau boieri mai mult prin titlu, caci nu se deosebeau de ceilalti tarani: nu erau mai bogati, munceau la camp alaturi de satenii obisnuiti si nu detineau pozitii de autoritate. In 1765, sub domnia Mariei Tereza, au fost infiintate regimentele graniceresti, care aveau rolul de a apara granita de sud-est a Imperiului Habsburgic. Boierilor din Dragus si catorva iobagi li s-a conferit un nou statut, acela de soldat graniceresc, statut care le-a adus o serie de recompense din partea puterii, dar nu i-a scutit de obligatiile materiale fata de stapanire. La inceputul sec. al XX-lea s-a inregistrat un fenomen insemnat de migratie a dragusenilor spre Vechiul Regat si in America de Nord. Statisticile din 1910 consemneaza un numar de 87 persoane emigrate in America si 66 in Romania. In 1914, numarul emigratilor era de 113 in America de Nord si 72 in Romania. In 1938m Dragusul avea o populatie de 1449 de locuitori, concentrati in 329 de gospodarii. Ei au dezvoltat o agricultura de subexistenta.

Anunțuri

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s