Festival internațional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, ediția 2016 la Brăila

fest Cantecul de dragoste, 2011*Au fost admisi 30 de concurenti din Romania si Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina *Pe scena de la Esplanada, pe faleza, In perioada 26 – 28 iulie 2016

Festivalul internațional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, ediția 2016, are loc la Brăila in perioada 26 – 28 iulie 2016. Ca de fiecare data, concurentii si solistii invitati sa sustina recitaluri vor fi acompaniati de orchestra „Lautarii’ condusa de violonistul Nicolae Botgros.  Foto din arhiva revistei de cultura si informative Braila Chirei de la o alta editie a conmpetitiei realizata cu sprjinul etnograului  Elisa Stan (de aceea exista prin regulement obligatia concurentilor de a reprezenta zona folclorica si prin costum, autentic, dar si prin melodii – iar una trebuie sa fie neaparat din creatia zonei, fara acompaniament).

Asa cum anunta organizatorii – Consiliul Judetean prin Centrul Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila – au fost admisi dupa preselectie 24 de concurenti din Romania si sase straini, din tari riverane Dunarii (conform regulamentului): Bărbat Denisa Ioana – zona Secașelor, Bordeianu Silvia Mihaela – zona Moldova, Bugnar Lacatîș Ionela Cristina – zona Valea Bârgăului, Cozma Ancuța Maria – zona de câmpie a Mureșului, Furic Adriana Iozefina (Furikova) – zona Bihor-Sălaj, Ghelase Nicoleta – zona Brăila, Herăscu Constantin Cosmin – zona Oltenia, Iancu Dan Alexandru – zona Oltenia, Ionescu Alina – zona Muntenia, Iordache Iuliana Andrada – zona Muntenia, Lutu Florica (Florentina) – zona Argeș, Marica Aurora Mihaela – zona Oltenia-Dolj, Măgureanu Răzvan Florentin – zona Oltenia, Mărgineanu George – zona Argeș, Mocăniță Laura – zona Dobrogea, Popescu Anișoara – zona Romanați Olt, Prisacă Laura Florina – zona Valea Avrigului, Radu Raluca – zona Podișul Central Moldovenesc, Rolnic Denisa Minodora – Valea Barcăului, Stănilă Cristina Andreea – zona Ținutul Pădurenilor Hunedoara, Stroie Dan Dumitru – zona Mărginimea Sibiului, Ursachi Liliana Iustina – zona Bucovinei, Uță (Prună) Larisa Vasilica – zona Țara Chioarului Maramureș, Vladu Gelica Gabriela – zona Romanați Olt; Dimova Aliona – Ucraina, Petar Kirilov – Bulgaria, Zaloj Ion – Ucraina, Grup Dunav – Serbia, Popov Violeta – Republica Moldova, Vuicu Marcela – Republica Moldova.

Festival Internațional de Muzică Veche Tradițională „Dimitrie Cantemir”, la Galați

*Evenimente sambata, 9 iulie 2016, de la ora 20.00 *Este prima editie a manifestarii si are loc în Grădina Palatului Episcopal (Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos * Intrare libera

afis fest muzica veche galati        La Galaţi are loc prima prima ediție a Festivalului Internațional de Muzică Veche Tradițională „Dimitrie Cantemir”. Organizator este Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Galațean în parteneriat cu Primaria şi Consiliul Judetului Galaţi, Centrul Cultural „Dunarea de Jos’, Arhiespiscopia „Dunarii de Jos”, Teatrul Muzical „Nae Leonard”. formatia Kalofonis, Galati

Evenimentele se desfăşoară sâmbătă, 9 iulie 2016, începând cu ora 20.00, în Grădina Palatului Episcopal (Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos). Din program: piese de gen interpretate de formaţiile de muzică tradiţională „Cenan Vakfi” din Turcia, „Kalofonis” din România (foto), dar şi momente cu ansamblul de dans grecesc „Olympos”, Viorica State la acordeon.

Accesul publicului se face prin str. Domnească nr. 141 incepând cu ora 19.00. Intrare liberă.

* * *

Dimitrie Cantemir este, nu doar fost Domn al Moldovei (în 1693, 1710 – 1711), ci și un mare cărturar; putem vorbi despre Cantemir ca despre un ilustru enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. In aceasta ultimă calitate s-a făcut remarcat atunci cand a fost forţat să stea la curtea imperială otomană. De altfel, Turcia il promovează şi astăzi ca pe unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai vremii (epocii sale), iar compozitiile sale sunt interpretate adesea în evenimentele de profil din Turcia etc.

Muzician de profil larg (compozitor de vază, teoretician muzical erudit, interpret-virtuos la tanbur şi nei, pedagog talentat), Dimitrie Cantemir este mai bine cunoscut în această ipostază în ţările Orientului: Turcia, Iran, Azerbaidjan etc. şi ale Occidentului: Franţa, Germania, Italia etc., decât  în Moldova, ţara lui de origine. Aportul fundamental al lui Dimitrie Cantemir în cultura şi ştiinţa muzicală islamică rezidă, întâi de toate, în elaborarea unui vast tratat ştiinţific. El include 450 de piese instrumentale – peşrev şi semâ-î (partea 1) şi 345 peşrevuri şi 36 sâz semâ-îsi-uri (partea a 2-a). Cărturarul moldovean a elaborat un sistem special de notaţie muzicală (…) La baza ei se află literele şi cifrele arabe. Utilizând acest sistem, Cantemir introduce în circuitul artistic melodii orientale din secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea. Acest sistem a funcţionat în cultura muzicală turcească până la mijlocul secolului al XIX-lea, deşi nu a fost unul perfect, ba chiar  destul de dificil. Acest sistem permitea  notarea doar celor doi  parametri muzicali: durata şi înălţimea. Intensitatea, lungimea, timbrul sunetelor se nota pe câmpuri. Prin intermedriul  muzicii notate de Cantemir,  europenii au luat cunoştinîţă de specificul artei  sonore turceşti. Fragmente din culegerile şi compoziţiile lui Cantemir au fost utilizate de compozitori europeni în opere «turceşti » pentru a le atribui un colorit specific oriental: Christof Willibald Gluck  a folosit o melodie din culegerea lui Cantemir în opera lui <Peregrinii din Mecca>, iar Wolfgang Amadeus Mozart în renumita sa operă <Răpirea din serai> a aplicat o variantă modificată a Ariei Dervişilor” – extras din prezentarea de la http://cantemir.asm.md/dimitrie/muzica (o pagina web moldoveană despre Dimitrie Cantemir)

N.aut (Armanda Filipine, revista de cultură si informatie Braila Chirei) În intalnirile de la Muzeul Brilei „Carol I’, istoricul Mihai Maxim – fost sef al Institutul Cultural de la Istanbul (care inrte timp poarta numele de Cantemir), a povestit de mai multe ori cat de atasaţi sunt turcii de muzicianul Dimitrie Cantemir, subliniind si atenţia de care s-a bucurat marele om de cultură in contactul său cu personalitaţile turcesti, situaţie menţionată in documente păstrate cu grijă –  Imperiul Otoman a oferit o atenţie sporită arhivelor, iar Mihai Maxim, eminent turcolog, are privilegiul de a fi unul dintre puţinii cercetători ai acestor arhive.