Despre Dochia şi Mărtisor, la Şcoala “Mihai Viteazul” Brăila


*Activitate cu elevii de la V B, VII B şi profesoarele Iaurum Gabriela, Cristian Mariana, dar şi cu muzeograf Liliana Şerban

Elevii claselor a V-a B şi a VII-a B ai Şcolii Gimnaziale “Mihai Viteazul” – director profesor Dorina Boiangiu – din municipiul Brăila au serbat venirea primăverii aşa cum le stă bine unor copiii studioşi: au fost parte a unei acţiuni interesante, in care au imbinat cunoştintele teoretice cu literatura şi cu tradiţiile. Activitatea “Dochia şi Mărtisor”, din data de 11 martie 2016, coordonată de profesoarele Iaurum Gabriela şi Cristian Mariana a avut ca obiectiv însuşirea de către elevi a cunoştinţelor referitoare la tradiţiile de primăvară şi dobândirea sentimentelor de dragoste şi respect pentru tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc. De asemenea, informaţiile oferite de muzeograf Liliana Şerban de la Muzeul Brăilei „Carol I” i-au ajutat pe tineri să retrăiască atmosfera vremurilor îndepărtate, când legendele trăiau în sufletele oamenilor şi le făceau viaţa mai frumoasă. Fotografie-0072

        Ce au aflat copiii

          Legenda Dochiei, atât varianta tradiţională cât şi cea istorică, a pus în lumină atât obiceiul de a oferi mărţişoare, cât şi pe acela de a trăi bucuria venirii primăverii din punct de vedere religios. Ca să legi Dochia de mărţişor, e nevoie de mai mult decât un recurs la istorie. Dochia este desprinsă direct din legenda “Traian şi Dochia”, pe care Gheorghe Asachi a făcut-o cunoscută contemporanilor săi şi  pe care George Călinescu a inclus-o printre miturile fondatoare. Descoperindu-se reciproc şi apoi unindu-şi destinele prin căsătorie, cei doi au devenit părinţii spirituali ai poporului român: ea – fiica lui Decebal cel învins, el – fiul Romei triumfătoare. Baba Dochia e o altă ipostază, legată de venirea primăverii şi de zilele capricioase ale acesteia, de aceea lepădarea cojoacelor acesteia coincid cu „zilele babei” (1 – 12 martie sau 1 – 9 martie) din care românii aleg una, spre bucurie sau spre întristare ca sa afle cum le va fi anul. 

        Fotografie-0071       Mărţişorul e legat de acelaşi început al primăverii, când iarna cea albă şi primăvara cea plină de viaţă se îngemănează în şnurul amuletelor pe care fetele şi femeile le atârnau de hainele oştenilor care plecau la război. Obiceiul de a dărui mărţişoare bărbaţilor s-a păstrat până în zilele noastre în Bucovina, ulterior ele fiind atârnate de crengile copacilor fructiferi pentru a le spori rodul. Creştinismul a modificat sensul tradiţiei venite din antichitatea greco-latină, albul fiind asimilat cu veşmintele lui Iisus, iar roşul cu sângele Lui, atribuit în unele legende populare nurorii Dochiei care a albit lâna cu ajutorul unei flori roşii date de Iisus.  Dochia si Martisor 2

Atmosfera – în parte laică, în parte religioasă – a fost trăită ca eveniment cultural de elevi. Ei au celebrat astfel venirea primăverii într-un mod inedit, spre un beneficiu spiritual garantat. Chestionarele aplicate la sfârşitul activităţii au conţinut întrebări referitoare la toate aspectele sărbătorilor de început de primăvară (istoric, laic şi religios). Activitatea a fost pe măsura aşteptărilor, ajutând la consolidarea ideii apartenenţei la spaţiul cultural românesc şi la trezirea interesul elevilor pentru tradiţiile poporului român.

Anunțuri

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s